Apreciem dorința mult mai susținută a autorităților locale și centrale de a „face lucruri” care să fie utile comunităților! Daniel Pițurlea, fondator și președinte, Concelex

2 mai 2024
Vizualizari: 234

Cu afaceri de 527 de milioane de lei în 2022 și de circa un miliard și jumătate lei în 2023, cu contracte de peste 1,5 miliarde de euro și mai bine de 1.000 de angajați, Concelex a devenit unul dintre cei mai mari jucători locali, asigurând servicii integrate în domeniul construcțiilor – clădiri, inginerie civilă, infrastructură și energie pentru clienți din sfera publică și privată. V-a fost mai greu prin 2016-2017, dar din 2018, în pofida crizelor, ați crescut continuu și susținut, ajungând la un rulaj anual de peste 8 ori mai mare (800%). Cum ați reușit să explodați” atât de spectaculos, în condițiile în care între 2018 și 2023 PIB-ul a crescut doar 56%?

Nu aș zice chiar am „explodat”, nu am făcut decât să răspundem necesităților pieței, unde toată lumea este de acord că România are nevoie de dezvoltare în domeniul construcțiilor „ca de aer”, respectiv de spitale noi și funcționale, școli modernizate, creșe, săli de sport, bazine acoperite, stadioane, facilități în universități, consolidări pentru clădiri și, cel mai acut, șosele moderne și autostrăzi.

Pe lângă necesitatea tuturor acestor obiective, în ultimii 5 ani s-au aliniat astrele și au început să existe și finanțări pentru executarea acestor investiții, așadar a existat „cu ce” să se facă. Nu în ultimul rând, cel puțin din perspectiva mea, am observat și o dorință mult mai susținută a autorităților locale și centrale de a „face lucruri” care să fie utile comunităților.

Sunteți prezenți ca firmă în mai toate domeniile construcții civile și industriale, hale, hipermarketuri, piscine, stadioane, spații de educație și învățământ, ansambluri rezidențiale, reabilitări de clădiri și blocuri, infrastructură și edificii din zona aeroportuară, sănătate, culte, ba chiar și cea militară. În ce latură excelați, care este domeniul bijuterie a coroanei”?

Atât firma de construcții, cât și eu, ca inginer constructor, am fost formați și educați să facem construcții la comandă, indiferent de specificul lor. Noi primim un proiect din partea clientului și îl executăm, fie că este mall, hipermarket, bloc de locuințe, hotel, depozit, uzină sau autostradă.

Nu excelăm neapărat într-un domeniu, deși ne-am dori în toate, dar pot să spun că suntem preocupați de ceea ce considerăm că este prioritar la un anumit moment. Acum, de pildă, eu consider că cel mai important pentru România este consolidarea construcțiilor care pot fi afectate de un seism major, infrastructura de sănătate și infrastructura de transport. Dorim să ne implicăm serios în aceste domenii.

Ați fost lider de asociere în construirea noului terminal de plecări curse Schengen al Aeroportului Internațional Timișoara Traian Vuia, în lucrările de extindere și modernizare a terminalului de pasageri la Aeroportul Internațional Maramureș din Baia Mare, precum și coordonator în lucrările de modernizare și extindere a terminalului de pasageri, modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare la Aeroportul Delta Dunării” din Tulcea. Cât de dure sunt licitațiile în această sferă?

Toate licitațiile sunt la fel de dure, diferă însă numărul de concurenți și nivelul prețurilor ofertate. Câștigăm și pierdem în egală măsură. Sistemul de licitație actual este foarte bine securizat și etic, deschide ușa oricărui participant, evident pe criterii de competență, cu toate că de multe ori noi, companiile românești, nu putem să participăm la unele licitații pe criteriul „lucrări similare executate”, care este un criteriu arbitrar.

De pildă, dacă ar fi să se construiască acum în România o hidrocentrală mai importantă, nu ar putea să participe nicio firmă românească, pentru că nu s-a construit niciuna în ultimii cinci ani… Paradoxal, la noi, unde pe vremuri s-au construit zeci de hidrocentrale, mulți dintre inginerii care au lucrat la aceste proiecte sunt încă în viață și experiența lor nu este valorificată. Nu considerăm că acest lucru este corect.

Diferă mult lucrările din acest domeniu de construcțiile civile și industriale de rând?

În linii mari nu diferă, dar apar o mulțime de alte criterii care trebuie îndeplinite și armonizate cu mai multe tipuri de cerințe ale diferitelor autorități implicate în aceste proiecte. De pildă, dacă aici clientul este autoritatea aeronautică, cu cerințele sale specifice, mai intervin Poliția de Frontieră cu exigențele sale, Serviciile de Securitate și Pompierii, cu rigorile lor. Așadar, aici vorbim despre mai multe entități și trebuie făcut totul conform normelor și legilor în vigoare.

Aveți rezultate și merite de excepție în zona infrastructurii din domeniul sănătății, sunteți implicați în construirea unui corp nou care va găzdui Departamentul Sănătatea mamei și copilului” la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Constanța, în construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru copii Grigore Alexandrescu din București, dar și în modernizarea secției de oncologie, cu înființarea unui compartiment de cardiologie intervențională, la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia. Cum decurg lucrările și mai ales finanțarea, în condițiile în care Sănătatea întâmpină interminabile probleme financiare?

Într-adevăr, avem mai multe contracte de construire a unor spitale în țară, cum ar fi Constanța, Alba Iulia, Târgu Mureș, Turnu Severin, Alexandria, București și altele și teoretic lucrurile ar trebui să meargă foarte bine, pentru că în ceea ce privește finanțarea, lucrurile sunt puse la punct, proiectele având finanțări asigurate prin PNRR, Banca Mondială, bugetul de stat și alte surse.

Ceea ce îngreunează bunul mers al lucrărilor sunt aspectele legate de obținerea avizelor de construire sau chestiunile ce vizează criteriile impuse de autorități (pompieri, DSP, Mediu, Circulație etc.), care nu pot fi întotdeauna îndeplinite conform așteptărilor.

Ați construit stadioanele emblematice ale Bucureștiului ale Stelei și Rapidului. Ați fost pionieri în domeniu? Vă veți implica pe mai departe în astfel de proiecte, în București sau în țară?

Am construit aceste stadioane într-o asociere împreună cu firmele Construcții Erbașu (lider) și Terra Gaz din București. Aceste proiecte au reprezentat o adevărată provocare pentru noi, mai ales că ele au fost construite aproape în același timp, pentru Campionatul European.

Da, dorim să ne implicăm în continuare în construcția de stadioane și sperăm să contribuim în cel mai scurt timp la construirea viitorului Stadion Dinamo, atunci când proiectul va fi scos la concurs.

Reabilitarea termică a blocurilor, adică procesul de modernizare și îmbunătățire a eficienței energetice a acestora, cu aplicarea unor măsuri și lucrări de izolare termică la nivelul pereților exteriori, acoperișului, geamurilor și altor elemente de construcție, în scopul reducerii pierderilor de căldură și a consumului de energie a fost o activitate începută de Concelex încă din 2013.

În 10 ani, Concelex ați gestionat două milioane de mp de izolație termică pentru fațadele blocurilor din București. Veți continua sau vă veți concentra în alte direcții?

Din punctul meu de vedere, reabilitarea blocurilor de locuințe reprezintă una dintre cele mai dificile categorii de lucrări ca grad de dificultate, întrucât atunci când reabilităm un bloc nu avem ca beneficiar doar clientul cu care semnăm contractul (primăriile), ci toți locatarii din acel bloc, ceea ce face ca astfel de lucrări să fie greu de gestionat.

Procesul verbal de recepție trebuie semnat și cu fiecare proprietar de apartament. Nu știu dacă vă dați seama ce înseamnă să-i găsești pe toți acasă, să le intri în casă, să le produci un deranj imens, să le afectezi intimitatea, să-i convingi să îndure cu stoicism mizeria, praful și zgomotul, pentru ca mai apoi să le ceri să fie de acord cu lucrarea, semnând că sunt mulțumiți!

Vom continua chiar și în astfel de condiții astfel de lucrări, pentru că ele sunt o necesitate și chiar rezolvă problema risipei de energie.

Ca proiecte inedite, trebuie să amintim că ați fost implicați în construcția Catedralei Ortodoxe din München și a celei dea treia biserici ortodoxe din Viena de la prima piatră de temelie. Cum ați ajuns tocmai în Germania și Austria și, mai ales, de unde priceperea de a construi lăcașuri religioase?

Nu ne-am dus în Germania să căutăm, am fost invitați la licitații la noi acasă, în București, unde am câștigat aceste competiții pentru obiectivele din München și Viena. Am decis să încercăm să ajutăm comunitățile românești din acele zone, dar a fost și o provocare să construim și altfel de edificii, care au fost, într-adevăr, inedite.

Anul acesta aniversați 30 de ani de la înființare. Care este prioritatea firmei, pariul său pentru viitorul pe termen mediu și lung?

Prioritatea firmei, ca orientare, este ca în viitor să ne implicăm în construirea rețelei de sănătate, dacă vorbim de construcțiile civile, dar și rezultate deosebite în domeniul infrastructurii de transport, acestea fiind și prioritățile naționale de investiții. Pe termen lung, avem în vedere și construcțiile în domeniul energetic.

* Este extras din LEGAL MAGAZIN nr. 41, ediție specială.

Apreciem dorința mult mai susținută a autorităților locale și centrale de a „face lucruri” care să fie utile comunităților! Daniel Pițurlea, fondator și președinte, Concelex was last modified: mai 2nd, 2024 by Daniel Pițurlea

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice