Avocatul în lumea justiției predictive. Avocat uman versus avocat robot

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

C. Avocatul Uman versus Avocatul Robot

Va exista o „alungare progresivă a omului”, așa cum se îngrijorează filozoful Eric Sadin? Confruntată cu temeri legitime, Comisia Europeană pentru Efi­ciența Justiției, (CEPEJ) a Consiliului Europei a conceput în decembrie 2018 o carte etică privind utilizarea IA în sistemele judiciare: aceasta trebuie să rămână un instrument în serviciul interesului general, respectând totodată drepturile individuale. CEPEJ a definit cinci principii care trebuie garantate: drepturile fundamentale păstrate, transparentă, nediscriminare, calitate și siguranță, control de către utilizator. Coautor al Digital Justice, magistratul Antoine Garapon declara că va fi necesar să se evite capcana „standardizării juris­­prudenței” cu justiția predictivă și că tehnica nu poate nici liniștită, nici distanță.

Me Caroline Zorn, membră a Baroului Strasbourg și referent digital al Sindicatului Avocaților francezi, declara: „Dacă inteligenta artificială este folosită mai degrabă pentru a pune capăt litigiilor decât pentru a ajuta judecătorul să ia o decizie, trebuie să fim atenți la aceasta. AI nu‑și are locul în justiție dacă dorim să menținem un adevărat serviciu public într‑un stat de drept, care favorizează dialogul și dimensiunea umană”.

Justiția predictivă sau algoritmică urmărește să prezică rezultatul unei dispute folosind ca algoritm un software, o metodă de cuantificare a riscului juri­dic. Corine Chabaud în articolul publicat pe 3 noiem­brie 2020, vorbește despre faptul ca justiția predictivă încurajează evitarea utilizării resurselor umane, fapt ce îi sperie pe unii profesioniști^[15].

Cel mai recent site de la Legaltech, site‑ul justice.cool oferă justițiabililor, posibilitatea de a‑și rezolva micile litigii pentru o rată forfetara de 36 EUR întrucât din ianuarie, utilizarea medierii pentru micile dispute a devenit obligatorie în Franța, referitor la un litigiu cu valoare de mai puțin de 5.000 euro. Acest site creat la începutul anului 2020, se mândrește cu faptul că este „prima platformă asistată de inteligență artificială”, menită să ajute la găsirea unei soluții pe cale amiabilă a unui litigiu juridic, grație „unui motor de căutare de noua generație”, care folosește învățarea profundă, un fel de învățare automată. Deocamdată se ocupă doar de litigiile dintre angajatori și angajați. Din Legaltech francez fac parte 300 de platforme digitale private care, datorită noilor tehnologii oferă servicii juridice. Și face dreptate predictivă, pentru că a scanat zeci de mii de decizii, poate prezice, în câteva clicuri, deznodământul unei dispute, astfel încât cei care îl consultă să renunțe sau să înceapă.

Astfel, un director bancar, în vârstă de 50 de ani, victimă a unei concedieri pentru abatere gravă după o gafă, transformată în cele din urmă în concediere abuzivă cu despăgubiri și ajutor la reclasificare. Pe bro­șura sa de prezentare, fotografia tinerilor săi an­ga­jați astfel subtitrata își propune să: „Un proces orchestrat de algoritmi, dar controlat de oameni”.

Se teme avocatul uman sau este reticent? Cei care susțin IA argumentează faptul că inteligența artificială le simplifică viața cu documente legale la un cost mai mic, accesul la lege ar fi mai accesibil și contribuie la crearea unei noi justiții, în cadrul căreia s‑ar simplifica soluționarea litigiilor comerciale sau a procedurilor de divorț. Avocații reticenți se tem și cer mai multe garanții etice, se tem că această nouă formă de justiție ar prioritiza soluționarea cazurilor în detrimentul ființei umane, întrucât algoritmul este lipsit de empatie, software‑ul fiind realizat de oameni ce ar avea părtiniri cognitive, cum este cazul în Statele Unite, software‑ul Compas, care măsoară capacitatea de recidivă a delincvenților, rasist, pentru că atribuie americanilor de culoare o tendință mai puternică de recidivă. În Estonia, un robot care l‑a înlocuit pe judecător în dife­rende mici de sub 7.000 euro, când decizia nu este adecvată, justițiabilii pot face apel la un judecător adevărat, uman.

Un avocat uman pentru a avea o carieră de succes, trebuie să dețină o serie de abilități: de comunicare, rațio­nament, capacitate analitică, de cercetare, umane, perseverență și creativitate. Prin urmare, un bun avocat trebuie să se exprime clar atât în scris cât și în vorbire dar să fie și un bun ascultător, să convingă judecătorul, să aibă un bun raționament, astfel încât concluziile să fie rezonabile și logice, existența criticii în aprecieri astfel încât să anticipeze punctele slabe ale argumentelor prezentate, abilități analitice pentru a alege cea mai potrivită soluție în baza cantității de informații absorbite, cercetarea rapidă și eficientă pentru înțelegerea necesitaților clientului și pregătirea strategiei, abilitatea de a fi sociabil, de a înțelege ne­voile clientului convingător, să evalueze reacțiile martorilor și judecătorilor, a adversarilor, perseverentă în a finaliza munca, indiferent de volumul acesteia, crea­tivitate în gestionarea intereselor clientului, posibilitatea de a găsi cea mai bună soluție.

I. DoNotPay: «le robot avocat» qui défend leș consommateurs sur le web. În data de 26 iunie 2020, un articol publicat de Valentin Cimino, anunța că DoNotPay, „avocatul robot” apăra consumatorii pe web, o inteligență artificială alimentată de un algoritm care folosește deciziile instanțelor în favoarea consumatorilor pentru a genera răspunsuri automate. DoNotPay un serviciu care a explodat de la începutul crizei Covid‑19, aparținând tânărului britanic Josh Browder, cu sediul în San Francisco, folosește inte­ligenta artificială pentru a apăra drepturile consuma­torilor, și care a dezvoltat deja 100 de roboți care lucrează pe șase categorii principale de dispute^[16].

II. Această platformă ajuta consumatorii să se angajeze în proceduri legale în urma unei dispute pe web, oferind posibilitatea de a‑și recupera banii dintr‑un zbor anulat, de a obține despăgubiri, de a anula abonamentul la un serviciu, de a solicita beneficii etc.

III. Cererea pentru acest serviciu a crescut cu peste 50% de la începutul pandemiei.

La începutul anilor 2000 legaltech‑urile (tehnologii în slujba dreptului) au apărut în Statele Unite, inițial fiind vorba de companiile private care furnizau fir­melor de avocatură sisteme de management admi­nistrativ, arhivare sau cercetare juridică. Astăzi însă, start‑up‑urile urmăresc inovația în fiecare colț al unui sector care nu este bine cunoscut pentru a convinge, uneori chiar să înlocuiască firme de avocatură, precum LegalZoom, o cutie americană care se oferă să creeze documente legale fără a trece printr‑un avocat. Totul într‑o logică asumată a profitului. Un start‑up precum Legalist oferă cetățenilor și companiilor să își finanțeze acțiunile în justiție în schimbul a jumătate din daunele încasate la finalul proceselor. Cheia strategiei constă în prelucrarea datelor, cu adevărat copleșitoare, 15 milioane de dosare de justiție, și reușește să dea o pre­­dicție asupra șanselor de succes a unui caz și a duratei acestuia^[17].

IV. Realitatea din spatele fanteziei de justiție a robotului. Decriptarea unui concept care va transforma justiția profesia juridică și judiciară, justiția „la buton” vinde la fel de mult pe cât sperie, intitula Thomas Coustetle în articolul său publicat în 2019, în Dalloz Actualite. Utilizați algoritmi pentru a prezice rezultatul acțiunii în justiție, iată promisiunea dreptății predictive. Raportul Cadiet, depus în anul 2017 Cancelariei, vorbește despre acesta ca de un „set de instrumente dezvoltate prin analiza unor mase mari de date de justiție care își propun, în special dintr‑un calcul al probabilităților, să prezică pe cât posibil rezultatul unei dispute”. Este adevărat că atuurile sale te amețesc, subliniază Thomas Coustetle, întrucât evaluează șansele de reușită a unui litigiu, reduce hazardul juridic ireductibil, calculează cuantumul despăgubirii, iden­tifică argumentele potrivite și invers, limitează riscul unei proceduri, anticipează costul acesteia și, de ase­menea, efectele sale și chiar poate debloca instanțele. Un Graal pentru avocat, justițiabil, asigurător sau chiar pentru stat. Instrumentul, face posibilă „vizualizarea riscului juridic” valabil în cincisprezece domenii extrem de litigioase, de la încetarea bruscă a relațiilor comerciale, până la dreptul muncii (concediere fără cauză reală sau serioasă).

V. Software‑ul prezintă utilizatorului deciziile pe care le‑ar lua o sută de judecători virtuali, conform criteriilor definite în prealabil. Așadar, clientul poate ști dacă majoritatea judecătorilor virtuali i‑ar da drep­tate sau greșit, i‑ar acorda despăgubiri, cu o sumă care poate fi vizualizata pe o histogramă, și ce argu­mente au câștigat susținere sau invers^[18].

Se preconizează că pe termen mediu, vom vedea roboții gradual introduși în lumea juridică. De altfel, aceștia sunt deja prezenți, deși nu mereu ne dăm seama de acest lucru. Deja există la nivel internațional, firme care au demarat implementarea unor astfel de „asistenți legali” într‑o serie de practici limitate. Desigur sub formă de boți sau programe software care procesează solicitările, parcurg date electronice enorme de jurisprudență și oferă soluții legale, toate acestea într‑un timp și la costuri considerabil reduse față de avocatul tradițional, iar prezența lor se va con­solida pe termen mediu spre lung. Apoi, odată cu pro­gresul inteligenței artificiale și posibilitatea efectuării de sarcini din ce în ce mai complexe, se poate ajunge în faza în care un robot va putea susține o cauză în fața unui magistrat. Sau chiar poate vom sta noi în fața unui robot magistrat ca să susținem o cauză.

Având în vedere că deja se discută despre drepturile roboților, dacă pot ei avea drepturi ca și oamenii în cazul în care fiind dotați cu inteligența ar putea simți, această problemă fiind în prezent analizată de către Institutul pentru Viitor din California, deși mulți critici considera că ar fi prematură, unii critici ai transu­manismului susținând că orice drepturi ipotetice ale robotului ar rezida pe un spectru, cu drepturile anima­lelor și drepturile omului. Cu toate acestea înainte de a vorbi despre implementarea roboților în domeniul juridic, apar câteva întrebări cărora va trebui să le aflăm întâi răspunsul, precum: Vor rămâne la stadiul de consilieri paralegali? Dacă vor avea funcții de avocați, vor avea nevoie de o certificare similară cu cea de licență în drept? Pe ce cale o vor obține? Vor fi companiile de asigurări dispuse să asigure calitatea activității profesionale întreprinse de avocații roboți? Vor plăti taxe și impozite? Vor beneficia de statutul de persoană juridică? Și multe alte întrebări care la acest moment nici nu au fost gândite. Până vom avea răspuns la aceste întrebări, dacă o casă de avocatură va folosi roboți pentru a emite memorandum‑uri, rapoarte, opinii, consultanță, documente ce vor fi semnate de un avocat uman, ar reprezenta oricare dintre acestea, acte de concurență neloială? Ne‑am afla în fața unei situații de intruziune profesională realizată de către robot? Într‑o formă mai mult sau mai puțin similară ce cele enumerate de autor, vom fi martorii adaptării avocatului la aceste noi tehnologii^[19].

În anul 2021, China anunța că a introdus un pro­curor robot în sistemul juridic, inteligența artificială, detectând șofatul periculos, fraudele sau agresiunile, obstrucționarea acțiunii forțelor de ordine, robot testat într‑un district din Shanghai, care potrivit cercetă­torilor chinezi are o precizie de 97% în ceea ce privește capabilitatea de identificare, de a nu ține cont de date nepertinente ale unui caz, de a propune o pedeapsă, amendă sau închisoare. Sub protecția anonimatului, în South China Morning Post, preluat de Daily Mail, un procuror întrebă: „În pofida acestei precizii anun­țate, riscul unei erori este în continuare posibil. Ce se întâmplă dacă AI trimite pe cineva la închisoare din greșeală? Cine își va asuma responsabilitatea? Magis­tratul, mașina sau cel care a conceput algoritmul?

Autoritățile din Malaysia au decis să demareze un program pilot de testare a aplicării IA în instanțe. Inițiatorii proiectului spun că dacă totul merge bine, s‑ar „îmbunătăți calitatea sentințelor”. Criticii însă, avertizează că prin folosirea inteligenței artificiale ar crește subiectivitatea și există riscul ca aprecierea circumstanțelor individuale, specifice unui caz, să nu fie una corespunzătoare, relatează Reuters.

Avocatul Hamid Ismail care pledează de peste 20 de ani în instanțe, spune că a fost pentru prima dată când unul dintre clienții săi a fost condamnat cu aju­torul unui program bazat pe inteligenta artificială, la Curtea din Sabah. Ismail știa că la Curțile din Sabah și din împrejurimi s‑a demarat programul pilot și totuși, nu a fost deloc ușoară folosirea noii tehnologii AI, atât pentru avocați, judecători cât și pentru publicul larg. El spune că nu a existat o pregătire corespunză­toare a celor implicați și că procedura nu este prevă­zută în Codul penal”. Cred că este neconstituțional ce s‑a întâmplat, a spus acesta, apreciind că pedeapsa primită de clientul său pentru posesie de droguri în cantitate mică, a fost prea aspră. În timpul luării unei decizii, un judecător se uită și la alte aspecte, nu doar la fapte. AI nu poate face asta”. Un alt avocat Charles Hector Fernandez, avocat specializat în apărarea drepturilor omului, a arătat că unele circumstanțe, cum ar fi cele considerate agravante, necesită „judecata unei minți umane”. De asemenea, sentințele variază cu timpul și schimbă opinia publică. AI nu poate înlocui judecata umană, a susținut el.

La nivel mondial, utilizarea AI în sistemul judiciar se dezvoltă cu rapiditate. În Estonia există judecători roboți care rezolvă deocamdată chestiuni minore, în Canada există roboți mediatori, în China există pro­curori care funcționează pe bază de tehnologii AI. Autoritățile afirmă că aceste sisteme duc la sentințe mai bine argumentate, se reduce timpul de așteptare și sunt mai ieftine, ele ajutând părțile implicate în pro­ces să evite termenele lungi și procedurile costisitoare.

Concluzia evidentă este că automatizarea sarcinilor va schimba în mod inevitabil profesia de avocat, în acest sens, chiar se afirmă că în cel mult un deceniu, un avocat din doi va dispărea datorită avantajelor pe care le oferă inteligența artificială, că avocatul uman va coexista cu avocatul robot ori un cyborglawyer.

Va avea avocatul robot, simțul responsabilității și justiției, o reacție fulgerătoare la o situație în schim­bare, va putea fi confidentul clientului sau va putea să îl susțină moral pe client pe parcursul procesului, să îl pregătească pentru „primirea soluției”? Desigur, timpul ne va răspunde la toate aceste întrebări, precum și la dilema, cine va fi câștigător, avocatul uman sau avocatul robot.

Bibliographie/References/Biblio­grafie

© Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2021

Raportului FRA intitulat Getting the future right – Artificial intelligence and fundamental rights (Întelegerea viitorului – Inteligența artificială și drep­turile fundamentale).

Articol publicat in Dalloze Actualite, La realite derriere le fantasme de la justice robot. Profession juridique et judiciare. “La justice <bouton> fait vendre autant qu elle fait peur. Decryptage d un concept qui jure de transformer la justice”, par Thomas Coustetle, 15 avril 2019,

„Carta principiilor fundamentale ale avocatului european”, 25 noiembrie 2006,

AI HLEG 2019, A definition of AI: Main capabilities and disciplines (O definiție a IA: Princi­palele capacități și discipline).

Disponibil online: https://www.lexico.com/definition/artificial_intelligence

Disponibil online: Avocat.De la Wikipedia, Enciclopedia liberă,

Disponibil online: https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat

Disponibil online: Avocatul. https://ro.frwiki.wiki/wiki/Avocat_(métier)

Disponibil online: juridice.ro, Prof. univ. dr. Mircea Dutu

Disponibil online: https://playtech.ro, PlayTech, Andrada Bonea, 15.05.2016

Disponibil online: https://www.coe.int› cepej ›Legal La Ley, Justice of the future: predictive justice and artificial intelligence, Madrid, 17 martie 2021

Disponibil online: De The AirHelper, 12 octombrie 2017

Disponibil online: l’avocat et le robot”, Enquête (CC BY‑SA) Quentin Noirfalisse, publié le 05.12.2017, Aire libre, N 9

Disponibil online: https://www.romaniatv.net›, ONU se pronunță împotriva recunoașterii faciale, Daniel Spătaru, 30 decembrie 2021

Disponibil online: blog personal, Alexandru Lazar, Legal Outside the Box, partener IntLaw Lawyers and Consultants

Gazeta tribunalelor, 31 ianuarie 1864, tiparită la București.

Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 privind o politica industriala europeana cuprin­zătoare privind inteligenta artificiala și robotica, consi­de­­rentul W: „Întrucât dezvoltarea suplimentară și utilizarea sporita a procesului decizional automatizat si algoritmic au un impact fără îndoiala asupra alege­rilor pe care le ia o persoana (cum ar fi un om de afaceri sau un utilizator de internet) precum si o auto­ritate administrativa, judiciara sau alta autoritate publica pentru a ajunge la decizia finala de natura consumeristă, comerciala sau de autoritate; întrucât sunt necesare garanții si posibilitatea controlului si verificării umane pentru procesul de luare a deciziilor automatizate si algoritmice”.

Revista Facultății de Drept din Minas Gerais, 12 aprilie 2022

Revista La vie, Corine Chabaud, “Când robotul amenință că va eclipsa judecătorul și avocatul”, 03.11.2020

Revista Biz Journals, martie 2020

Par Valentin Cimino‑@ciminix, DoNotPay: «le robot avocat» qui défend les consommateurs sur le web. Une intelligence artificielle alimentée par unalgorithme qui puise dans les décisions de justice en faveur des consommateurs pour générer des réponses automatisées, publié le 26 juin 2020 à 07h59‑Mis à jour le 26 juin 2020.