Rețeaua Națională pentru Unificarea Jurisprudenței. Ghid sesizare ÎCCJ – HP în materie civilă/penală

UPDATE: Ghid sesizare ÎCCJ – HP în materie civilă/penală

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat, în cadrul Rețelei Naționale, „Ghidul privind condițiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie penală”, Anexă la Ordinul Președintelui nr. 383/22.11.2023.

În prezent, ÎCCJ pune la dispoziție două ghiduri privind cerințele necesare pentru a sesiza Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul instanței supreme, în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile.

A. Ghid sesizare ÎCCJ – HP în materie civilă

Anexă la Ordinul Președintelui ÎCCJ nr. 355/07.11.2023

I. Chestiuni prealabile (sediul materiei);

II. Titularul sesizării;

III. Analiza condițiilor de admisibilitate (7) prin raportare la jurisprudența ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:

1. Existența unei cauze aflate în curs de judecată;

2. Completul care uzează de mecanismul instituit de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă să judece cauza în ultimă instanță;

3. Existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;

4. Soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;

5. Noutatea chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită;

6. Chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării ÎCCJ și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare;

7. Cauza în care se formulează sesizarea să fi început sub imperiul noului Cod de procedura civilă.

Totodată, modelul de încheiere de sesizare conform Ghidului în materie civilă se poate consulta aici.

B. Ghid sesizare ÎCCJ – HP în materie penală

Anexă la Ordinul Președintelui ÎCCJ nr. 383/22.11.2023

I. Chestiuni prealabile (sediul materiei);

II. Titularul sesizării;

III. Analiza condițiilor de admisibilitate (5) prin raportare la jurisprudența ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept:

1. Existența unei cauze aflate în curs de judecată;

2. Instanța de trimitere să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță;

3. Existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;

4. Soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;

5. Asupra chestiunii de drept, ÎCCJ nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Sursa informației

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a înființat, începând din august 2023, Rețeaua Națională pentru Unificarea Jurisprudenței, prin Ordinul nr. 253/18.08.2023, în vederea menținerii unui grad ridicat de coerență în jurisprudența națională.

Distinct de rolul său în interpretarea și aplicarea unitară a legii, ÎCCJ a creat și o serie de mecanisme indirecte de unificare a practicii judiciare, printre care și înființarea Rețelei Naționale pentru Unificarea Jurisprudenței.

În concret, instanța supremă asigură publicarea online a întregii jurisprudențe proprii, accesul gratuit la jurisprudența și publicațiile ÎCCJ, la studii și sinteze de jurisprudență.

Suplimentar, prin intermediul Serviciului pentru studiul și unificarea jurisprudenței, Înalta Curte va indica în cadrul platformei, corespunzător sesizării formulate de curtea de apel, hotărârile sale de referință în legătură cu respectiva problemă de drept, hotărâri care pot fi utilizate de judecătorul național ca mecanisme de soft law.

În ipoteza în care instanța supremă nu s-a pronunțat în legătură cu problema de drept semnalată se vor antrena mecanismele procedurale pentru oferirea unor opinii orientative, iar în măsura în care acestea se dovedesc a fi ineficiente se vor iniția demersuri pentru unificarea, pe cale formală, a jurisprudenței.

Activitatea Rețelei Naționale pentru Unificarea Jurisprudenței este sprijinită de judecătorii din cadrul ÎCCJ și al celor 15 curți de apel desemnați în calitate de puncte de contact. Aceștia sesizează în cadrul Rețelei practica neunitară și problemele de drept care pot suscita apariția acesteia la nivelul secțiilor instanței în care funcționează, având totodată rolul de a disemina soluțiile de principiu ale Înaltei Curți.

În acest sens, printre demersurile inițiate se enumeră inclusiv publicarea „Ghidului privind condițiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în materie civilă” (Anexă la Ordinul Președintelui nr. 355/07.11.2023), care poate fi consultat aici.

Pentru informații suplimentare privind organizarea și funcționarea Rețelei Naționale, vă invităm să consultați sura informației.

Sursa informației

Vezi și ÎCCJ. Concurs pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent (24 august-23 noiembrie 2023)