Excepţia de neconstituţionalitate. Copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată. Dreptul la un proces echitabil (NCPP, Constituția României)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

DCC nr. 103/2018

NCPP: art. 21 alin. (3), art. 33 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 281 alin. (1) lit. d), art. 353 alin. (9), art. 363 alin. (1), art. 369, art. 374 alin. (7), art. 420 alin. (3); Legea nr. 47/1992: art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29; Legea nr. 304/2004: art. 63, art. 67; O.U.G. nr. 18/2016: art. II pct. 98; Constituția României: art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4)

În M. Of. nr. 372 din 27 aprilie 2018, a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 103/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Notele privind desfășurarea ședinței de judecată, care au următorul conținut: „La cerere, părțile, pe cheltuiala acestora, pot obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată în ceea ce privește cauza lor, cu excepția situațiilor în care ședința nu a fost publică în tot sau în parte”.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor legale criticate, la cerere, părțile, pe cheltuiala acestora, pot obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată în ceea ce privește cauza lor. Autorul excepției susține că reglementarea contestată încalcă dreptul la un proces echitabil și rolul constituțional al Ministerului Public, deoarece procurorul nu poate obține, asemeni părților, o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată.

Curtea constată că o astfel de critică nu poate fi primită, deoarece atât părțile, cât și procurorul beneficiază de toate garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil, putându-și apăra drepturile și interesele procesuale sau procedurale, iar aceste garanții rezultă tocmai din conținutul alin. (1)-(5) ale art. 369 din Codul de procedură penală. Astfel, ședința de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice-audio, fapt ce constituie o obligație legală care are ca scop o mai bună administrare a justiției, reprezentând obiectivarea modului de desfășurare a procesului, încheierile de ședință redactându-se de către grefier pe baza notelor de ședință și, dacă este cazul, a înregistrărilor. Totodată, pentru a avea materialul documentar necesar desfășurării ulterioare a procesului penal, în timpul ședinței, grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului, consemnând toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată. Atât procurorul, cât și părțile pot cere citirea notelor, iar la sfârșitul ședinței pot primi, la cerere, o copie de pe acestea în vederea conferirii posibilității de a le contesta până la termenul următor. Nerespectarea termenului este sancționată cu decăderea din dreptul de a contesta notele de ședință, aceasta fiind sancțiunea de drept comun incidentă în cazul încălcării unui termen în cadrul căruia trebuie exercitat un drept procesual. Contestarea notelor grefierului se poate realiza de către toți participanții la proces, deci inclusiv de către procuror și persoana vătămată – aceasta din urmă, în calitate de subiect procesual principal, beneficiind, potrivit art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală, de aceleași drepturi și obligații ca și părțile – sens în care vor fi verificate și, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor de ședință.

Totodată, nu poate fi primită critica potrivit căreia procurorul nu-și poate exercita rolul constituțional, deoarece, spre deosebire de părți, acesta, în conformitate cu art. 353 alin. (9), art. 363 alin. (1) și art. 420 alin. (3) din Codul de procedură penală, participă la judecată în mod obligatoriu, în toate cazurile, lipsa sa fiind sancționată, potrivit art. 281 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, cu nulitatea absolută. Prin urmare, în acord cu dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție și reflectate în Codul de procedură penală și în art. 63 și 67 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005, procurorul are obligația de a verifica toate încheierile de ședință și notele grefierului, iar, în măsura în care acestea sunt eliptice/neconcordante cu realitatea, va avea posibilitatea contestării lor până la următorul termen în așa fel încât să corespundă adevărului. Tocmai de aceea, în calitate de apărător al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, precum și al drepturilor și libertăților cetățenilor, procurorul trebuie să manifeste un rol activ.

De asemenea, rațiunea eliberării unei copii electronice a înregistrării ședinței de judecată rezidă în necesitatea pentru partea care a lipsit la un termen anterior de a avea posibilitatea de a lua cunoștință despre tot ce s-a dezbătut în vederea protejării drepturilor sale constituționale și legale. Or, procurorul nu se va afla niciodată în această situație, întrucât, așa cum s-a arătat, acesta participă în mod obligatoriu la judecată. Așa fiind, faptul că nu i se poate elibera o copie electronică a ședinței de judecată nu echivalează cu împiedicarea procurorului de a-și exercita menirea constituțională, deoarece, în măsura în care constată că notele de ședință nu corespund adevărului, pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor și, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din ședința de judecată. În plus, împrejurarea că procurorul de ședință poate fi înlocuit ulterior cu un altul care, în absența copiei electronice a ședinței de judecată, nu ar avea posibilitatea să cunoască tot ce s-a dezbătut anterior, nu se poate converti într-un viciu de neconstituționalitate, deoarece existența unor note de ședință incomplete sunt o consecință a exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de către procurorul care a participat la ședința respectivă și care, deși a constatat, pe baza notelor, că acestea nu corespund întru totul realității, nu și-a exercitat un drept legal de contestare. Cu alte cuvinte, procurorul, în cadrul ședințelor de judecată la care participă, neavând drepturi subiective proprii, se subordonează principiului legalității și unității de acțiune, sens în care nu poate invoca propria turpitudine.

În sfârșit, Curtea mai constată că reglementarea criticată în prezenta cauză nu este similară cu cea sancționată prin Decizia nr. 76 din 26 februarie 2015, publicată în M. Of. nr. 174 din 13 martie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de procedură penală – în redactarea anterioară modificării prin art. II pct. 98 din O.U.G. nr. 18/2016, publicată în M.Of. nr. 389 din 23 mai 2016, care nu permitea procurorului să participe la dezbaterea contradictorie a probelor administrate în cursul urmăririi penale, deoarece în acea situație nu exista și nici nu era posibil vreun remediu legal care să acopere lipsa procurorului de la dezbaterea contradictorie a anumitor probe.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr. 6.435/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția penală și constată că dispozițiile art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.