Masă rotundă [CUM A FOST] „Nu există justiție fără avocați independenți”

Baroul Argeș în parteneriat cu Grupul editorial Universul Juridic au organizat vineri, 22 octombrie 2021, începând cu ora 15.00, cu prilejul Zilei Europene a Avocaților, în regim hibrid, MASA ROTUNDĂ cu tema „NU EXISTĂ JUSTIȚIE FĂRĂ AVOCAȚI INDEPENDENȚI”.  

 Evenimentul a fost transmis live pe portalul Universul Juridic, pe parcursul a peste o oră. 

 Cu aceeași ocazie a avut loc loc și prezentarea cărții „Legea organizării și exercitării profesiei de avocat. Explicații teoretice și practice (articolele 1-27). Ediția a II-a, revăzută și adăugită”, autor Ștefan Naubauer. 

 Participarea la eveniment a fost posibilă în sistem online și la sediul Baroului Argeș, în limita locurilor disponibile, cu respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare. 

 Moderatorul acestui interesant moment de iterare a unor opinii fundamentate de specialitate a fost gazda de facto a întâlnirii, doamna av. Luminița Ioana.  

 Invitații s-au adresat asistenței cu profesionalism, abordând teme de interes stringent, după cum urmează:  

• Av. Dragoș Andrei Nicolescu, prodecanul Baroului Argeș – „Independența profesiei de avocat și independența avocatului”; 
• Av. Luminița Ioana – „Avocatul ca profesionist al dreptului și avocatul ca membru al Corpului profesional. Implicarea în perfecționarea și evoluția legislației profesiei”;
• Av. Ștefan Naubauer – „Probleme dificile privind reglementarea profesiei de avocat în România”; 
• Av. Radu Cătăniciu. 

 „Am selectat, pentru întâlnirea de astăzi, câteva chestiuni ce mi s-au părut interesante din perspectiva interpretării și aplicării unor reglementări privind profesia de avocat, dar și prin prisma exercitării altor funcții sau profesii juridice – magistrat, notar public, consilier juridic, executor judecătoresc (…) 

 (…) O situație specială apărută în practică privește persoana primită în profesie ca avocat stagiar și care, înainte de a obține titlul de avocat definitiv, devine magistrat și se suspendă din avocatură pe motiv de incompatibilitate. După o perioadă îndelungată de exercitare a funcției de judecător sau procuror, persoana în cauză solicită recunoașterea calității de avocat definitiv, în raport cu dispozițiile art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995, dovedind vechimea necesară și faptul că a promovat examenul de definitivat în magistratură. Art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995, corelat cu art. 294 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, condiționează însă beneficiul dobândirii calității de avocat definitiv inclusiv sub aspectul ca funcția de care se prevalează petentul să fi fost îndeplinită până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat. Or, în cazul analizat, solicitantul a îndeplinit funcția de judecător sau procuror ulterior primirii în profesia de avocat, astfel că nu s-ar încadra în ipoteza prevăzută la art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995.  

Consider însă că, în aplicarea acestei dispoziții inechitabile, trebuie observată reglementarea existentă la art. 33 din Legea nr. 51/1995, conform căreia constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcția de judecător sau procuror. Așa fiind, în urma interpretării sistematice a celor două texte de lege, solicitarea petentului se impune a fi admisă. Mai mult, din aceeași rațiune a recunoașterii vechimii acumulate în altă funcție juridică dintre cele enumerate la art. 33 din Legea nr. 51/1995, consider că și art. 22 alin. (3) din Lege ar trebui interpretat în corelație cu dispozițiile anterior menționate. Astfel, dacă solicitantul dovedește o vechime neîntreruptă în magistratură de cel puțin 5 ani de la definitivarea în funcția de judecător sau procuror, este just să i se recunoască, odată cu calitatea de avocat definitiv, și dreptul de a pune concluzii la toate instanțele, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională. Desigur însă, va fi aplicabilă interdicția prevăzută la art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995, corelat cu dispozițiile art. 39 alin. (1) teza întâi, respectiv art. 40 alin. (1) teza întâi din Statutul profesiei de avocat, raportat la calitatea de fost judecător sau procuror, în ceea ce privește punerea de concluzii la instanța/instanțele unde a funcționat și/sau, după caz, acordarea asistenței juridice la unitatea/unitățile de urmărire penală la care și-a desfășurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcției de magistrat (…)”, a precizat av. Ștefan Naubauer. 

 „Părerea mea este că independența profesiei și independența avocatului sau a avocaților, intitulez eu, sunt afectate inclusiv prin unele dispoziții legale, cuprinse în alte acte normative, în afara actelor normative care reglementează profesia. Există două noțiuni: independența profesiei și independența avocatului sau a avocaților. Și acum vă spun de ce prefer să spun așa: pentru că avem o reglementare deontologică la nivel național și avem o reglementare deontologică la nivel european. Avem Codul deontologic al avocatului român și avem Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană. La prima vedere, oricine poate să spună că nu ar fi o deosebire. Însă am cercetat cu atenție și legislația europeană și am observat că există totuși o diferență, pe care eu o consider a fi una de substanță, și ea vine din reglementarea europeană în limbile oficiale ale Uniunii Europene, care sunt engleza și franceza. Nu au fost preluate în Codul deontologic al avocatului român. A fost necesară crearea acestei matrice a independenței profesiei de avocat, ea este reglementată în legea noastră, în Statutul profesiei de avocat și în Codul deontologic al profesiei de avocatului român, deci la nivel național, deci are o reglementare și în actele normative secundare ale profesiei, și este reglementată și la nivel european. Există reglementată, și textele de lege chiar fac această distincție, chiar dacă nu într-un mod foarte larg, dar o fac, între independența profesiei de avocat și independența avocatului, adică a persoanelor care exercită profesia de avocat. Una fără alta nu pot exista. Iar fără această independență, atât a profesiei, cât și a avocaților, nu poate exista o justiție corectă, așa cum o dorim cu toții”, a explicat av. Dragoș Andrei Nicolescu, prodecanul Baroului Argeș. 

„Nu trebuie să existe o diferențiere nici măcar teoretică între avocatul ca profesionist al dreptului și avocatul ca membru al corpului profesional. Și totuși există o diferență între avocat ca profesionist al dreptului și avocat ca și membru al corpului profesional, în sensul că avocatul ca membru al corpului profesional trebuie să aibă o calitate în plus ‒ anume să fie altruist și să participe la viața profesiei spre binele și viitorul tuturor, cu același profesionalism cu care își exercită profesia. 

Trebuie să ne punem problema identificării resorturilor interne ale dezinteresului, apatiei și neimplicării pe care le manifestă mulți colegi atunci când este vorba de participarea la proiectele și evenimentele organizate de barouri, la proiecte profesionale. 

Dacă plecăm de la ideea că nu este nicio diferență între avocatul ca profesionist al dreptului și avocatul ca membru al corpului profesional, vom constata că, pentru foarte mulți dintre colegii noștri, există o identitate între o problemă a sa personală, ca avocat, o nemulțumire pe care o resimte în exercitarea activității sale și pe care tinde și dorește să o transforme într-o problemă a profesiei. 

Viața ne-a demonstrat însă că, fără o consultarea reală a avocaților, profesia pierde contactul cu problemele avocaților, dar ne-a demonstrat și că nu trebuie să existe niciun fel de delimitare între avocatul ca profesionist în exercitarea mandatului său față de client și avocatul ca membru al baroului său. 

Rezolvarea acestei problematici este dată doar de dialogul constructiv, bazat pe dreptul fiecăruia de a-și spune părerea, cultivarea culturii argumentului bazat pe legi și reguli, tenacitatea bazată pe solidaritate și unitatea corpului profesional, care trebuie să fie promovate într-o profesie liberă, garantată constituțional. 

Avem extrem de mare nevoie de implicarea avocaților în identificarea problemelor profesiei și de aportul fiecăruia în încercarea de a perfecționa legislația care vizează profesia de avocat. 

 După identificarea acestor probleme, avem nevoie în conducerea profesiei de cei care sunt în măsură să reușească să contabilizeze aceste propuneri, să le transpună în propuneri legislative și, nu în ultimul rând, avem nevoie apoi de avocații politicieni, membri ai Parlamentului, pentru ca propunerile legislative să se transforme în prevederi legale care să fie în folosul profesiei de avocat. Aceste trei paliere sunt absolut obligatorii pentru ca problema oricărui avocat din corpul profesional să ajungă prevedere legală de care să se poată folosi fiecare avocat în parte și profesia în general. 

 Avocatura a fost și va fi o activitate independentă. De aceea, în lumea aceasta în tranziție și dezvoltare, valorile de bază ale avocaturii trebuie conservate, esența profesiei trebuie păstrată. 

Nu întâmplător, în peste 50 de ani de comunism, deși lovită puternic, avocatura și-a conservat spiritul, valorile și a supraviețuit, renăscând după 1989. 

 Insuficiența reglementării normelor specifice profesiei de avocat și lupta pentru locul profesiei în orânduirea justiției și a societății sunt reminiscențe ale unei perioade triste și grele, care se îndepărtează cu răbdare, cu profesionalism și cu unitate!”, a afirmat av. Luminița Ioana. 

* Având în vedere prevederile legale în materia protecției datelor cu caracter personal, vă informăm că la evenimentul la care urmează să participați există posibilitatea să se realizeze filmări/fotografii. Totodată, este posibil ca aceste materiale să fie transmise live și în reluare pe universuljuridic.ro, să se regăseasca în arhivele Universul Juridic, precum și promovate pe site-urile și pe rețelele noastre de socializare – Facebook, Twitter, Google+, Instagram, LinkedIn etc.
Completarea prezentului formular, plata taxei de participare, logarea dumneavoastră în platforma evenimentului sau orice corespondență din partea reprezentanților Universul Juridic, precum și prin participarea dumneavoastră la eveniment, semnifică acceptarea termenilor și condițiilor privind organizarea acestuia. Astfel, vă exprimați acordul pentru procesarea datelor cu caracter personal de către Universul Juridic pentru a primi informații cu privire la acest eveniment/alte evenimente Universul Juridic, oferte și/sau prezentări ale Universul Juridic, dar și newsletter. Tototdată, completând acest formular, vă dați acordul și față de folosirea fotografiilor și/sau înregistrărilor video și posibila apariție a imaginii dumneavoastră în materialele filmate/fotografice, destinate diseminării pe canalele arătate.