„Doctorul avocaţilor”: Septimiu Bourceanu

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Numele stațiunii Techirghiol este legat de legenda lui Techir, un bătrân olog și orb, care, ajuns pe malul lacului, a rămas împotmolit în mâl, împreună cu măgărușul lui, cu care călătorea prin lume.

Un timp, Techir s-a chinuit să iasă din nămol, iar când într-un final a reușit, s-a întâmplat o minune: a întrezărit o rază de lumină, iar picioarele i-au dat ascultare.

Lacul Techirghiol a fost mult timp „doctorul” oamenilor de aici și din împrejurimi. Apoi, al pacienților din toată lumea.

Între timp, Techirghiol a devenit și „doctorul” avocaților din România. Avocații care revin an de an aici înțeleg că povestea de succes a Complexului Balnear și de Recuperare CAA „Corpore Sano” Techirghiol nu s-ar fi putut scrie fără ambiția și perseverența managerului Septimiu Bourceanu.

Legal Point: Domnule manager Septimiu Bourceanu, vă mulțumim pentru că ne-ați primit în această frumoasă locație – Corpore Sano –, entitate care aparține Casei de Asigurări a Avocaților din România. Spuneți-ne mai multe lucruri despre instituția pe care o coordonați în calitate de director.

Septimiu Bourceanu: Bună ziua și bine ați venit! Mă bucur că ați venit în această unitate sanitară de tip sanatorial, în profil medicină fizică, recuperare și balneofizioterapie. Cu alte cuvinte, noi suntem un spital cu profil balnear, un sanatoriu balnear cu 80 de paturi aflate în planul național de paturi. Asta înseamnă că noi ne adresăm tuturor pacienților, asigurați/neasigurați, cetățeni români, europeni sau non-europeni. În interiorul acestei instituții, noi oferim servicii medicale de recuperare, balneofizioterapie și medicină fizică de recuperare.

Legal Point: Dacă am înțeles bine, în această instituție a dumneavoastră se pot trata atât pacienți care sunt asigurați la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar și pacienți neasigurați, care, contra cost, pot să se trateze, plătind tarifele pe care le practicați dumneavoastră.

Septimiu Bourceanu: Din punctul nostru de vedere, avem două categorii de pacienți: asigurați și neasigurați. Aici vorbim de internări, deci vorbim de pacienți, de oameni care au o afecțiune și care vin în acest sanatoriu balnear să-și trateze sau să-și amelioreze afecțiunea. Când discutăm de pacienți asigurați, ne referim la cei care contribuie la Fondul Național de Asigurări de Sănătate sau, cum este cunoscut în limbaj popular, la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Și atunci, în baza contractului pe care această unitate sanitară îl are cu CNAS, persoanele asigurate, deci cele care contribuie la acest fond de asigurări, pot beneficia, în baza unui bilet de trimitere și a cardului de asigurat, de drepturile care sunt conferite de contractul-cadru.

Pe perioada de internare, CNAS, pentru orice pacient asigurat și validat, decontează o valoare care ține cont de tariful pe zi de spitalizare și de numărul de zile de spitalizare, respectând reglementările contractului-cadru.

Legal Point: Deci, practic, o parte din sumă este suportată din asigurările pe care le-a plătit sau le plătește asiguratul respectiv. Spuneți-ne câteva lucruri despre istoricul instituției dumneavoastră. Când s-a demarat acest proiect, cât a durat edificarea lui?

Septimiu Bourceanu: Eu știu că proiectul a început undeva la începutul anului 2010, iar construcția s-a finalizat undeva în cursul anului 2012. Eu de atunci am preluat conducerea acestei unități sanitare, am format echipa și de atunci am intrat în această nișă, a prestării de servicii medicale balneare, și repet – balneare –, și de atunci suntem deschiși tot anul, cu excepția zilelor de sărbători în luna decembrie. Noi deschidem pe 1 ianuarie.

Legal Point: Deci funcționați tot anul, indiferent că este vară sau iarnă. Asta înseamnă că asigurați condiții deosebite pacienților dumneavoastră. Știu că este vorba, în afară de serviciile medicale, aceste servicii balneo, să le zicem, și de cazare și masă foarte bune.

Septimiu Bourceanu: Tipul de internare într-un sanatoriu este unul continuu. În momentul în care discutăm de o internare de tip continuu, bineînțeles că discutăm de zona de medical-hotelieră, de zona medicală și de zona administrativă. Noi oferim toate aceste servicii în această incintă.  Pacientul nostru nu se deplasează în altă clădire pentru a beneficia de procedurile balneare care sunt prescrise în schema de tratament de către medicul specialist.

Bineînțeles că, alături de standardul ridicat al bazei de tratament, există și un standard ridicat și certificat la un nivel de patru stele de tip hotelier pentru partea de cazare.

Legal Point: Care este capacitatea pe care o aveți în baza dumneavoastră?

Septimiu Bourceanu: Complexul Balnear și de Recuperare C.A.A. din Techirghiol are 80 de paturi aflate în planul național de paturi. Acest lucru îl putem defini în felul următor: la nivel național, România are un plan național de paturi. În baza acestui plan național de paturi se creionează bugetul CNAS și, în funcție de acest plan și de câțiva indicatori, cum ar fi gradul de utilizare a paturilor, se construiește bugetul CNAS.

Legal Point: Este și explicația pentru acea decontare, având în vedere că sunteți în acest plan național.

Septimiu Bourceanu: Bineînțeles. Fără a avea aceste paturi în planul național de paturi, nu am putea fi într-un contract cu CNAS.

Legal Point: Pe câți colegi vă bazați pentru a-i întreține și a-i trata pe pacienții dumneavoastră, pe cei care se internează și se tratează la sanatoriul balnear Corpore Sano?

Septimiu Bourceanu: Aici este o echipă minunată, formată din 88 de oameni, și vreau să profit de această ocazie și să le mulțumesc sincer pentru sufletul și efortul pe care îl depun pentru această unitate și pentru pacienții care vin aici, pentru că nu este un efort simplu. Este un efort de zi cu zi, de dimineață până seara, și vreau să ținem cont de acest fapt. Pentru efortul pe care ei îl fac, le mulțumesc din suflet.

Aș vrea să vorbesc puțin mai mult despre echipă, pentru că ea reprezintă motorul acestui sanatoriu balnear. Sistemul sanitar în România, ca structură, are un schelet performant. El trebuie îmbunătățit, trebuie adaptat și trebuie adus la zi.

Oamenii care lucrează în sistemul sanitar, în general, sunt foarte bine pregătiți, pentru că școala medicală din România are două componente foarte importante la care nu a renunțat: o dată este cea teoretică, care se face în școală, și a doua componentă foarte importantă – practica. Pentru mine este foarte important ca oamenii din echipă să fie compatibili. Dar nu numai în echipa restrânsă, adică în departamentul medical, departamentul tehnic, departamentul administrativ, ci e foarte important ca ei să fie compatibili între ei, astfel încât problemele care apar în activitatea curentă să fie rezolvate în timp util și fără ca pacientul să fie afectat. Tocmai de aceea am început prin a le mulțumi colegilor mei, pentru că este un efort constant să ții în mână de la micile probleme până la cele mari, astfel încât tratamentul să nu fie întrerupt sau, dacă, din motive independente de noi, acesta este întrerupt, pacientul să poată recupera procedura respectivă în cel mai scurt timp, iar programul lui să nu fie afectat.

Legal Point: Din câte știu, ca dotare tehnică sunteți la cel mai înalt nivel – e o investiție serioasă aici, din acest punct de vedere. Aveți, pe de altă parte, atât sală de gimnastică, cât și bazin de înot. Dacă vreți să ne spuneți și despre celelalte dotări tehnice pe care le aveți.

Septimiu Bourceanu: Baza de tratament a Complexului Balnear și de Recuperare CAA din Techirghiol este o bază care, astăzi, este la un nivel foarte ridicat de dotare. Ținem pasul cu toate aparițiile noi din piață, suntem informați, participăm la diferite evenimente de prezentare și testăm noile aparaturi care ne sunt prezentate, însă achiziția de aparatură medicală nouă ține cont de adresabilitatea și cazuistica noastră. Toate serviciile medicale se oferă în incinta acestei unități sanitare. Avem un bazin terapeutic, avem o sală de kinetoterapie, o zonă de masoterapie, o zonă de electroterapie, o zonă de hidroterapie, o zonă de împachetări termice – toate aceste lucruri se regăsesc în interior. Bineînțeles că mai sunt și altele, ca aerosolii sau fototerapia, terapia Tecar – sunt foarte multe lucruri pe care le regăsim în interior.

De ce noi facem o investiție constantă în aparatură? Deoarece cazuistica acestui spital este extrem de diversă; vin oameni cu diferite probleme. Și atunci, din punctul meu de vedere, ca manager, întotdeauna medicul trebuie să aibă la dispoziție cât mai multe posibilități pentru a creiona și a personaliza schema de tratament. În interiorul spitalului, echipa medicală reușește să  personalizeze schema de tratament.

De ce reușește să facă lucrul acesta? Pentru că unui pacient care se internează consultat de medicul specialist în balneofizioterapie, în urma consultului, i se stabilește o schemă de tratament individualizată, care conține în general un număr de minimum opt proceduri pe zi, iar aceasta ține cont de starea de sănătate a pacientului. Asta înseamnă că medicul are la dispoziție posibilitatea să mai adauge sau, dacă constată că pentru un pacient sunt prea multe proceduri, poate să reducă acest pachet de proceduri, însă el are la dispoziție libertatea de a stabili schema de tratament necesară pentru fiecare pacient în parte.

De ce e important acest lucru? Fiecare pacient în parte are un traseu al bolii relativ independent de celelalte afecțiuni similare ale altor pacienți. Adică mediul de acasă este diferit, materialul genetic al pacientului este diferit, alte afecțiuni, separate de afecțiunea pe care o tratează la noi, poate un diabet, vorbim de comorbidități, și atunci este necesar ca schema de tratament să nu fie un șablon. Noi, prin individualizarea schemei de tratament balnear, personalizăm actul medical. Asta ce înseamnă? S-a stabilit schema de tratament, după prima zi are loc o nouă evaluare prin care se mai armonizează schema de tratament, iar în prima joi după internare are loc încă un consult – deci vorbim în prima săptămână de minimum trei consulturi medicale –, în care schema de tratament se armonizează, astfel încât, la finalul internării, pacientul să simtă că i s-a îmbunătățit starea de sănătate.

În zona de recuperare medicală este foarte important să înțelegem următoarele lucruri: recuperarea se poate aplica profilactic sau curativ; sunt două segmente foarte importante. Profilactic se poate  acorda la orice vârstă, iar curativ, din momentul în care te-ai întâlnit cu afecțiunea respectivă. De cele mai multe ori, în această specialitate medicală ne întâlnim cu afecțiuni care sunt cronice. Și atunci, prin accesarea serviciilor medicale balneare și de recuperare, noi ne menținem într-o zonă de confort a vieții. Zona de confort ne oferă nouă independența necesară pentru a ne face activitatea zilnică, pentru a ne duce viața așa cum ne-am construit-o, de fapt. Pentru că noi ne-am născut independenți; ne hrănim singuri, mergem singuri, avem la dispoziție liberul-arbitru, alegem ce facem în ziua respectivă, mergem sau nu mergem într-un anumit loc – merg sau nu la muncă, îmi asum o responsabilitate, trebuie să ridic o greutate, nu trebuie să o ridic… Toate aceste lucruri ne modelează viața, ne formează realitatea. Dar, la un moment dat, nefericit, putem să devenim dependenți. Atunci, rolul medicinei de recuperare și al balneofizioterapiei este de a ne ajuta să ajungem din nou să recuperăm cât mai mult, până la 100%. Iar dacă recuperarea se face temeinic, în cele mai multe cazuri aceasta se poate face până la 100%. Tocmai de aceea, tradiția este foarte importantă. În școala medicală românească, chiar dacă astăzi nu se mai pune accent atât de mare, dar văd că trendul este să revenim la un lucru normal, se punea accent pe doi piloni: în primul rând, medicina primară. Aceasta este cea care reprezenta primul filtru. Deci medicii de familie de astăzi reprezintă primul filtru, ei având posibilitatea să trateze foarte multe afecțiuni și să monitorizeze foarte multe afecțiuni în cabinetul medical.

Și al doilea pilon îl reprezenta recuperarea și balneofizioterapia. Dacă vă aduceți aminte, la un moment dat, România avea un prestigiu internațional și era recunoscută la nivel mondial pentru acest lucru, fiind una dintre țările cu cele mai multe resurse balneare, cu  cei mai mulți factori naturali din lume. Numai în Constanța putem găsi ape subterane, ape termale, nămol de turbă, nămol sapropelic, apă salină, saramură, nisip. Sunt șapte factori naturali. Bineînțeles că fiecare zonă are specificul ei. Dacă vorbim de Govora, de Amara, de Ocna Sibiului, inclusiv Murighiolul avea, la un moment dat, niște sărături. Și atunci a existat o tradiție în medicina românească și în școala românească, care a pus amprenta pe studenți, pe noii medici. Și, dacă vă aduceți aminte, pe vremea lui Ceaușescu, miniștrii încurajau ca, prin intermediul sindicatelor, prin intermediul diverselor facilități de la vremea respectivă, lumea să meargă cel puțin o dată la băi.

Acest model a fost perfecționat de către norvegieni. O dată la doi ani, statul norvegian îți plătește și te obligă să mergi cinci săptămâni la recuperare. Pentru că prin recuperare și medicina de familie – și aici intrăm într-o zonă de organizare a sistemului medical – poți să aplici prevenție, care îți aduce economii și o stare de sănătate bine monitorizată și bine pusă la punct a populației.

Legal Point: Localitatea în care ne aflăm este renumită, la nivel național și internațional, prin nămolul care  este aici, la Techirghiol. Rămâne acest nămol principalul catalizator și principalul factor pe care vă bazați inclusiv în instituția dumneavoastră?

Septimiu Bourceanu: Techirghiolul este stațiunea balneară cu recunoaștere la nivel internațional. Această recunoaștere se datorează acestui lac și calităților curative ale nămolului sapropelic. De fapt, e recunoscut în mod generic ca Lacul Techirghiol, dar vorbim de un liman. Nămolul de Techirghiol este un factor balnear foarte important în curele de recuperare. Noi îl folosim aici sub formă de împachetări sau baie cu apă sărată și nămol sau masaj cu nămol. Dar, pentru aceste detalii, doamna director medical Mihai Mihaela, fiind de specialitate, va putea să vă vorbească mult mai bine decât mine pe acest subiect. Însă ce pot eu să spun este că nămolul de Techirghiol, această resursă balneară, este folosită la 48% față de anul 1989. Acest lucru prezintă două fațete: una bună, în sensul în care s-a conservat, dar și una mai puțin bună, în sensul în care, dacă nu-l folosim, putem să-l pierdem, pentru că prin procesul de sedimentare își pierde calitățile. Știu că, la ora actuală, Agenția Națională de Resurse Minerale a format o echipă de oameni de știință, cercetători, cu diferite institute de cercetare ale statului român, care să facă un nou studiu asupra lacului și asupra calității nămolului și a zonelor de extracție, astfel încât lacul să poată fi conservat, regenerat, iar noi, cu toții, să putem beneficia de el pe termen foarte lung.

Legal Point: Care sunt perspectivele pe care le aveți pentru dezvoltarea acestei entități? Știu că se discută de ceva timp, la nivelul profesiei de avocat, de o investiție superioară pentru a susține tot ceea ce faceți dumneavoastră în acest stabiliment.

Septimiu Bourceanu: Se vorbește de o dezvoltare a acestei unități sanitare și cred că este următorul pas natural pe care trebuie să-l facem, pentru că, odată cu globalizarea, trebuie să discutăm și despre oportunitățile pe care ni le aduce această globalizare. Patronatul pe care îl reprezint arată deschidere prin faptul că are o viziune pentru viitor. Este o onoare să reprezint acest patronat, pentru că a dat dovadă, în această perioadă de timp, de curaj, de viziune și de deschidere. Vedeți, cum vă spuneam mai devreme, nămolul de Techirghiol este utilizat doar în proporție de 48% față de anul 1989, ceea ce înseamnă că există potențial pentru dezvoltare. Numai că dezvoltarea trebuie să se facă ținând cont de condițiile de piață actuale și de nevoile populației în următoarea perioadă. Vorbim de 25-50 de ani de acum încolo.

Populația României îmbătrânește, populația Europei îmbătrânește. Schimbările geopolitice din ultima perioadă fac ca România să se afle într-o poziție foarte favorabilă din acest punct de vedere. În Muntenegru, norvegienii nu mai au acces la baza de tratament. Turcia nu mai reprezintă, în urma evoluțiilor geopolitice, o piață sigură și stabilă, din perspectiva securității persoanei, pentru europeni. Și atunci, tot acest flux, în mod natural, va căuta să revină la noi. De ce? Pentru că aici este o cale bătătorită deja. În anii ’50, în anii ’60, ’70, chiar și în anii ’80 erau foarte mulți turiști din țările nordice, din Israel și din Europa, care veneau încoace. Eu sunt încurajat să cred în această perspectivă, pentru că în primii cinci ani ai acestei unități sanitare am văzut cum persoane din Canada, America, Australia, Germania, Belgia, Norvegia, Finlanda, Spania, Portugalia, Franța, Australia au venit să se trateze aici.

Și, când vorbim de un pacient neasigurat care vine în România să se trateze, trebuie să discutăm și de următoarea perspectivă: statul român nu are infrastructura necesară. E trist, dar e adevărat.

Să ne imaginăm că noi suntem doi pacienți din America, plecăm de pe aeroport din America, ajungem undeva în Europa, schimbăm avionul, ajungem undeva în România, pe Otopeni. De la Otopeni trebuie să luăm un taxi, care ne aduce la Techirghiol. De la Techirghiol, luăm un taxi, care ne duce la Otopeni, ne urcăm în avion, facem o escală undeva în Europa și apoi ne urcăm în avion și plecăm în America. Asta înseamnă că pacientul se descurcă de unul singur – și vorbim de o lume în care totul este interconectat – România nu are infrastructura conectată pentru așa ceva. România, din punct de vedere balnear, nu există nicăieri. Știu oameni care vin și se tratează la noi, în Techirghiol. Că vin la noi, că vin în alte unități sanitare din Techirghiol, nici nu mai contează. Oamenii aceia au beneficiat de tratament, au văzut că, în urma unei cure serioase de două-trei săptămâni, un an de zile n-au avut probleme și se reîntorc. E adevărat că acolo și educația din țările respective îi ajută. Acolo se pune accent pe prevenție în zona medicală. Și ai beneficii în ceea ce privește asigurarea ta de sănătate.

Însă trebuie să ținem cont că România, astăzi, este într-o situație extrem de bună și ar putea să profite de ea. Mie îmi pare rău că România nu profită. Am urmărit declarația ministrului turismului, care, întâmplător, e din Constanța, după ce a ieșit de la audierile din comisie, și n-a găsit de cuviință decât să spună că el va promova turismul ecumenic, fapt care evidențiază lipsa de experiență în domeniul pe care azi îl coordonează. Turismul ecumenic se promovează singur, nu este o problemă în acest moment. Poate să fie o linie, un departament, poate să fie un capitol din strategia de promovare a României, dar nu ne definește. Din punctul meu de vedere, zona balneară nu este promovată deloc.

În acest context, da, noi ne pregătim pentru anii următori. Ne pregătim să oferim servicii pentru recuperarea copiilor. În școli nu se mai face sport, iar acest lucru se cunoaște. Eu am în familie o situație în care un copil a avut o problemă medicală care îi afecta cutia toracică, nu s-a dezvoltat cum trebuia, și a trebuit să meargă la recuperare. Și vorbim de o afecțiune minoră, care se recuperează prin sport și puțină gimnastică medicală. Sunt foarte multe situații în care noi nu răspundem cum ar trebui. Există situații în care copiii, la 12-13 ani, ajung în cărucior. Ei pot fi recuperați, iar dacă afecțiunea este recuperată, ei pot aduce, prin munca lor, beneficii familiei și României. Dar trebuie să avem responsabilitatea să ne asumăm niște riscuri și niște decizii. Da, statul român, împreună cu patronatul românesc, în ziua de astăzi, trebuie să își asume o viziune și să o urmărească. E lucrul cel mai important. Și cred că, în România, în zona medicală și nu numai, dacă am înțelege ce înseamnă cu adevărat responsabilitatea actului administrativ și executiv, dacă mediul privat și public ar lucra împreună, s-ar putea găsi căi foarte ușoare de dezvoltare. Pentru că nu trebuie să inventăm apa caldă de fiecare dată. Nu trebuie să se întâmple ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor, unde, după 27 de ani, „și-au dat seama” că exista un studiu de fezabilitate bine fundamentat și cu autorizații de mediu și tot pentru a face o autostradă – cel făcut de Institutul de Proiectări în anii ’80.

În zona balneară, de fapt, de câteva mii de ani nu s-a mai inventat nimic. Împachetarea cu nămol, de principiu, se face la fel. Baia de plante, decoctul, de principiu, se fac la fel. Ce a apărut este tehnologia, care îmbogățește principiul. Și am să dau un exemplu: toată lumea vorbește de helioterapie  vă aduceți aminte că ne duceau părinții la mare, „să stea copiii la soare”, la plajă. Era un lucru de care părinții noștri aveau grijă. Astăzi, putem să facem helioterapie în perioadele în care anotimpul permite, cum ar fi vara, și putem să facem fototerapie și în perioadele de iarnă. Pentru că tehnologia s-a dezvoltat și putem face acest lucru.

Necesitatea dezvoltării acestui spital nu a plecat neapărat de la mine, ci a plecat de la medici și de la pacienți. Noi avem o listă de așteptare foarte lungă. Fiecare om care se află pe lista de așteptare este un om care are o nevoie medicală. Cu cât el întârzie să acceseze servicii medicale de recuperare, cu atât starea lui de sănătate se agravează. Nevoia de servicii medicale este în creștere. Și acest lucru trebuie să ne găsească pregătiți. O dată pe noi, ca patronat și ca stat.

Legal Point: Aveți o statistică a gradului de ocupare în acești cinci ani de care vorbeați? Există și o împărțire a pacienților dumneavoastră între pacienți români și pacienți din străinătate?

Septimiu Bourceanu: Despre gradul de ocupare pot să vă spun următorul lucru: cu excepția primului an, unde am avut un grad de ocupare de aproximativ 75%, în rest, în fiecare an avem un grad de ocupare sensibil apropiat de 100%, ceea ce scoate în evidență încă un argument, pe care îl putem pune la masa discuției, despre extindere.

Unitățile sanitare cu paturi, adică spitalele, pot fi clasificate în funcție de adresabilitate. În sistemul sanitar se consideră că există mai multe tipuri de adresabilitate: adresabili- tate locală – adică avem un spital într-un oraș, care oferă servicii medicale populației din orașul respectiv și localităților limitrofe; adresabilitate județeană – avem un spital județean, care oferă servicii medicale cu preponderență populației din județul respectiv; avem spitale care au adresabilitate regională – oferă servicii medicale unei regiuni; avem spitale care au adresabilitate națională, cum ar fi Institutul Clinic Fundeni sau Spitalul Universitar sau orice alt spital pe care dumneavoastră vreți să-l dați ca exemplu, care are o adresabilitate națională, pentru că oferă servicii medicale pacienților din fiecare județ.

Noi avem o statistică cu pacienții din fiecare județ și, bineînțeles, avem și o statistică cu pacienții care vin din afara granițelor țării. Într-un top al județelor, la care am adăugat și pacienții care vin din afara țării, adică străini, străinii sunt pe locul opt, adică depășesc cu mult județe mari.

Într-un taler avem istoricul medical, iar în celălalt taler avem eficiența tratamentului. Aceasta este cuantificată de pacient împreună cu medicul. În adresabilitate trebuie să luăm în considerare și gradul de revenire în interiorul acestei unități sanitare, pentru că noi vorbim de boli cronice aici, în majoritate. Foarte puține sunt afecțiuni acute. În general, o afecțiune acută – o entorsă, o luxație, de exemplu –, dacă ești din Satu Mare, o rezolvi la fața locului. Dar pentru o afecțiune a coloanei vertebrale, te internezi într-o asemenea unitate sanitară. Și atunci, pe mine mă interesează și gradul de revenire în interiorul acestei unități, și este un grad foarte mare, peste 70% dintre pacienții noștri au venit de cel puțin două ori până acum, în cinci ani de zile, ceea ce mie îmi spune foarte multe.

Dar lucrul acesta nu se putea întâmpla dacă echipa nu lucra foarte bine împreună, dacă nu era compatibilă. În interiorul sanatoriului se găsesc câteva elemente foarte importante – compasiunea față de pacient, compasiunea față de colegul tău, sprijinul față de el și înțelegerea necesară. Pentru că, atunci când suntem bolnavi și suferim de o anumită durere, ne modificăm și comportamentul față de cei din jurul nostru. Și este foarte important, când lucrezi într-un spital, să înțelegi lucrul acesta și să faci în așa fel ca, atunci când pacientul are un moment mai puțin fericit, să fii aproape de el, așa încât să poată înțelege și depăși acel moment complicat. Este important să îi ajutăm să înțeleagă afecțiunea și să poată să o depășească. Acest lucru necesită foarte multă răbdare, dar, din punctul meu de vedere, necesită și har. Iar colegii care lucrează în această unitate medicală, din punctul meu de vedere, sunt oameni cu mult har, oameni care vin și reușesc, în fiecare zi, să sacrifice puțin câte puțin din ei, astfel încât pacientul, la finalul internării, să se simtă mult mai bine. Iar acel „mulțumesc” pe care pacientul îl spune cu tot sufletul reprezintă cu adevărat recompensa reușitei profesionale.

Legal Point: În încheiere, aș vrea să vă întreb cum a influențat această investiție zona balneară pe litoralul românesc și, de asemenea, cum colaborați cu autoritățile locale? Totuși sunt impozite și taxe pe care le plătiți aici, un număr important de familii se bazează pe jobul de la sanatoriul balnear pe care-l conduceți…

Septimiu Bourceanu: Noi suntem o instituție deschisă, care ne-am asumat de la început o colaborare deschisă, cordială cu instituțiile statului. Eu cred că, atunci când te adresezi unei instituții a statului, te adresezi statului român; și întotdeauna trebuie să te adresezi cu respect. Și când se întâmplă acest lucru, beneficiezi de respect. Din experiența mea de atâta timp cu zona publică – la un moment dat am lucrat și eu în zona publică, chiar acolo am învățat meserie –, ce vă pot spune? Eu am o relație foarte bună cu toate autoritățile – locale, județene. Nu eu, Septimiu Bourceanu, neapărat, ci instituția. Dar și cu cele naționale. Când te adresezi cu respect, primești respect. Când pui întrebarea care trebuie, primești răspunsul care trebuie. În momentul în care te duci și ai o relație deschisă, sinceră, spui: „Domnule, m-am întâlnit cu următoarea problemă!” În legislație există un lucru care este neclar. Colegii de la Ministerul Sănătății sau cei de la Direcția de Sănătate Publică sau de la CNAS au făcut demersurile și s-au corectat. Și aici vă pot da un exemplu de colaborare foarte eficientă: modul de implementare a cardului de asigurat. Acesta reprezintă un beneficiu enorm pentru sistemul sanitar. Echilibrează foarte tare sistemul sanitar și poate oferi în orice oră o imagine foarte clară a sistemului de asigurări de sănătate, a serviciilor prestate, a decontărilor făcute, câte prestări de servicii medicale s-au făcut pentru un pacient, gradul de reîntoarcere, foarte multe detalii. În momentul în care s-a implementat acest sistem, trebuie să recunoaștem următorul lucru: partea juridică nu era la nivelul tehnologiei. Și atunci, de multe ori era o luptă, un război intern între tehnologie și legislație. În acea perioadă, noi am avut o colaborare  foarte bună cu Casa de Asigurări Județeană și cu CNAS, în sensul în care noi trimiteam realitatea din teren, trimiteam și propuneri, iar ele se rezolvau în timp util.

Ca o concluzie, avem o relație deschisă, corectă și eficientă cu toate instituțiile statului cu care noi colaborăm.

Legal Point: Și influența pe plan local a acestei investiții asupra turismului balnear?

Septimiu Bourceanu: Influența este una foarte clară. Atât timp cât noi aducem în localitate în jur de 3.000 de pacienți anual, e un lucru mare, din punctul meu de vedere. Pentru că, odată cu existența acestei investiții, clar Techirghiolul a fost poziționat pe o anumită hartă a investițiilor și deja se vorbește de câteva investiții destul de importante în Techirghiol. Mai mult decât atât, văd că autoritatea locală pune foarte mare accent pe accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea stațiunii. Când o să ieșiți, o să vedeți pe partea dreaptă, la intrarea dinspre Eforie există o piscină, niște terenuri de tenis pentru care s-au accesat fonduri europene, parcul pe care-l vedeți dumneavoastră – au fost accesate fonduri europene pentru dezvoltarea acestuia –, grădina botanică, care va avea în viitor un impact foarte mare; deja numele ei începe să fie consolidat la nivel județean și național, foarte multă lume se duce să o viziteze. Această grădină botanică, care este într-un proces de dezvoltare, a fost construită în baza unor fonduri transfrontaliere. Primăria a mai accesat și  accesează fonduri pentru asfaltare, aducere de canalizare, infrastructură electrică – toate aceste lucruri contează foarte mult în dezvoltarea Techir- ghiolului. Cu alte cuvinte, în măsura posibilităților, comunitatea locală contribuie activ la dezvoltarea stațiunii și la consolidarea brandului, însă statul, prin autoritatea centrală, trebuie să își înțeleagă rolul și cât de important este acesta. Deocamdată, statul român e absent în acest segment.

Legal Point: Domnule director, vă mulțumim pentru disponibilitatea acestei discuții și vă felicit pe dumneavoastră și pe colegii dumneavoastră pentru tot ce faceți aici pentru pacienții dumneavoastră.

Septimiu Bourceanu: Eu vă mulțumesc și vă mai aștept, oricând e nevoie de o discuție despre zona balneară, cu cea mai mare plăcere.

* Este extras din Revista Legal Point nr. 2/2017.