UNBR. Solicitare de stopare a fenomenului scurgerilor de informații din dosare

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) informează despre solicitarea transmisă Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, în vederea adoptării unor măsuri legale pentru a stopa scurgerile de informații din dosare.

Solicitarea a fost inițiată în urma constatării unei reluări a fenomenului scurgerilor de informații din dosare aflate în faze nepublice, de natură să afecteze drepturi fundamentale ale cetățenilor: dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, egalitatea de arme, dreptul la imagine, dreptul la viață privată, dar și imaginea și încrederea în justiție.

UNBR constată că, tot mai frecvent, în spațiul public apar fragmente din declarațiile părților, stenograme, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice, fotografii și înregistrări ambientale, probe administrate în cauze aflate în faza de urmărire penală și descrieri amănunțite ale împrejurărilor în care au avut loc faptele.

Scurgerea unor astfel de informații din dosare este sancționată de art. 277 Cod penal, denumit „Compromiterea intereselor justiției”. Titlul articolului este relevant: pe lângă drepturile fundamentale ale cetățenilor, justiția în sine este compromisă în astfel de situații.

Statul român a fost condamnat în mod repetat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea articolului 8 din Convenție, prin nerespectarea obligației de a asigura o stocare sigură a informațiilor din dosarele penale și prin faptul că, după scurgerea informațiilor nu a existat nicio reacție oficială sau nicio condamnare.

În cauza C. contra României, CtEDO a considerat că atunci când sunt divulgate informații în presă „este de o importanță crucială să se stabilească, în primul rând, dacă statul și-a organizat propriile servicii și și-a pregătit funcționarii pentru a evita eludarea procedurilor oficiale”. Curtea a observat „lipsa unei reacții oficiale publice în acest caz. Nu s-a întreprins nicio acțiune pentru identificarea instituției sau persoanei responsabile; nu s-a făcut nicio declarație oficială pentru disocierea autorităților de acest comportament; nu a avut loc nicio condamnare publică a unei asemenea acțiuni”.

CtEDO  a adoptat o abordare similară în cauza A. v. România, constatând că  „statul pârât nu și-a îndeplinit obligația de a păstra în siguranță informațiile de care dispunea pentru a garanta dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și că totodată nu și-a îndeplinit obligația de a asigura o cale de atac după ce a avut loc încălcarea drepturilor acestuia”.

UNBR a fost sesizată, în ultimele zile, de mai mulți avocați cu privire la încălcarea frecventă a dreptului la apărare și a principiului egalității de arme, prin nerespectarea legislației și a deontologiei profesionale de către unele organe de cercetare/urmărire penală, prin scurgeri de informații din dosare penale.

Astfel de fapte au luat amploarea unui fenomen, ce tinde să se extindă și să instige opinia publică la presiuni asupra justiției și să afecteze dreptul cetățenilor la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Sursa informației

✒Vezi și UNBR. Precizări privind modificarea Legii pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat