Transmisie Live [CUM A FOST] Dezbaterile RRES: Urgența, alerta și pandemia - concepte ale executării silite?

1680       0

[CUM A FOST] Dezbaterile RRES: Urgența, alerta și pandemia – concepte ale executării silite? 📅 28 iulie 2020 [CUM A FOST] Dezbaterile RRES: Urgența, alerta și pandemia – concepte ale executării silite?

Data 28 iulie 2020
Locația Online

Marți, 28 iulie 2020, a avut loc prima ediție online a DEZBATERILOR REVISTEI ROMÂNE DE EXECUTARE SILITĂ (RRES), transmisă LIVE, cu tema: „Urgența, alerta și pandemia – concepte ale executării silite?”.

 

Partenerii principali ai evenimentului au fost societățile civile profesionale de executori judecătorești Dobra & Căliman și Coșoreanu & Asociații. Partenerul conferinței a fost compania The Department, având ca obiect de activitate traduceri specializate, interpretariat de conferințe, revizie și editare de documente sau subtitrări.

 

Moderatorul conferinței a fost conf. univ. dr., executor judecătoresc, Eugen Hurubă, directorul Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, cadru didactic în cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

 

Transmisiunea în direct a dezbaterii de trei ore s-a realizat pe portalul www.universuljuridic.ro și pe pagina de Facebook a evenimentului, stârnind un interes legitim pentru toți cei din profesie. Cifrele de audiență sunt mai mult decât relevante:  peste 16.000 de vizualizări, impact asupra a peste 51.000 de persoane, peste 1.500 de interacțiuni și 133 de distribuiri.

 

Evenimentul a încercat, potrivit moderatorului său, să evalueze felul în care cele două stări instituite – cea de urgență și, ulterior, cea de alertă – au influențat și influențează procesul de executare silită în general.

 

Speakerii invitați au fost la datorie, având intervenții urmărite atent de audiență, din care am extras câteva idei relevante:

Conf. univ. dr., executor judecătoresc, Eugen Hurubă

 

„Starea de urgență a fost declarată de Președintele României prin Decretul nr. 195 din 16 martie 2020, care instituia respectiva stare pentru o perioadă de 30 de zile. De aici au apărut trei norme care i-au privit pe executorii judecătorești. Art. 41 din Anexa 1 a Decretului s-a referit la prescripții, spunând că prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga perioadă a stării de urgență. Art. 42 alin. (5) reglementa faptul că activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care respectarea regulilor de disciplină sanitară este posibilă. În cele din urmă, art. 51 obliga autoritățile și instituțiile publice să stabilească o serie de măsuri care se impun pentru desfășurarea optimă a activității, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară. La alin. (2) din acest articol se făcea referire expresă la faptul că dispozițiile alin. (1) se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor judecătoresc etc.”

 

„Starea de urgență a fost prelungită prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 pentru încă 30 de zile. În toată perioada stării de urgență, politicul și executivul țării au încercat să rezolve o serie de chestiuni – cele mai multe discutabile și asupra cărora vom ajunge și noi prin analiza noastră de aici. Au început să vină o serie de reglementări în sprijinul unor categorii sociale – unele care să sprijine mediul de afaceri, șomerii temporari etc. Mai întâi, a apărut O.U.G. nr. 29 din 18 martie 2020, care s-a grăbit să reglementeze situația obligațiilor fiscale începând cu data intrării în vigoare a ordonanței pentru suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, ceea ce înseamnă că statul a înțeles să vină în sprijinul tuturor contribuabililor din România, temporizând această executare silită. O asemenea măsură popularizată intens în mass-media a creat primele dificultăți în domeniu, în sensul că opinia publică a înțeles că din acel moment nu mai datorează sume prin poprire, că oamenii nu mai pot fi urmăriți silit. Contribuabilii nefamiliarizați cu domeniul dreptului nu au mai făcut distincția între executarea silită civilă și executarea silită fiscală. Apoi, O.U.G. nr. 30 din 18 martie 2020 a reglementat situația obligațiilor fiscale și o serie de suspendări în materia executărilor, fiind modificată prin O.U.G. nr. 53/2020. Aceste norme au început să fie aplicate de la 21 martie 2020, la trei zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. Întinderea aplicabilității se preconizează a fi până la 21 octombrie 2020! O.U.G. nr. 37/2020 vine în sprijinul celorlalte categorii de debitori care datorau/datorează sume de bani instituțiilor de credit, iterând o serie de recomandări la adresa acestor instituții de credit, care să permită debitorilor eșalonarea la plată pentru următoarea perioadă de timp, astfel încât debitorul să-și poată îndeplini obligațiile de plată fără o dificultate foarte mare. Totodată, a mai apărut și O.U.G. nr. 48/2020.”

 

„A apărut și un proiect de lege, PL-x nr. 132/2020, care vizează suspendarea rambursării creditelor, un proiect care a făcut o foarte mare vâlvă la acel moment, proiect adoptat de Senat și Camera Deputaților, pentru ca ulterior să fie întors de către CCR la Senat și respins finalmente în bloc. Au mai existat o serie de norme elaborate în virtutea  art. 51 din Anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020. La data de 24 martie 2020, în urma demersurilor UNEJ, a apărut o nouă listă aprobată de CSM cu privire la cauzele care puteau fi judecate în perioada stării de urgență, listă în care s-a regăsit de această dată și încuviințarea executărilor silite. Atunci s-a reintrat în normal într-o oarecare măsură!”

 

„O altă dificultate apărută la nivelul instanțelor a fost beneficierea de către angajații instanțelor de dispozițiile Legii nr. 19/2020, care au oferit posibilitatea părinților de sta cu copiii acasă, generând o mare problemă de personal. La fel s-a întâmplat și în alte instituții cu care executorii au avut de interacționat. În 24 martie 2020, însuși biroul executiv al UNEJ a decis suspendarea procedurilor de executare silită directă (evacuări, predări de bunuri mobile și imobile etc.).”

 

Jud. Anamaria  Hambețiu, Președinte, Judecătoria Târnăveni

 

„Prima decizie dată în 16 martie 2020, la Judecătoria Târnăveni, a inclus executările silite în categoria situațiilor excepționale și urgente. Noi nu am avut decizii de suspendare a cauzelor cu privire la acest obiect. După decizia CSM am revenit, dar putem afirma că noi, practic, ne-am continuat activitatea. S-au cerut planuri de continuitate, s-a redus activitatea personalului cu 50%. Am fost nevoiți să lucrăm cu 8 oameni, încercând să acoperim fiecare sector în parte. Am conlucrat și comunicat foarte bine cu executorii judecătorești, deși efortul a fost mare. Am comunicat în scris, am publicat listele pe portalul instanței și o dată pe săptămână am trecut la soluționarea cauzelor. Am comunicat și prin Poștă. Au fost cazuri în care executorii nu au primit documentele de la noi și, la solicitarea executorilor, am dispus comunicarea pe mail.”

 

Jud. dr. Ioan Gârbuleț, Curtea de Apel Târgu Mureș

 

„Există exemple elocvente din țară prin care s-a demonstrat că se poate comunica electronic fără probleme, că documentele pot circula în format electronic, semnate electronic și gestionate/arhivate electronic. Noi acolo trebuie să ajungem! Dar deocamdată ne împiedică legislația, potrivit căreia actele trebuie să poarte semnătura și ștampila executorilor judecătorești!”

 

Executor judecătoresc Bianca Anamaria Ardeleanu, Președinte, Camera Executorilor Judecătorești Oradea

 

„Noi am avut o comunicare foarte bună cu instanțele. Am încercat să găsim soluții care să ne ajute să depășim dificultățile survenite. Până la 18 martie, cererile de executare figurau în lista cauzelor supuse judecării. Perioada dificilă a fost cea între 18-24 martie a.c., când au fost excluse din listă. Comunicarea cererilor de încuviințare și a anexelor s-a făcut prin e-mail. Au existat și situații mai dificile, când a fost nevoie de Poștă, care a prestat serviciul în 2-3 săptămâni!”

 

Executor judecătoresc Romulus Puia, Președinte, Comisia Superioară de Disciplină din cadrul UNEJ

 

„Eu cred că activitatea de executare silită ar fi trebuit să continue. Întreruperea activității de executare silită, lipsa de la birou a executorului pot fi interpretate ca abateri disciplinare. Niciodată nu s-a pus problema din partea executorilor judecătorești de a întrerupe activitatea! Executorul este obișnuit cu suspendarea executării din trei perspective: ori face asta instanța de judecată, ori se face la cererea creditorului, ori este o suspendare de drept intervenită în virtutea unei legi. Or, formularea…«activitatea va continua numai în măsura în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară (…)» a fost o noutate absolută. Pentru mine, a fost pentru prima dată în 22 de ani de carieră când am fost pus în fața unui astfel de text interpretabil. Față de o astfel de formulare, asupra biroului executiv al UNEJ s-a ridicat un val de întrebări și presiunea a fost mare. Fiind o profesie liberală, nici biroul executiv și nici UNEJ nu puteau da o dispoziție de oprire generală a executărilor. Și totuși, decizia nr. 4/23 martie 2020 a Biroului Executiv al UNEJ a făcut publice anumite recomandări prin care explica ce înseamnă executările silite directe și care sunt riscurile pe care executarea le poate aduce participanților.”

 

”În perioada stării de urgență a fost suspendată activitatea Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul UNEJ. Dar, ca învățăminte de după starea de urgență, ar trebui să ne fi rămas necesitatea digitalizării. Dacă nici acum nu ne trezim și nu acționăm coerent în acest sens, vom avea de tras! Alții organizează licitații online, noi trebuie să ne reunim într-o încăpere, de multe ori insuficient de spațioasă. Încă mai afișăm pe ușa datornicului anunțuri, chiar dacă există regulament GDPR, ș.a.m.d. Lucrurile nu mai pot continua astfel!”

 

Asist. univ. dr., jud. Cătălin Lungănașu, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara, Judecătoria Timișoara

 

„Pe timpul stării de urgență, executorii ar fi putut emite somații. Problema este că nu știu dacă debitorii puteau să plătească! În legătură cu normele induse de starea de urgență, sunt foarte convins că toți colegii din profesiile de nișă au fost nelămuriți, deoarece formulările nu au fost foarte juridice. Toți practicienii au avut dileme în a înțelege scopul și cum se va acționa concret pentru aplicarea acestor reglementări. Din punctul nostru de vedere, cel mai mare câștig adus de Decretul nr. 240/2020 este faptul că s-a stipulat acolo foarte clar că se pot trimite instanțelor documentele în format electronic!”

 

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Șandru, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române

 

„Noi nu avem un răspuns imediat la întrebările fundamentale: ce a oprit anumite persoane să participe, care a fost documentul esențial pentru anumite persoane care să le determine să participe la anumite proceduri? Care să fi fost centrul de comandă care să guverneze toate acțiunile noastre pe timpul stării de urgență?

Este greu să protejăm datele cu caracter personal câtă vreme există mai multe surse de greșeală. Digitalizarea, pe care mulți dintre noi ne-am dorit-o, s-a produs forțat și intempestiv în starea de urgență. Sunt convins că au existat numeroși executori care s-au chinuit serios în fața calculatorului, cu diverse programe, pentru a face față noii situații. Nu am prea luat noi în seamă două principii foarte importante, de care am fi putut să ne preocupăm și în perioada de non-pandemie –  minimizarea datelor și  integritatea și confidențialitatea datelor.”

 

Cei interesați pot urmări free înregistrarea integrală a emisiunii la adresa următoare:

 

https://www.universuljuridic.ro/dezbaterile-rres-urgenta-alerta-si-pandemia-concepte-ale-executarii-silite/


Marți, 28 iulie 2020, începând cu ora 17,00, va avea loc a prima ediție a DEZBATERILOR RRES (REVISTA ROMANĂ DE EXECUTARE SILITĂ), transmisă LIVE, cu tema: „Urgența, alerta și pandemia – concepte ale executării silite?”.

 

Parteneri principali:

  • Dobra & Căliman
  • Coșoreanu & Asociații

Partener:

  • The Department

 

Moderatorul conferinței va fi:

  • Conf. univ. dr., executor judecătoresc, Eugen Hurubă, Directorul Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Tîrgu Mureș

 

Speakerii invitați sunt:

►Jud. dr. Ioan Gârbuleț, Curtea de Apel Tîrgu Mureș

►Lect. univ. dr., av.  Horia Țiț, Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

► Asist. univ. dr., jud. Cătălin Lungănașu, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara, Judecătoria Timișoara

► Jud. Anamaria Hambețiu, Președinte, Judecatoria Târnăveni

Executor judecătoresc Bianca Anamaria Ardeleanu, Președinte, Camera Executorilor Judecătorești Oradea

►Prof. univ. dr. Daniel – Mihail Șandru, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Române

►Executor judecătoresc Romulus Puia, Președinte, Comisia Superioară de Disciplină din cadrul UNEJ

 

*Conferința „Urgența, alerta și pandemia – concepte ale executării silite?”, ediția I din seria „Dezbaterile RRES”, va fi găzduită de portalul universuljuridic.ro. Accesul se va face direct în pagina evenimentului.

 

 

[CUM A FOST] Dezbaterile RRES: Urgența, alerta și pandemia – concepte ale executării silite? was last modified: septembrie 10th, 2020 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: