Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 63/2020 (M. Of. nr. 1295/28.12.2020): Art. 28 alin. (1) și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

În M. Of. nr. 1295 din 28 decembrie 2020 a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 63/2020, în cadrul căreia s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate.

De asemenea, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 60, Înalta Curte a statuat că pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie

Obiectul dezlegării chestiunii de drept

Art. 28 alin. (1) și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

„Art. 28

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b) compensațiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010 ,cu modificările și completările ulterioare;

p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor

(…)

Art. 60

(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.

(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

Examen jurisprudențial

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat opinii teoretice ale magistraților asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, dar nu au identificat hotărâri judecătorești în materie.

Opinia majoritară este în sensul că dispozițiile legale invocate ar trebui interpretate în sensul că operațiunea de actualizare a bazei de calcul al pensiei la data deschiderii drepturilor de pensie, prevăzută în partea introductivă a art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, coroborat cu art. 60 din aceeași lege, trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar nu exclusiv la media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în cele 6 luni consecutive la alegerea persoanelor îndreptățite din ultimii 5 ani de activitate.

În motivarea acestui punct de vedere s-a susținut că baza de calcul al pensiei este raportată la prevederile legale din domeniul salarizării, în vigoare la data la care drepturile de pensie au fost deschise. Aceste prevederi erau cuprinse la data deschiderii dreptului de pensie al contestatorului – 1 iulie 2018 – în Legea-cadru nr. 153/2017. Față de prevederile art. 38 alin. (6) din acest act normativ, actualizarea bazei de calcul al pensiei la data deschiderii drepturilor de pensie, începând cu data de 1 ianuarie 2018, poate semnifica diminuarea bazei de calcul alese de viitorul pensionar militar, pentru cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, în ipoteza în care aceasta depășește soldele de funcție stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.

Opinia minoritară este în sensul că actualizarea bazei de calcul al pensiei la care face referire art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu luarea în considerare a art. 60 din același text de lege, nu trebuie raportată la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât aceasta se referă strict la salarizare, iar nu și la dreptul la pensie, reglementat de Legea nr. 223/2015. De asemenea, a fost exprimată opinia că nu există nicio neconcordanță între art. 28 și 60 din Legea nr. 223/2015, întrucât la reglementarea bazei de calcul al pensiilor militare legiuitorul a pornit de la premisa că soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază ale persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015 au cunoscut o creștere succesivă, și nu o diminuare, tocmai de aceea a prevăzut că media celor 6 luni alese se va actualiza la data deschiderii dreptului de pensie. Ca urmare a modificărilor succesive ale legii, s-a modificat conținutul soldei/salariului lunar de bază al funcției, dar niciodată cuantumul acestora nu s-a micșorat ca urmare a recalculării, ci, eventual, suma în plus existentă la data recalculării a fost acordată sub formă de sumă compensatorie, inclusă în salariul lunar brut realizat. În raport cu dispozițiile art. 38 alin. (61) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, practic, nu este posibil ca baza de calcul al pensiei să fie mai mică decât media drepturilor din cele 6 luni alese, care intră în baza de calcul al pensiei militare de stat, ci va fi cel puțin egală cu aceasta, astfel încât nu există nicio necorelare între art. 28 alin. (1) și art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Jurisprudența Curții Constituționale

Din verificările efectuate rezultă că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat, în repetate rânduri, asupra constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Astfel, respingând excepțiile de constituționalitate invocate, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 852 din 12 decembrie 2019, publicată în M. Of. nr. 253 din 27 martie 2020, următoarele:

„22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015, întrucât, prin exercitarea dreptului de a opta pentru perioada de activitate în care au realizat soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în raport cu media cărora se stabilește baza de calcul al pensiei, le-a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel obținut de alți militari având aceleași funcții și grade.

23. Analizând aceste dispoziții de lege, Curtea, prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, paragrafele 15 și 16, a reținut că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/polițiști/funcționari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce privește stabilirea pensiei, anume aceea de a-și putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. Potrivit textului de lege criticat, dreptul de opțiune se poate exercita o singură dată. Având în vedere că dreptul de opțiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, Curtea a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condițiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, așa cum este și cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015.

24. În prezenta cauză, Curtea observă că pretinsa discriminare și încălcarea dreptului de proprietate, invocate de autorii excepției, nu vizează aspecte intrinseci dispozițiilor de lege criticate, ci sunt rezultatul unor alegeri mai puțin favorabile, ce decurg din lipsa de cunoaștere a legii, despre care aceștia afirmă că nu este clară. Or, Curtea constată că normele de lege pe care autorii excepției arată că nu le cunosc sunt, în realitate, actele normative referitoare la salarizare ce le-au fost aplicabile în timpul desfășurării activității profesionale, dar acestea nu constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel că instanța de contencios constituțional nu le poate analiza”.

De asemenea, prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în M. Of. nr. 349 din 7 mai 2019, Curtea a reținut că:

„91. (…) dispozițiile art. 28 alin. (2)-(3) din Legea nr. 223/2015, criticate de autorii excepției, nu sunt decât reflectarea regimului distinct al pensiei reglementate de art. 19 din Legea nr. 223/2015, în ceea ce privește baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei. În plus, Curtea constată că data la care se face actualizarea bazei de calcul al pensiei este aceeași pentru pensiile reglementate, cu titlu general, în art. 16 și pentru cele reglementate în art. 19 din Legea nr. 223/2015, respectiv cea a deschiderii dreptului la pensie. Faptul că funcția și gradul profesional, prin raportare la care se face actualizarea, sunt cele deținute la data trecerii în rezervă/încetării raportului de serviciu este o măsură obiectivă și rezonabilă, iar nu discriminatorie.

92. În continuare, Curtea observă că autorii pretind că expresiile actualizate și actualizarea din conținutul art. 28 alin. (1)-(3) din Legea nr. 223/2015 încalcă exigențele de claritate a legii impuse de dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. Curtea reține că absența unei definiții nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii de a-și adapta conduita la prescripțiile acesteia. Într-adevăr, așa cum a subliniat Curtea Constituțională, urmând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. Ca atare, soluționarea pretinsei neclarități a expresiilor indicate de către autori reprezintă un atribut al puterii judecătorești, astfel încât critica formulată din perspectiva art. 1 alin. (3) din Constituție nu poate fi primită”.

Prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în M. Of. nr. 644 din 22 iulie 2020, s-a reținut că: „117. Evident, ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferențe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată și, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferențe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu și al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 se determină ca procent dintr-o sumă – 65% din baza de calcul, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv «Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie». În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noțiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 ani, cuantumul pensiilor de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării.

118. Prin urmare, eventualele diferențe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecință a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecințe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, soluție care, așa cum s-a menționat anterior, este legitimă și constituțională”.

Totodată, prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în M. Of. nr. 206 din 13 martie 2020, instanța de contencios constituțional a reținut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reține că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35, precitată). Astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. De asemenea, Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câștigat. În aceste condiții, Curtea constată că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferențiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii”.

Puncte de vedere exprimate în cauză

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat, asupra fondului sesizării, că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese, în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

De asemenea, pensia militară de stat netă, calculată conform art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.