Codul fiscal – modificări (O.U.G. nr. 18/2018)

27 mart. 2018
Vizualizari: 11184
Art. 71 din Codul Fiscal (modificat prin O.U.G. nr. 18/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare art. 71 („Opțiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitate”) prevedea:

(1) Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit, precum și cei care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 68.

(2) Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației privind venitul estimat/norma de venit și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani.

(3) Opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit cu informații privind determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 71 („Definirea veniturilor din România din drepturi de proprietate intelectuală) se modifică și va avea următorul conținut

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România”.

 

Art. 72 din Codul Fiscal (modificat prin O.U.G. nr. 18/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare art. 72 („Reținerea la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală”) prevedea:

„(1) Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă au și obligațiile de a calcula, de a reține și de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate, din veniturile plătite.

(2) Impozitul care trebuie reținut se stabilește prin aplicarea cotei de impunere de 7% la venitul brut.

(3) Impozitul care trebuie reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul.

(4) Plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (1) nu au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului reprezentând plată anticipată din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu”.

 

Noua reglementare

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Potrivit noii reglementări, art. 72 („Stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă”) se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează impozit pe venit, impozitul fiind final.

(2) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

(3) În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (2).

 (4) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă, de către plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (2), la momentul plății veniturilor.

(5) Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

(6) Plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (2) nu au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

(7) Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.

(8) Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (4) pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

 (9) Obligația calculării și plății sumei prevăzute la alin. (8) revine organului fiscal competent.

(10) Prin excepție de la alin. (8) și (9), contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat la momentul plății veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, de către plătitorii de astfel venituri, până la termenul de plată al impozitului.

(11) Opțiunea prevăzută la alin. (10) se exercită în scris de către contribuabil și se aplică la momentul plății impozitului de către plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Opțiunea rămâne valabilă pe perioada derulării contractului încheiat între părți, începând cu luna exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi.

(12) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (8) și (9) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F”.

 

Art. 72^1 din Codul Fiscal (introdus prin O.U.G. nr. 18/2018)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 72 („Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală”) se introduce un nou articol, art. 72^1, cu următorul conținut:

(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, primit de la alți plătitori decât cei prevăzuți la art. 72 alin. (2), se stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

(2) În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală.

(4) Obligațiile declarative sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități independente determinate în sistem real”.

 

Art. 73 din Codul Fiscal (modificat prin O.U.G. nr. 18/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare art. 73 („Opțiunea pentru stabilirea impozitului final pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală”) prevedea:

„(1) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală în condițiile menționate la art. 72 pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Opțiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract și este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activității desfășurate pe baza acestuia.

(2) Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul plății veniturilor de către plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut diminuat cu cheltuielile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

(3) Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final.

(4) Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

(5) Contribuabilii nu au obligații de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 73 (Opțiunea de a stabili venitul net anual, în sistem real pe baza datelor din contabilitate”) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 68.

(2) Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.

(3) Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu informații privind determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

(4) Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități independente determinate în sistem real”.

 

Art. 74 din Codul Fiscal (abrogat prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 74 se abrogă.

 

Art. 75 din Codul Fiscal (abrogat prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 75 se abrogă.

Art. 79 alin. (2)-(3) din Codul Fiscal (modificat prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare 79 alin. (2)-(3) prevedeau:

„(2) Obligația calculării, reținerii și plății sumei prevăzute la alin. (1) revine organului fiscal competent.

(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 79 alin. (2)-(3) se modifică și vor avea următorul conținut

(2) Obligația calculării și plății sumei prevăzute la alin. (1) revine organului fiscal competent.

(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F”.

 

Art. 79 alin. (4)-(5) din Codul Fiscal (introduse prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 79 după alin. (3) se introduc două noi alineate, alin. (4)-(5), cu următorul conținut:

(4) Prin excepție de la alin. (1) și (2), contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei reprezentând până la 2% din impozitul lunar datorat pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, de către angajator/plătitor, până la termenul de plată al impozitului.

(5) Opțiunea de la alin. (4) se exercită în scris de către contribuabil și se aplică începând cu impozitul datorat pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare celei în care contribuabilul a depus cererea la angajator/plătitor. Opțiunea rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi”.

 

Art. 85 alin. (4) din Codul Fiscal (modificat prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare art. 85 alin. (4) prevedea:

„(4) Contribuabilii prevăzuți la alin. (1) au obligația să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, declarația privind venitul estimat/norma de venit pentru anul în curs. În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 83 alin. (3), în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului aceștia au obligația completării și depunerii declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal în curs”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 85 alin. (4) se modifică și va avea următorul conținut:

(4) Contribuabilii prevăzuți la alin. (1) au obligația să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului de realizare a veniturilor, a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în cursul anului venituri definite potrivit art. 83 alin. (3), au obligația completării și depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – cap. II, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, pentru anul fiscal în curs”.

 

Art. 85 alin. (5) din Codul Fiscal (abrogat prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 85 alin. (5) se abrogă.

 

Art. 85 alin. (6), alin. (8) și alin. (8^1) din Codul Fiscal (modificate prin O.U.G. nr. 18/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare art. 85 alin. (6), alin. (8) și alin. (8^1) prevedeau:

„(6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.

(…)

(8) Plata impozitului se efectuează în cursul anului către bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv. Pentru declarațiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual datorat se stabilește prin decizie de impunere anuală, pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit, și se plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

(8^1) În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului, contribuabilul va notifica evenimentul organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia, în vederea recalculării plăților stabilite în contul impozitului anual datorat”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 85 alin. (6), alin. (8) și alin. (8^1) se modifică și vor avea următorul conținut:

(6) Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.

 (…)

(8) Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal următor celui de realizare a venitului.

(8^1) În cazul încetării sau suspendării temporare a activității în cursul anului, contribuabilul va notifica evenimentul organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia, prin depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își va recalcula impozitul anual datorat „.

Codul fiscal – modificări (O.U.G. nr. 18/2018) was last modified: martie 27th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.