Aplicarea „marcajului” de brevet în România

22 iul. 2022
Vizualizari: 307

1. Definiție & dispoziții legale

Din perspectiva proprietății intelectuale „marcajul de brevet” se poate realiza prin indicarea unui număr de brevet pe un produs (pentru care există înregistrat un brevet de invenție) sau, atunci când brevetul este în curs de eliberare, prin indicația aplicată fie pe ambalaj, fie pe produsul însuși: „în curs de brevetare”.

În România marcajul de brevet nu este obligatoriu, neexistând astfel un format standard pentru aplicarea unui astfel de simbol/însemn asupra produselor brevetate sau în curs de brevetare.

Ținând cont de practica existentă pe piața internațională și respectând  principiul informării transparente prevăzut de legislația privind protecția consumatorilor din România (ex: informarea corectă a consumatorilor cu privire la produsele oferite), este recomandabil să se precizeze faptul că un produs este brevetat sau că brevetul este în curs de obținere, și să se indice numărului brevetului, oferind astfel, suficiente informații pentru ca o terță persoană să poată identifica cu ușurință dreptul de proprietate intelectuală care este aplicat asupra unui produs specific (ex – informații despre brevet: „nr. brevet”, „aplicație brevet număr/nr.” „brevet în curs de obținere număr/nr.”, „în curs de brevetare”).

Având în vedere legislația Uniunii Europene prin care este prevăzut faptul că marcajul reprezintă un simbol și/sau o pictogramă aplicat/ă asupra unui produs și asupra ambalajului său[1] („marcajul de brevet” va fi aplicat fie pe ambalaj, fie pe produsul în sine) este important să facem delimitarea dintre marcaj si etichetare.

De asemenea, legislația din Romania nu prevede în mod specific o limbă în care să fie aplicat marcajul de brevet. Totuși, din perspectiva etichetării (care este reglementată de legislația privind protecția consumatorilor), trebuie menționat că, în România, toate informațiile referitoare la produsele și serviciile oferite consumatorilor, documentele însoțitoare, inclusiv informațiile privind siguranța produselor și instrucțiunile de utilizare, precum și contractele, inclusiv cele preformulate, trebuie să fie redactate în limba română, indiferent de țara de origine, fără a exclude totuși traducerea lor și în alte limbi[2]. În consecință, informațiile în legătură cu brevetul care urmează a fi aplicate pe produse (sub formă de etichetă) trebuie prezentate în primul rând în limba română, fără a exclude posibilitatea descrierii lor și în alte limbi[3].

2. Beneficiile ce pot apărea ca urmare a aplicării marcajului de brevet

Din moment ce marcajul de brevet nu este reglementat de legislația română, aplicarea acestuia asupra produsului nu oferă neapărat o oportunitate în vederea obținerii unor daune crescute. Cu toate acestea, în cadrul unui proces, o încălcare făcută cu intenție a dreptului la brevet poate fi avută în vedere de către judecător la individualizarea daunelor ce urmează a fi plătite în cauza dedusă în fața instanțelor române.

În concluzie, marcajul de brevet nu este obligatoriu în România iar aplicarea acestuia asupra produselor nu are neapărat implicații în acordarea despăgubirilor în caz de contrafacere.

Materialul integral poate fi consultat aici.


[1] https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-labelingmarking-requirements.

[2] Ordonanța nr. 21/1991 privind protecția consumatorului.

[3] Ordonanța nr. 21/1991 privind protecția consumatorului.

Aplicarea „marcajului” de brevet în România was last modified: iulie 22nd, 2022 by Dariana Istrate

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autori:

Dariana Istrate

Dariana Istrate

Este Asociat Senior în cadrul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP)
A mai scris:
Luciana Anghel

Luciana Anghel

Este Asociat Senior în cadrul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP)