Cazurile de revocare a donaţiei pentru ingratitudine. Neobservarea sau necalificarea acţiunilor pârâtului ca acte susceptibile integrării în conţinutul unei fapte penale (NCC, NCPC, NCP)

21 feb. 2022
Vizualizari: 607
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1455/2021

NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8; NCC: art. 1023 lit. b); NCP: art. 206 alin. (1)

Analizând recursul declarat în cauză, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază asupra caracterului său nefondat.

Nu va fi reținută sancțiunea nulității recursului pentru lipsa motivelor de nelegalitate, astfel cum s-a invocat de către intimatul-pârât prin întâmpinare, de vreme ce, așa cum s-a arătat, recursul reclamantei a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar prin conținutul său, aceasta a criticat o greșită soluționare a cauzei prin încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1023 lit. b) din C. civ., normă de drept material ce a fundamentat acțiunea dedusă judecății.

Argumentând-și critica, reclamanta a pretins încălcarea ori greșita aplicare a dispozițiilor art. 1023 lit. b) din C. civ., cu referire la cazul donatarului care „se face vinovat de fapte penale”, în speță fiind indicată fapta de amenințare repetată comisă de pârât la adresa reclamantei.

Potrivit acesteia, amenințările la care a fost supusă de pârât constituie fapte prevăzute de legea penală, în sensul art. 1023 lit. b) din C. civ., amenințarea fiind considerată infracțiune conform art. 206 alin. (1) din C. pen. și constând – potrivit legii penale – în fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere.

Cu referire la acțiunile pârâtului, a indicat reducerea drastică a porției de mâncare, abuzul psihic și menținerea sa într-o stare de frică și tensiune prin folosirea unor sintagme de atare natură, aspecte care au fost confirmate (potrivit reclamantei) prin depoziția martorului C. și care au fost susceptibile să alarmeze, să inspire o temere reală și serioasă unei persoane în vârstă înaintată (de 88-89 de ani), semnificând o adevărată amenințare la adresa persoanei sale, adică fapta de natură penală la care face referire art. 1023 lit. b) teza I C. civ. și care justifică revocarea pentru ingratitudine a contractului de donație.

Considerentele deciziei atacate nu relevă însă ceea ce critica recursului sugerează, anume o neexaminare a faptelor deduse judecății prin acțiunea reclamantei din perspectiva normei art. 1023 lit. b) teza I din C. civ., prin eventuala neobservare sau necalificare a acțiunilor pârâtului ca acte susceptibile integrării în conținutul unei fapte penale – cea de amenințare – care ar justifica acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine.

Dimpotrivă, atât în hotărârea primei instanțe, cât și a celei din apel faptele acuzate în persoana pârâtului – cele evocate și prin memoriul de recurs – au fost examinate din perspectiva cazurilor de revocare a donației pentru ingratitudine reglementate prin dispozițiile art. 1023 lit. b) și c) din C. civ., respectiv literei b) (în decizia din apel, date fiind limitele criticilor formulate), ambele instanțe concluzionând că atitudinea și vorbele folosite de pârât nu pot fi socotite amenințări la adresa reclamantei cât timp ea însăși a declarat în fața instanței că le-a perceput ca pe niște glume și că nu i-au stârnit vreo temere.

Ambele instanțe au concluzionat, în urma examinării și evaluării probelor administrate, că lipsesc în cauză fapte obiective, săvârșite cu intenție, care să poată fi încadrate în cazurile de ingratitudine prevăzute în mod expres de art. 1023 lit. b) din C. civ., prin considerente explicite ale instanțelor de fond fiind înlăturată teza amenințării reclamantei, așadar a faptei penale indicată a fi fost săvârșită de donatar, pornindu-se chiar de la mărturisirea judiciară a acesteia, care a recunoscut că nu a luat în serios vorbele adresate de pârât, acuzate prin acțiune ca fiind cele ce i-ar fi indus o temere serioasă.

Prin urmare, nu se poate reține, în legătură cu decizia atacată, acuzația de încălcare sau aplicare greșită a normei prevăzută de art. 1023 lit. b) teza I din C. civ., considerentele ce justifică soluția instanței de apel relevând că examinarea cauzei a avut loc pornindu-se chiar de la faptele de amenințare acuzate prin acțiunea reclamantei, acest caz particular de revocare a donației pentru ingratitudine – „donatorul se face vinovat de fapte penale” – nefiind reținut pentru argumente de netemeinicie, iar nu ca o consecință a unor eventuale calificări greșite/necalificări a faptelor ce s-au imputat pârâtului sau prin necercetarea acestui caz particular de revocare a donației pentru ingratitudine.

Cât privește aprecierile instanței de apel în sensul că reclamanta nu ar fi perceput afirmațiile pârâtului ca amenințări, ci ca fiind vorbe spuse în glumă, aprecieri contestate prin memoriul recurentei, se reține că nu pot face obiect al cenzurii instanței de recurs care exercită exclusiv un control în legalitate asupra hotărârii pronunțate în apel, în condițiile în care aprecierile asupra probelor ori situațiilor de fapt ale cauzei realizate de instanțele de fond (între care se regăsește și instanța de apel) țin de temeinicia soluției și care scapă controlului în calea extraordinară a recursului.

În considerarea acestor motive, apreciind ca fiind nefondat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale
Cazurile de revocare a donației pentru ingratitudine. Neobservarea sau necalificarea acțiunilor pârâtului ca acte susceptibile integrării în conținutul unei fapte penale (NCC, NCPC, NCP) was last modified: februarie 21st, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.