Conflictul pozitiv sau negativ de competenţă. Instanţa ierarhic superioară (NCPP, L. nr. 254/2013)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 473/2020

NCPP: art. 51, art. 275 alin. (3) și (6), art. 597 alin. (1) și (6), art. 598 alin. (1) lit. d); L. nr. 254/2013: art. 551 

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București.

Potrivit art. 51 alin. (1) C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Prin Decizia nr. 8 din 11 martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în M. Of. nr. 427/30.05.2019 a fost admis recursul în interesul legii, stabilindu-se: „Competența soluționării cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 pentru restul de pedeapsă rezultat dintr-o condamnare anterioară și care se regăsește în pedeapsa în a cărei executare se află revine instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, pe calea contestației la executare întemeiate pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen”.

Din analiza actelor aflate la dosar, Înalta Curte constată că sesizarea a fost formulată de Penitenciarului București Rahova privind pe condamnatul A., referitoare la oportunitatea scăderii din pedeapsa închisorii aplicată deținutului, a zilelor considerate ca executate suplimentar în urma cazării în condiții de detenție necorespunzătoare acordate în baza Legii nr. 169/2017.

Astfel, față de obiectul cererii dedus judecății, respectiv acordarea zilelor compensatorii în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013, și, în raport, cu Decizia nr. 8 din 11 martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, se constată că cererea se circumscrie ipotezei prevăzută de dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Dispozițiile art. 597 alin. (1) și (6) C. proc. pen. stabilesc competența pentru instanța de executare, respectiv instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

În acest context, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.