„Ce bine că ești…”. Interviu cu Nicu Alifantis, actor, poet, cântăreț și compozitor român de muzică folk și muzică de teatru

6 dec. 2021
Vizualizari: 1657
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Pe lume sunt oameni care, în fiecare clipă, undeva, dincolo „de jaluzele”, meșteresc cuminți în turnul propriei lor conștiințe la frumusețea lumii.

De-i întrebi, spun despre ei că sunt doar: „un fir de nisip, cernut cu grijă și lăsat acolo, pe plaja pustie, printre scoici și alge, pentru a fi găsit, poate anul viitor, poate altădată, poate niciodată…”.

Dar lumea respiră, iubește, se bucură, suspină, plânge și râde prin ei.

Ei acordează inimile celor ce-și adună când și când sufletele la un loc și dau sens celor mai lăuntrice bucurii ale spectatorilor de-o clipă, ei aruncă banale și efemere existențe direct în paradis.

Ei „sting lumina și dau liniștea mai tare”, doar pentru a le auzi mai bine cântecul, dulce capriciu de-o clipă pentru sufletele obosite de-atâtea tăceri. Ei știu a dărui și exersează mereu această bucurie chiar și cu cei ce nu au primit niciodată nimic.

Ei sunt artiștii. „Ori prea veseli, ori prea triști”. Ei pot vorbi ore în șir despre: „balauri și prințese ce țin cu mâna dreaptă, plină de dor, feți frumoși… despre urși cu nasul scurs, despre girafe lungi în ceafă, despre dromaderi și palmieri”… despre câte și mai câte…

Ei știu o groază de lucruri despre alții, și… atât de puțin despre ei.

Lor le-am putea repeta la infinit: „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!”

„Ce bine că ești” – Nicu Alifantis!

 „Un cântec e bun doar atunci când muzica și textul fac corp comun, când nu se mai deosebesc unul de altul, când nu le mai poți despărți. Atunci se naște cântecul perfect”.

Legal Point: Dacă ar fi să-l parafrazăm pe Enescu, care era 5 într-unul, (violonist, pianist, compozitor, dirijor și pedagog), și dumneavoastră sunteți, la fel, artist, compozitor, actor, poet și scriitor, cărui fapt credeți că se datorează aceste daruri ale dumneavoastră?

Nicu Alifantis: Mulțumesc, mă onorează parafraza. Cât despre „darurile” amintite, cred că țin de destin, de ursitoare, de mamă, de voia Celui de Sus, de orice altceva numai de noi nu. Rămâne în sarcina noastră să ducem mai departe aceste daruri și depinde numai și numai de noi felul în care le gestionăm.

Legal Point: În școală și mai târziu în viață, prietenii ne caută un nume, altul decât cel primit de la părinți, o poreclă care ne tot urmărește toată viața. Cum ați trecut peste această situație?

Nicu Alifantis: Cu umor. O poreclă nu-i o pedeapsă, nu-i ceva care să te facă să te simți vinovat cum că ai fi făcut ceva groaznic.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

În școală mi se spunea Elefantis. De la Alifantis! Chiar mi-a plăcut. Mai târziu mi s-a mai spus Grecu’, Greculețu’, Ali, Dom’ Profesor, Antipatis, chiar și Protuberanță scenică (vezi Andrieș citire).

Legal Point: Cum a început totul în muzică? Dar în teatru?

Nicu Alifantis: Întâi a fost debutul în teatru, apoi a fost cel scenic. 1972, la Teatrul „Maria Filotti”, Brăila, am primit prima ofertă de a scrie muzica pentru spectacolul „Furtuna”, de Alexandr N. Ostrovski, montat de regizorul Dumitru Dinulescu.

Apoi totul s-a rostogolit, și acum, după 46 de ani am semnat muzica la 118 spectacole sub bagheta a 61 de regizori în 54 de teatre. Un an mai târziu, în 1973, am debutat scenic la o emisiune a Televiziunii care se chema „Tele Top”. Și uite-așa, în 45 de ani de scenă, am susținut peste 5.100 de spectacole.

Legal Point: Ce rol a jucat Cenaclul Flacăra în viața dumneavoastră? Dar Adrian Păunescu, personal?

Nicu Alifantis: Aș fi nedrept să nu recunosc că cei aproape 6 ani petrecuți la Cenaclul Flacăra, între 1974-1980, au însemnat pentru mine foarte mult. Aici mi-am cucerit și mi-am făurit marele public. Pe scena Cenaclului am legat prietenii, am cunoscut mari artiști sau oameni ce aveau să devină la rândul lor vedete. În această perioadă am compus mult, am cântat și mai mult, am bătut țara-n lung și-n lat și am realizat, grație poetului Adrian Păunescu, cât de uriașă este puterea poeziei.

Legal Point: Cât de apropiată este relația text-muzică?

Nicu Alifantis: Indispensabilă, aș zice. Un cântec e bun doar atunci când muzica și textul fac corp comun, când nu se mai deosebesc unul de altul, când nu le mai poți despărți. Atunci se naște cântecul perfect.

Legal Point: Care credeți că este cea mai celebră melodie a dumneavoastră? De ce?

Nicu Alifantis: Greu de spus, mai ales când trebuie să vorbesc despre mine, despre muzica mea. Aș putea spune „Decembre”. Nu știu de ce. N-am înțeles niciodată de ce a plăcut atât de tare, de ce a fost atât de longevivă. E ca o ștampilă ce mi s-a pus pe frunte și pe care nimic n-o va șterge.

Legal Point: Pentru mine, „Vino fericire-n sus”, după poezia „Cântec”, a lui Nichita Stănescu, și „Te uită cum ninge-n decembre”, a lui George Bacovia, sunt nemuritoare. Cum sunt aceste piese pentru dumneavoastră?

Nicu Alifantis: Sunt ale mele, îmi sunt dragi, normal. Eu îmi iubesc toate cântecele. În fiecare am pus suflet, trăire, emoție, credință.

Sunt copiii mei. S-au născut din iubire, i-am crescut cu dragoste, le-am dat drumu-n lume…

Legal Point: Cine este omul Nicu Alifantis? Dacă ar trebui să-l caracterizați în 5 cuvinte, care ar fi acelea?

Nicu Alifantis: 1 – grecomachedon; 2 – brăilean de meserie; 3 – optimist incurabil uneori; 4 – altruist peste măsură alteori; 5 – încăpățânat din caleafară.

Legal Point: Ce iubește artistul Alifantis când se află pe scenă?

Nicu Alifantis: Publicul în primul rând, apoi colegii de scenă, oamenii din spatele ei… Fără acești oameni, ar exista oare artistul?!

Legal Point: Ce vă impresionează din comportamentul publicului dumneavoastră?

Nicu Alifantis: Faptul că au încredere în mine, că mă iubesc, că vin să mă asculte, că-mi cumpără discurile și cărțile, că îmi sunt prieteni pe Facebook, că se abonează la newsletter-ul meu, că mă urmăresc cu interes în tot ce fac. Toate acestea mă tulbură, dar mă și obligă enorm.

Legal Point: Dintre cele peste 5.000 de concerte, vă amintiți unul special, care a fost cel mai frumos? De ce?

Nicu Alifantis: Spectacolul în sine este unic și irepetabil și are existența cea mai scurtă în memoria afectivă a consumatorului său. Poate din această cauză creatorii spectacolelor tind să creadă că unele au fost mai bune decât altele. E doar o percepție subiectivă de la care nici eu nu fac excepție, recunosc. Eu am câteva spectacole de referință care, prin complexitatea producției lor, dar mai ales prin încărcătura emoțională, mi-au rămas pitite bine-n suflet.

Astfel: spectacolele de la Teatrul Foarte Mic și Teatrul Mic („Baladă cotidiană”) din perioada 1979-1986; Concertul de la Sala Polivalentă din București din 31 martie 1988, sub egida Teatrului Mic (Nicu Alifantis & Invitații săi); concertul de lansare a albumului „Cântece de șemineu” de la Cinematograful Patria din 26 ianuarie 2010; recitalul din deschiderea concertului lui Bob Dylan din București din 2 iunie 2010; concertele de lansare a albumului „Mozaic” de la Opera Națională din 20 și 21 mai 2013; spectacolul „A treisprezecea noapte” de la Teatrul Bulandra, din 27 octombrie 2017, în cadrul Festivalului Național de Teatru…

Legal Point: Ce ați mai compus în ultima vreme? Care este sursa dumneavoastră de inspirație?

Nicu Alifantis: Grea întrebare. În ultima vreme am compus mai puțin, am scris mai mult și am pus la cale tot felul de evenimente.

Anul trecut a fost unul aniversar (45 de ani de la debutul componistic – 118 spectacole de teatru la care am semnat muzica), iar anul acesta s-au împlinit 45 de ani de la debutul scenic. Am lansat volumul „45 poeme la întâmplare”, urmează, în iulie, un album dedicat Centenarului Unirii, „Țara de unde vin…”, în octombrie, box-ul cu 10 discuri și o carte, „Theatre Music Collection”, și alte câteva apariții. Toate la timpul lor. Mulțumesc!

„Eu îmi iubesc toate cântecele. În fiecare am pus suflet, trăire, emoție, credință. Sunt copiii mei. S-au născut din iubire, i-am crescut cu dragoste, le-am dat drumu-n lume…”.

* Este extras din Revista Legal Point nr. 1/2018.

„Ce bine că ești…”. Interviu cu Nicu Alifantis, actor, poet, cântăreț și compozitor român de muzică folk și muzică de teatru was last modified: decembrie 6th, 2021 by Nicu Alifantis

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Nicu Alifantis

Nicu Alifantis

Este actor, poet, cântăreț și compozitor român de muzică folk și muzică de teatru.
A mai scris: