CCR: Art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale

De Redacția ProLege

9 feb. 2021

Vizualizari: 300

Decizia CCR

Actul normativ

Articol

Sumar

DCC pronunțată în ședința din 9 februarie 2021

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) și art. 52 alin. (1)

Dispozițiile sunt constituționale.

Potrivit site-ului oficial (www.ccr.ro), în ședința din 9 februarie 2021, Curtea Constituțională a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Astfel, Curtea a stabilit că respectivele dispoziții sunt constituționale.

Obiectul excepției de neconstituționalitate

Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004

„La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora.”

Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

„(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:

a) aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;

b) abrogată;

c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți;

d) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii;

e) propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;

f) exercită alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

Art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004

„(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

(…)

c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;”

Art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

„(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.”

DCC pronunțată în ședința din 9 februarie 2021

În ședința din 9 februarie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și a constatat că dispozițiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale.

Curtea Constituțională a constatat, în esență, că legiuitorul are competența atât de a înființa el însuși completuri specializate, cât și de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia constituirii completurilor specializate. Astfel, spre deosebire de situația în care legea înființează completuri specializate [a se vedea art. 29 din Legea nr. 78/2000], în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înființării unor completuri specializate, precum în cauza de față [art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004], decizia înființării lor aparține colegiului de conducere.

Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorți, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție), colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art. 29 alin. (1) teza întâi și art. 31 alin. (1) lit. c), respectiv art. 52 alin. (1)], colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora.

Sursa informației

CCR: Art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale was last modified: februarie 9th, 2021 by Redacția ProLege