Grupul Băncii Mondiale – partener implicat în eforturile de reformare a sectorului justiției din România de aproape două decenii. Interviu cu Anna Akhalkatsi, Country Manager pentru România și Ungaria, Banca Mondială

Banca Mondială oferă asistență tehnică și financiară statelor aflate în curs de dezvoltare. În ce categorie de dezvoltare se află România astăzi, și ce ne puteți spune despre parcursul de creștere economică al României de până acum?

În ultimele două decenii, România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea performanțelor sale economice. Aderarea la Uniunea Europeană (UE) în 2007 a jucat un rol esențial în accelerarea dezvoltării și a sprijinit convergența standardelor de venit ale României cu cele ale altor state membre UE. Dacă în 2007, venitul pe cap de locuitor al țării reprezenta doar 26,4% din media UE, în 2023, acest procent a crescut semnificativ, ajungând la 78%. Prin urmare, conform celor mai recente statistici, România este clasificată ca o țară cu venituri ridicate, ceea ce demonstrează progresele sale economice și îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

Cu toate acestea, în ciuda creșterii economice impresionante și a statutului de țară cu venituri ridicate, disparitățile interne persistă, evidențiind necesitatea unor eforturi continue pentru a realiza transformarea României și convergența deplină cu UE.

Pentru a asigura o dezvoltare inclusivă și sustenabilă, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al mediului, este esențial ca România să avanseze reformele structurale în domenii și sectoare-cheie ale economiei, să consolideze instituțiile, să investească în capitalul uman și să își îmbunătățească forța de muncă și conectivitatea fizică și digitală, precum și să consolideze rezistența țării la riscurile naturale și la efectele schimbărilor climatice.

Diagnosticul Sistematic de Țară (DST) pentru România – ediția 2023, realizat de Grupul Băncii Mondiale, detaliază modul în care aceste constrângeri împiedică potențialul României de a înregistra o creștere mai puternică și mai favorabilă incluziunii. DST propune soluții pentru o mai bună furnizare de servicii publice de înaltă calitate pentru toți cetățenii, reducerea decalajelor standardelor de viață dintre toate regiunile, crearea de locuri de muncă mai bune în sectorul privat, consolidarea capacității țării de adaptare la schimbările climatice și la dezastrele naturale și atenuarea acestora, printre altele.

Grupul Băncii Mondiale este format din cinci instituții internaționale – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BIRD, Corporația Financiară Internațională – IFC, Asociația Internațională de Dezvoltare – IDA, Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor – MIGA și Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor – ICSID. Sunt toate aceste instituții angajate în proiecte active în România?

România este membră a tuturor celor cinci instituții care compun Grupul Banca Mondială (GBM), aderând la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în 1972, urmată de Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor (ICSID) în 1974, și apoi de Corporația Financiară Internațională (IFC) în 1991, Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor (MIGA) în 1992 și Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) în 2014.

GBM este prezent în România prin intermediul BIRD, instituția inițială prin care oferă sprijin sectorului public, și IFC, care sprijină dezvoltarea sectorului privat. Ambele instituții colaborează, sprijinind eforturile României de accelerare a reformelor structurale și a convergenței cu UE printr-o creștere robustă, durabilă și echitabilă, și o competitivitate sporită, prin investiții în dezvoltarea sectoarelor public și privat, precum și prin intermediul asistenței tehnice și analizei. Am deschis biroul nostru în România pentru Banca Mondială și IFC în 1991, la București, iar în urmă cu doi ani am sărbătorit 30 de ani de parteneriat cu România.

Din 1991, BIRD a utilizat în România întreaga sa gamă de instrumente: împrumuturi pentru investiții, finanțare pentru politici de dezvoltare și asistență tehnică. Prin intermediul proiectelor și parteneriatelor noastre, am susținut România în stabilizarea economiei și tranziția de la o economie centralizată la o economie de piață în anii ’90.

Pe parcursul anilor 2000, am sprijinit procesul de aderare a țării la UE. Ulterior, începând cu 2010, ne-am concentrat pe intervenții specifice în sectoarele-cheie ale economiei pentru a pregăti terenul pentru programul de reformă structurală al României, menit să reducă decalajele de dezvoltare și să consolideze convergența cu alte state similare. În acest proces, România nu doar a progresat, ci a devenit și un membru contribuitor al Asociației Internaționale pentru Dezvoltare, consolidându-și astfel rolul de lider în sprijinirea altor țări în curs de dezvoltare, atât prin finanțare, cât și prin diseminarea de cunoștințe.

Programul nostru actual în România cuprinde 12 proiecte de investiții în curs de implementare, în valoare de 2,99 de miliarde de dolari, și aproximativ douăzeci de proiecte de asistență tehnică, cu o valoare totală de peste 44 de milioane de dolari.

Activitatea noastră este informată de un Cadru de Parteneriat de Țară (CPȚ) între GBM și Guvernul României. În prezent, lucrăm la finalizarea noului CPȚ pentru perioada 2025-2029. Obiectivul general al noului CPȚ este de a sprijini România în eliminarea disparităților regionale și îmbunătățirea standardelor de viață pentru toți cetățenii săi, pe o planetă locuibilă. Proiectele noastre vor continua să acorde prioritate îmbunătățirii instituțiilor publice pentru a fi mai eficiente în adresarea nevoilor tuturor cetățenilor și întreprinderilor. Acest CPȚ va fi aliniat la viziunea GBM de a contribui la eliminarea sărăciei, pe o planetă locuibilă, așa cum arată un nou plan de acțiune al instituției noastre.

În timp ce programul BIRD se concentrează pe îmbunătățirea performanței sectorului public în România în beneficiul tuturor cetățenilor, IFC sprijină creșterea economică a țării prin intervenții care vizează dezvoltarea sectorului privat. Provocările complexe multisectoriale de dezvoltare cu care se confruntă România, inclusiv tranziția verde și digitalizarea, necesită investiții semnificative. Mobilizarea capitalului privat va fi esențială pentru a obține rezultate la scară largă, reprezentând o prioritate-cheie pentru GBM în următorii ani.

Din 1991, IFC a investit peste 7 miliarde de dolari în România, contribuind semnificativ la procesul de privatizare în sectoare-cheie, cum ar fi sectorul bancar, al utilităților și în sectorul real. În ultimii ani, IFC și-a consolidat cu succes sprijinul acordat băncilor sistemice pentru a dezvolta piața de finanțare sustenabilă, inclusiv prin intermediul instrumentelor albastre, verzi și sustenabile. Recent, cererea crescută pentru nearshoring, precum și tranziția verde, au determinat o extindere a programelor în domeniul producției, cu accent pe decarbonizarea industrială, economia circulară, conectivitatea și logistica verde. România este în prezent centrul subregional al IFC, având cel mai mare portofoliu din Europa, de 2,1 miliarde de dolari.

Pe lângă multe demersuri de sprijinire concretă a societății românești, am remarcat contribuțiile semnificative ale Băncii Mondiale în sectorul justiției. Cum a sprijinit Banca Mondială acest sector de-a lungul anilor?

Grupul Băncii Mondiale a fost un partener implicat în eforturile de reformare a sectorului justiției din România timp de aproape două decenii, oferind asistență tehnică și finanțare începând cu anul 2006. Această implicare reflectă importanța fundamentală a justiției în construirea unei societăți echitabile și juste.

Portofoliul Băncii Mondiale în sectorul justiției se concentrează pe îmbunătățirea accesului la sistemul judiciar și eficiența acestuia, prin investiții în infrastructura instanțelor, adoptarea tehnologiei moderne și reformele instituționale menite să optimizeze furnizarea serviciilor judiciare.

Prin intermediul Proiectului de îmbunătățire a serviciilor de justiție (JSIP) (denumire originală, Justice Services Improvement Project) aflat în curs de desfășurare, și al predecesorului său, Proiectul privind reforma sistemului judiciar (Justice Reform Project), Banca Mondială a sprijinit deja construcția și reabilitarea a peste douăzeci de tribunale din întreaga țară. Acestea includ tribunalele de primă instanță recent inaugurate la Horezu și Costești, precum și cele aflate în construcție la Târgu Neamț și Carei. Se estimează ca până în anul 2030, asistența financiară acordată de Banca Mondială României va facilita construcția sau renovarea a peste treizeci de tribunale din întreaga țară.

În cadrul unui proiect relativ recent din portofoliul nostru dedicat sectorului justiției, Consolidarea bazelor pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor judiciare (Strengthening the Foundations for Improved Justice Service Delivery), Banca Mondială își propune să extindă accesul și să consolideze calitatea serviciilor judiciare, inclusiv prin înființarea de noi instanțe, pentru a îmbunătăți prestarea serviciilor judiciare. Pe lângă modernizarea tribunalelor și a sistemelor IT&C, în cadrul acestui proiect finanțat de Bancă, Guvernul va investi, de asemenea, într-o abordare nouă a furnizării de servicii de justiție, centrată pe nevoile cetățenilor și în digitalizarea sistemului judiciar, punând astfel bazele unui sistem judiciar mai eficient, mai transparent și mai accesibil.

În plus față de furnizarea de finanțare pentru investiții, Banca Mondială a oferit recent sprijin Ministerului Justiției în realizarea unei Analize Funcționale cuprinzătoare a sectorului justiției din România. Această analiză a generat recomandări acționabile pentru consolidarea funcționării sistemului judiciar.

GBM va continua să sprijine Guvernul României în procesul său de reformă, inclusiv în sectorul justiției, cu scopul de a crește accesul la servicii de justiție modernizate pentru toți cetățenii.

Ce ne puteți spune despre sprijinul Băncii Mondiale pentru proiectul Cartierul pentru Justiție, menit să valorifice amplasamentul „Esplanada” din centrul Bucureștiului? Știm că este vorba despre un proiect de investiții de anvergură și complexitate, considerat primul proiect postdecembrist de regenerare urbană, care are ca finalitate crearea condițiilor optime de infrastructură pentru desfășurarea activității instituțiilor specializate din sectorul justiției. 

Amplasamentul intitulat generic „Esplanada”, un teren de 11 hectare în inima Bucureștiului, este doar un exemplu dintre multele terenuri neutilizate („brownfields”), care se regăsesc în orașele din România din cauza eșecului unora dintre proiectele de regenerare urbană. Încercările anterioare de a dezvolta „Esplanada” – inclusiv concursurile internaționale de proiectare și încercările de a implica sectorul privat pentru investiții – au eșuat, inclusiv din cauza problemelor nerezolvate legate de expropriere, a lipsei de expertiză și a planificării urbane deficitare.

Având în vedere experiența anterioară a Băncii Mondiale în dezvoltarea urbană și în modernizarea sectorului justiției din România, precum și provocările complexe care restricționează regenerarea urbană și reconversia funcționalității „Esplanadei”, Guvernul României a cerut sprijinul Băncii Mondiale pentru a depăși aceste obstacole și pentru a contribui la pregătirea amplasamentului pentru un viitor Cartier al Justiției.

Ca răspuns, în anul 2018, Banca Mondială a aprobat un Avans pentru Pregătirea Proiectului (PPA), pentru a finanța diverse aspecte ale lucrărilor pregătitoare, cum ar fi evaluările geotehnice și studiile de fezabilitate. Acest PPA, împreună cu numeroasele studii subiacente, a contribuit la evidențierea unor aspecte-cheie legate de viitoarea dezvoltare, precum distribuția terenurilor și impactul asupra mediului și social al proiectului. În paralel, un Trust Fund Coreean gestionat de Banca Mondială a sprijinit elaborarea Conceptului Cartierului pentru Justiție.

Banca Mondială sprijină, de asemenea, pregătirea proiectelor specifice pentru regenerarea urbană, prin intermediul proiectului Consolidarea Bazelor pentru Îmbunătățirea Furnizării Serviciilor Judiciare, finanțat de Bancă și implementat în prezent de Ministerul Justiției.

Ne dorim ca eforturile noastre să creeze o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară a acestui teren și ca acest proiect să ofere României o oportunitate de a stabili un exemplu în ceea ce privește regenerarea urbană transformațională în zonele unde inițiativele anterioare au întâmpinat dificultăți, utilizând în același timp investiții verzi pentru a implementa proiecte urbane incluzive și durabile, care să sprijine instituții publice moderne și eficiente.