Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 702/2020

NCPP: art. 275 alin. (3) și (6), art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12, art. 598

Procedura de soluționare a contestației la executare vizându-l pe condamnatul A. este guvernată de dispozițiile art. 598 C. proc. pen., care, în alin. (2), statuează că, în cazul contestației care vizează vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută (cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. – ipoteza speței), cererea se adresează instanței „care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Dispozițiile legale precitate disciplinează, așadar, competența de soluționare a contestațiilor la executare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în funcție de hotărârea asupra căreia poartă, în mod concret, nelămurirea ce constituie fundamentul cererii. Astfel, în ipoteza în care nelămurirea vizează o dispoziție din hotărârea instanței de fond, contestația la executare este de competența acestei instanțe, chiar și în ipoteza în care hotărârea sa a fost atacată conform legii, fără a fi modificate, însă, în jurisdicția superioară, dispozițiile ce se execută. Numai în ipoteza în care nelămurirea vizează o dispoziție pronunțată direct în hotărârea instanței de apel sau recurs în casație, competența de soluționare a contestației la executare revine instanței de control judiciar care a pronunțat respectiva hotărâre.

Stabilirea hotărârii asupra căreia poartă nelămurirea presupune, așadar, identificarea precisă a aspectelor ce se impun a fi clarificate și, în funcție de natura acestora, a posibilității concrete pe care instanța, prin prisma atribuțiilor jurisdicționale specifice fiecărei faze procesuale în parte, o are în elucidarea lor.

Aplicând acest algoritm de interpretare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că, în raport de solicitările concrete ale contestatorului A., instanța competentă să soluționeze contestația la executare vizându-l pe condamnat este Judecătoria Brașov, în prezent, contestatorul aflându-se în executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 1857 din 12.10.2016 a Judecătoriei Brașov, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 548/AP din 21 iunie 2017 a Curții de Apel Brașov, secția penală prin care a respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A..

Se constată astfel că dispozițiile sentinței penale nr. 1857 din 12.10.2016 a Judecătoriei Brașov, astfel cum acestea se execută la acest moment, nu au fost modificate în calea de atac a apelului și nici în calea de atac extraordinară a recursului în casație.

Or, Înalta Curte nu poate primi susținerile contestatorului potrivit cărora acesta a formulat contestație la executare conform dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. împotriva deciziei nr. 74/RC din 09 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2015, deoarece această hotătâre a fost pronunțată în calea extraordinară de atac a recursului în casație prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de condamnat întemeiată în drept pe dispozițiile prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12 C. proc. pen.

Niciuna dintre criticile contestatorului A. nu vizează vreo nelămurire cu privire la hotărârea pronunțată de instanța supremă.

De altfel, Înalta Curte remarcă faptul că încă de la termenul de judecată din 25 septembrie 2020, procurorul de ședință a formulat concluzii de trimitere a cauzei la Judecătoria Brașov, spre competentă soluționare, în raport de precizările concrete ale contestatorului din cadrul ședinței de la acea dată, arătând, în mod explicit, că indiferent de dispozițiile pe care condamnatul își întemeiază în drept cererea, respectiv pe art. 598 alin. (1) lit. c) sau lit. a) C. proc. pen., competența de soluționare a cauzei pendinte nu revine, în niciun caz, instanței supreme.

În consecință, având în vedere că a fost precizat temeiul de drept al cauzei pendinte de către contestator la termenul de judecată din data de 25 septembrie 2020 și menținut în cadrul ședinței de judecată din data de 30 octombrie 2020 vizând incidența dispozițiilor prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., pentru argumentele prezentate, Înalta Curte de Casație și Justiție va trimite cauza având ca obiect contestația la executare formulată de condamnatul A. la Judecătoria Brașov, spre competentă soluționare.

Potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Totodată, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.