[UPDATE: Concluziile jud. Cristi Danileț cu privire la decizia CCR nr. 405/2016] Jud. Cristi Danileț arată consecințele O.U.G. nr. 14/2017

22 feb. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 9917

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 22 februarie 2017: Concluziile jud. Cristi Danileț cu privire la decizia CCR nr. 405/2016

Potrivit articolului postat de domnul jud. Cristi Danileț în data de 22 februarie 2017, pe blogul său personal, acesta arată că prin decizia nr. 405/2016 CCR nu impune Parlamentului/Guvernului modificarea textului de lege vizat și nici nu prevede necesitatea introducerii unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz.

Conferintele Video Universul Juridic

Astfel, Curtea a hotărât prin decizia nr. 405/2016 două lucruri:

1. să admită excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”;
2. să respingă excepția de neconstituționalitate , constatând că dispozițiile art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 sunt constituționale în raport de criticile formulate.

Curtea a stabilit că, într-adevăr, este o problemă cu textul care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu: termenul „defectuos” nu este definit de cod, ceea ce face ca oamenii să nu cunoască ce li se permite și ce li se interzice să facă; fără această descriere, magistrații înșiși ar putea sancționa oamenii în mod arbitrariu. Ca urmare, CCR a decis că numai comportamentul care constă în „încălcarea legislației primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.

În urma unei analize complexe a deciziei Curții și a contextului în care ea a fost emisă fostul membru CSM trage următoarele concluzii:

  • Infracțiunea de abuz în serviciu rămâne în Codul penal și după decizia nr. 405/2016 a CCR, doar că de la data publicării ei se va considera că îndeplinirea actului sau neîndeplinirea corespunzătoare se referă la atribuțiile de serviciu descrise în legislația primară (legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență);
  • Nu are importanță dacă textul este sau nu corectat de către Parlament/Guvern; acesta rămâne liber să modifice textul cum vrea și când vrea, inclusiv să îl elimine dacă acest lucru nu este interzis chiar de către CCR. Dar, până la modificarea legii, procurorii și instanțele trebuie să aplice direct decizia CCR;
  • De la data publicării deciziei nr. 405/2016, nu mai este considerată a fi infracțiune de abuz în serviciu încălcarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului, regulamente, norme tehnice, coduri deontologice, ordine de serviciu, ordine de zi pe unitate, instrucțiuni etc. și aceasta chiar dacă au produs prejudiciu sau au vătămat drepturile sau interesele unor persoane;
  • Dosarele de abuz în serviciu soluționate definitiv până la momentul publicării deciziei nr. 405/2016 nu pot fi redeschise cu motivul că a apărut această decizie.

Update 20 februarie 2017: Jud. Cristi Danileț – Statistici ale condamnărilor pentru abuz în serviciu după apariția deciziei CCR nr. 405/2016

Drept răspuns la cele mai recente afirmații apărute în spațiul public referitoare la faptul că abuzul în serviciu nu ar mai exista în Codul penal ca urmare a deciziei nr. 405/2016 a CCR și că O.U.G. nr. 13/2017 și-ar fi propus tocmai reincriminarea lui, jud. Cristi Danileț a publicat pe blogul său, în data de 19 februarie 2017, un articol în care susține că toate aceste afirmații sunt nefondate.

Astfel, prin decizia nr. 405/2016 publicată în Monitorul Oficial din 8 iulie 2016 textul art. 297 din Codul penal care incrimina abuzul în serviciu nu a fost eliminat. Dimpotrivă, CCR constată că în conținutul textului se folosește o sintagmă neconstituțională („îndeplinirea defectuoasă”) și dă acestuia o interpretare conformă Constituției („îndeplinire prin încălcarea legii”, prin lege înțelegându-se Legea adoptată de Parlament, respectiv Ordonanțele și Ordonanțele de Urgență adoptate de Guvern).

Ca atare, jud. Danileț arată următoarele: „Cum nu a fost eliminată din Cod, infracțiunea nu avea nici cum să fie «reintrodusă» prin O.U.G. nr. 13/2017”. Așa cum arătase anterior (vezi mai jos articolul din 2 februarie 2017), fostul membru CSM arată că această ordonanță modifica – într-adevăr – conținutul infracțiunii în legătură cu chestiunea găsită în neregulă de CCR, dar în plus făcea încă trei modificări necerute de Curte, anume: reducerea la jumătate a pedepsei, eliminarea din sfera infracțională a abuzului care a produs pagubă de sub 200.000 lei și eliminarea răspunderii penale pentru persoanele care au comis abuz în serviciu prin aprobare de acte normative.

Potrivit precizărilor domnului judecător, întrucât deciziile CCR sunt obligatorii din momentul publicării lor în Monitorul Oficial, „dacă infracțiunea de abuz în serviciu ar fi fost eliminată din Codul penal urmare a deciziei CCR, toate dosarele cu acest obiect ar fi fost închise”. Astfel, hotărârile de condamnare date în ultimele luni, arată după părerea domnului Danileț faptul că infracțiunea nu a fost eliminată din Codul penal ulterior acestui moment (8 iulie 2016).

În continuare, pentru prima dată în România, fostul membru CSM a dat publicității datele statistice oficiale din al doilea semestru al anului 2016 cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, după cum urmează:

  • La judecătorii s-au pronunțat 13 hotărâri definitive cu privire la abuzul în serviciu, din care o condamnare la amendă și 10 condamnări cu suspendare;
  • La tribunale s-au pronunțat 3 hotărâri definitive, toate cu suspendare;
  • La o curte de apel s-a pronunțat o hotărâre definitivă, cu executare în penitenciar.

Conform precizărilor sale, lista nu conține date statistice de la ICCJ, deși presa a relatat deja cazuri finalizate la acest nivel.

Nici cu privire la condamnările de după 31 decembrie 2016 nu am date, ele nefiind încă colectate, dar iată aici un exemplu de la o curte de apel care pronunță o hotărâre de condamnare în ianuarie 2017. Hotărârile sunt date după momentul apariției deciziei CCR nr. 405/2016, deci toate sunt pentru încălcarea atribuțiilor prevăzute de legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență, nu pentru încălcarea atribuțiilor prevăzute de regulamente, instrucțiuni, norme, ordine ierarhice, ordine pe unitate, dispoziții, hotărâri de Guvern sau ale consiliilor locale/județene, contracte cum se putea înainte de 8 iulie 2016” – a mai precizat Cristi Danileț.

👍Vezi și [UPDATE: Procurorul șef al DNA dorește să atace hotărârea cu contestație în anulare] Hotărârea CA Alba-Iulia referitoare la Decizia CCR nr. 405/2016


Update 6 februarie 2017: Jud. Cristi Danileț arată consecințele O.U.G. nr. 14/2017

În data de 6 februarie 2017, în urma publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14, ce abrogă în întregime O.U.G. nr. 13/2017 și pune în acord două texte din Codul de procedură penală cu deciziile CCR nr. 586/2016 și nr. 614/2016, domnul judecător Cristi Danileț a publicat pe blogul său o analiză a noilor modificări.

Conform jud. Danileț, această abrogare înseamnă o revenire la situația anterioară O.U.G. nr. 13/2017, astfel încât nu va fi afectat niciun dosar penal.

Cu toate acestea, fostul membru CSM a sesizat următoarea problemă: „ art. 25 alin 5 C.proc.pen. a respectat cerința impusă de CCR prin decizia 586/2016 în O.U.G. apărut marți noaptea, dar azi nu mai respectă această cerință în O.U.G. 14/2017, care o înlocuiește. Aș vrea să cred că este o eroare a Guvernului. Oricum, ea va putea fi corectată de Parlament în procedura de aprobare a O.U.G.”.

Conform explicației oferite de domnul judecător: „acel articol din C.proc.pen. spune că, dacă un dosar se prescrie, instanța nu ar trebui să soluționeze chestiunea prejudiciului, ci închide dosarul și gata. Dar CCR a spus că trebuie să fie soluționată și această chestiune, chiar dacă dosarul se închide. Prin O.U.G. nr. 13/2017 de marți noaptea a fost corectat în acest sens textul. Dar prin O.U.G. nr. 14/2017 se reia forma veche, care cuprinde acest viciu de neconstituționalitate. Ca să fiu mai direct, O.U.G. nr. 14/2017 e parțial neconstituțională, cu privire la un singur articol și anume art. 25 alin. (5) C.proc.pen. Dosarele însă nu sunt afectate, întrucât judecătorii aplică direct deciziile CCR”.

Jud. Danileț a comparat apoi prevederile celor două acte normative.

Pentru greșeala identificată în textul de lege, domnul Danileț oferă următoarea soluție:

Astfel, art. 71 din Legea 24/2000 spune: (1) În cazul în care după publicarea actului normativ se descoperă erori materiale în cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare. (2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operațiunea de rectificare, care trebuie limitată numai la erorile materiale. (3) Rectificarea se face la cererea organului emitent, cu avizul Consiliului Legislativ.
Așadar, eu cred că se poate face o RECTIFICARE de către Guvern pentru a se îndrepta greșeala, și anume:
«Se rectifică conținutul art. II pct. 1 din O.U.G. nr. 14/2017, care va avea următorul conținut: 1. Alineatul (5) al articolului 25 se modifica și va avea următorul cuprins: (5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) – cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă»”


2 februarie 2017: Jud. Cristi Danileț explică modificările aduse codurilor penale

Domnul judecător Cristi Danileț a publicat în data de 1 februarie 2017, pe blogul său personal, o postare în care arată principalele modificări ale legislației penale, intervenite prin adoptarea O.U.G. nr. 13/2017.

În primul rând domnul judecător amintește contextul adoptării acestui act normativ, arătând că „în noaptea de 31 ian/1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege privind grațierea, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte”.

Cu referire la alegerea tipului de act normativ prin care să fie reglementată această materie, dl Danileț susține că: „Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin O.U.G.”; or „Din partea introductivă a O.U.G nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR”.

În legătură cu avizarea actului normativ de către CSM, în calitate de fost membru al Consiliului, judecătorul atrage atenția că „În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului O.U.G. apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți (n.n. 30 ianuarie 2017) s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că Ministerul Justiției a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM”.

Domnul judecător arată că nu s-a respectat procedura de avizare afirmând că „La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de O.U.G.”, iar mai apoi „Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 O.U.G era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM”.

Cu privire la modificări Codului penal aduse prin acest O.U.G. și care vor intra în vigoare peste 10 zile, Danileț face câteva observații în raport cu infracțiunilor ce vor suferi transformări în urma intrării în vigoarea a noilor prevederi.

Astfel domnul judecător a întocmit următoarea listă:

1. Favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
 – O.U.G. mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
 – O.U.G. prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. Abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (Decizia nr. 405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– De acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, O.G. sau O.U.G. și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar.
– Se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise.
– În caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin O.U.G. se elimină această posibilitate.
– Se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă.
– O.U.G. prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. Neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4. Conflictul de interese. Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. nr. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin O.U.G. nr. 13/2017 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la pare, nu vei comite vreo infracțiune.
– În mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR nr. 603/2015.

5. Șoferii băuți. (n.n. conducerea sub influența băuturilor alcoolice)
– Se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR nr. 732/2014.
– Se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani”.

Referitor la modificările Codului de procedură penală prin O.U.G. nr. 13/2017, modificări ce au intrat în vigoare la momentul publicării O.U.G., dl Danileț a întocmit următoarea listă de mențiuni:

1. Achitare în caz de prescripție. Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR nr. 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2. Prelungire control judiciar. Pentru a se ralia deciziei CCR nr. 614/2016, O.U.G. nr. 13/2017 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3. Denunțul. Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 februarie 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin O.U.G. se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei.
Doua consecințe sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;
– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe”.

Referitor la procedura în Parlament, dl Danileț face următoarea precizare: „O.U.G. a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 din Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului”.

Critica adusă de fostul membru CSM privește art. 115 alin. 4 Constituție, conform căruia așa cum Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, în raport cu care dl Danileț remarcă: „chiar prin O.U.G. se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile”.

În considerarea efectelor grave pe care le produce, domnul judecător Cristi Danileț face următoarea listă de posibile soluții pentru ca aceste modificări legislative să nu intre în putere:

„1. Guvernul să revină asupra O.U.G. nr. 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge.

2. Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepția de neconstituționalitate a O.U.G. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca O.U.G. nr. 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ.

3. Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din O.U.G. nr. 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR.

4. În temeiul art. 146 lit. e) din Constituția României și art. 34-39 din Legea nr. 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru”.

Privitor la intrarea în vigoare a O.U.G., domul judecător reamintește că „modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017”, iar „modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă O.U.G. va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)”.

La finele acestei analize, dl jud. Danileț trage următoarele concluzii „O.U.G. nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare” și „îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00”.

Sursa informației: Blogul personal al jud. Cristi Danileț

👍Vezi și Jud. Cristi Danileț reacționează prompt în raport cu adoptarea O.U.G. de modificare a codurilor penale

[UPDATE: Concluziile jud. Cristi Danileț cu privire la decizia CCR nr. 405/2016] Jud. Cristi Danileț arată consecințele O.U.G. nr. 14/2017 was last modified: februarie 24th, 2017 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter