Personalități marcante au participat la deschiderea anului universitar 2021-2022 la Facultatea de Drept a Universității din București

Noul an universitar a fost deschis pe 1 octombrie 2021, în prezența unor personalități marcante. Moderatorul și gazda ceremoniei, conf. univ. dr. Andra-Roxana Trandafir, Prodecan al Facultății de Drept din cadrul Universității din București, a avut onoranta misiune de a prezenta asistenței fizice și virtuale pe distinșii invitați: prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității București, conf. univ. dr. Claudiu-Paul Buglea, Președintele Senatului Universității din București, prof. univ. dr. Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, Excelența Sa Laurence Auer, Ambasadoarea Republicii Franceze în România, Christian Plate, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei Republicii Federale Germania în România, Timothy Gerhardson, consilier pentru presă și cultură al Ambasadei SUA în România, prof. univ. dr. François Guy Trébulle, Decanul de onoare al Școlii de Drept a Sorbonei, Universitatea Paris I Pantheon Sorbona, prof. univ. dr., jud. Cristina Rotaru-Radu, Directorul Institutului Național al Magistraturii, prof. univ. dr., av. Traian Briciu, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, prof. univ. dr. Dan Oancea, Directorul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, Teodor-Radu Iancu, Președintele Asociației Studenților în Drept, Diana Radu, Președintele ELSA București, și Diana-Maria Gogoașă, candidata care a ocupat prima poziție la concursul de admitere la Facultatea de Drept, sesiunea iulie 2021.

Câteva fragmente din alocuțiunile unora dintre Domniile Lor, în cele ce urmează:

Prof. univ. dr. Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al României

„Dreptul internațional trebuie să facă parte din ADN-ul oricărui diplomat”

Deschiderea acestui an universitar este subsumată temei „Facultatea de Drept în mediul profesional”. Ca ministru al afacerilor externe și profesor de drept internațional, vă voi vorbi, în mod firesc, despre diplomație ca profesie juridică și despre relevanța sa în societate pentru asigurarea bunăstării și securității noastre în sens larg, pentru apărarea drepturilor cetățenilor români, oriunde s-ar afla, și, în cele din urmă, pentru a ne proteja interesele naționale.

Am mai spus, poate unii dintre dumneavoastră își amintesc, că dreptul internațional trebuie să facă parte din ADN-ul oricărui diplomat. Voi detalia această idee, la care țin foarte mult.

Lumea în care trăim este din ce în ce mai interconectată și mai interdependentă. Provocările cu care ne confruntăm sunt tot mai complexe. În întreaga lume, diplomațiile se află în fața unor întrebări-cheie și în centrul unor procese de adaptare și de anticipare. Iar reacțiile pe care trebuie să le avem trebuie să fie tot mai eficiente, tot mai rapide, dar și mai sofisticate, pentru a ne construi – în esență – reziliența ca stat și ca societate.

Adică, în alte cuvinte, capacitatea de a rezista în fața crizelor și de a deveni mai eficienți în gestionarea lor și a celor viitoare. Ceea ce presupune și abilitatea de a ne întări parteneriatele cu actori externi care împărtășesc aceleași valori și obiective, adică sunt like-minded, și de a diminua sau elimina dependența de acei actori care nu gândesc sau acționează la fel ca noi și care ne afectează capacitatea de a ne atinge obiectivele, inclusiv cele de politică externă.

Reziliența – acest concept-cheie pentru anul 2021 – nu poate avea un fundament solid fără a fi ancorată profund în principiile, normele și instituțiile dreptului internațional, pentru a putea construi o ordine globală bazată pe reguli, ducând, în cele din urmă, la consolidarea statului de drept la nivel internațional, adică, așa cum mai spunem noi, International Rule of Law. (…)

Ca viitori profesioniști în domeniul juridic, vreau să vă spun că diplomația română are nevoie de dumneavoastră. România are nevoie de dumneavoastră, dragi studenți, iar dumneavoastră veți avea responsabilitatea, după noi, să construiți România de care aveți și avem nevoie și pe care o doriți!

Christian Plate, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei Republicii Federale Germania în România

„Germania și România susțin statul de drept, democrația, drepturile omului”

Am ajuns în această vară în București, dar nu e pentru prima oară când mă aflu aici efectiv. Primul meu contact cu Facultatea de Drept a Universității din București s-a produs în urmă cu mult timp. Am studiat Dreptul, la fel ca voi, am activat în Asociația Europeană a Studenților în Drept (ELSA), la fel cum, probabil, mulți dintre voi o fac. Mi-am făcut mulți prieteni români în cadrul ELSA România. La sfârșitul anilor ʼ90 am venit frecvent în România, am petrecut mult timp la Facultatea de Drept, am participat la evenimente organizate de Facultate și de ELSA și, desigur, am petrecut mult timp cu prietenii mei care au studiat aici, Universitatea din București.

Mai târziu, cariera m-a adus iar în România, când am lucrat pentru ONU. În anii ʼ90, România era altfel, Bucureștiul era altfel. Acum, România este membră a Uniunii Europene și NATO, este un actor important în arena internațională și în politica europeană. Cel mai important lucru este că avem valori comune. Germania și România susțin statul de drept, democrația, drepturile omului. Voi studiați dreptul. Staff-ul facultății este dedicat să vă predea dreptul. Sunteți aici pentru a înțelege logica, structura, idealurile și valorile pe care este construit sistemul nostru juridic, principiile de bază pe care este construită și funcționează societatea noastră: respectul pentru lege și pentru dreptate. Voi sunteți cei care veți garanta respectarea acestor principii în viitor, ca avocați, judecători, procurori, ca profesioniști în mediul privat sau, poate, în diplomație.

Timothy Gerhardson, Consilier pentru presă și cultură al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România

„Dacă vrem respect pentru lege, mai întâi trebuie să facem legea respectabilă”

Lumea a mers cu pași iuți înainte după vremurile în care doar preoții, ofițerii și avocații erau considerați că reprezintă niște profesii.

Sunt multe discuții zilele acestea despre NATO și viitorul României, al Europei și al Statelor Unite. În aceste privințe, România și-a ales calea și oferă un exemplu excelent pentru felul cum funcționează Pactul Transatlantic, când toate părțile implicate sunt angajate pe deplin. Popoarele noastre sunt legate de angajamentele comune pentru democrație, libertăți individuale, drepturile omului și statul de drept.

Dacă vrem respect pentru lege, mai întâi trebuie să facem legea respectabilă. Această responsabilitate vă este predată acum vouă. Nu uitați că aveți un prieten în Ambasada SUA!

Prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității București

„Acum, universitatea este peste tot unde se află profesorii și studenții săi”

Trăim vremuri complicate. Este al doilea an universitar pe care îl începem sub semnul pandemiei. Dacă, în anul anterior, am învățat să ne adaptăm la învățământul online, cred că anul acesta a venit vremea să îmbunătățim interacțiunea noastră în astfel de condiții vitrege și mai ales să ne uităm spre viitor, spre ceea ce se va întâmpla după pandemie.

Winston Churchill spunea: „victoria nu este niciodată finală, înfrângerea nu este fatală, curajul de a continua este ceea ce contează!”. Cred că trebuie să avem cu toții curajul de a continua. Despre asta este această perioadă!

Educația nu va mai fi niciodată ca înainte de pandemie. Vor fi păstrate anumite elemente, anumite lecții învățate în perioada pandemiei și după ce aceasta va trece.

Acum nu mai vorbim despre o universitate tradițională, limitată la sălile de curs și de seminare. Acum, universitatea este peste tot unde se află profesorii și studenții săi.

La nivelul Universității București, am format o comisie de specialiști în educație, în sociologie, în alte domenii, o comisie care să pregătească o analiză privind educația post-pandemie. Trebuie să definim împreună ce înseamnă „blended education”, ce înseamnă educația mixtă.

Trebuie să ne uităm la tendințele europene, și mă bucur că, în cadrul Facultății de Drept, apar din ce în ce mai multe programe europene pe lângă cele tradiționale. Au apărut programe în limba franceză, în limba germană, în limba engleză. Colaborarea cu Statele Unite va merge în paralel cu integrarea noastră în rețelele de universități europene. Noi trebuie să fim parte a deciziilor care se iau la nivel european.

Una dintre direcțiile enumerate sistematic de reprezentanta Comisiei Europene este cea denumită „microcredential”, care ar trebui tradusă în limba română prin „microcertificare”. Această direcție este una extrem de importantă. Colegii noștri de la științele educației, profesorii Romiță Iucu și Lucian Ciolan, au un rol important, iar Romiță Iucu conduce chiar comisia numită de rețeaua de universități din capitale europene pentru a face o propunere Comisiei Europene privind microcertificările. Învățământul nu mai poate fi doar cel al diplomelor mari, rotunde, generale – licență, master, doctorat.

Conf. univ. dr. Claudiu-Paul Buglea, Președintele Senatului Universității din București 

„Dacă vreți să fiți cu adevărat cei mai buni juriști din România, veți fi!”

Sunt foarte mulți oaspeți astăzi, ceea ce demonstrează că Facultatea de Drept din București e foarte importantă în mediul universitar al României. Tot timpul, când se apropie 1 octombrie, mă gândesc cu foarte mare emoție. Ce înseamnă 1 octombrie? Din punctul meu de vedere, 1 octombrie este despre studenți. Începerea anului universitar vizează studenții. Venind spre Facultate, de fiecare dată, în ultimii 15 ani cel puțin, aveam foarte mari emoții, dar parcă de fiecare dată emoțiile dispăreau în momentul în care intram în curtea Facultății și vedeam buluc de studenți.

A fost o senzație foarte ciudată astăzi, când nu am văzut niciun student în jurul meu și mi-am dat seama că ceea ce îmi lipsește cu adevărat, pentru a fi relaxat și a simți că începe anul universitar, sunt studenții. (…)

Am fost foarte norocos, și mulțumesc Asociației Studenților în Drept, colegilor noștri studenți, colegilor dumneavoastră, dragi boboci, pentru că organizează în fiecare an „Învață să fii student”. De 9 ani fac lucrul acesta. Și am fost favorizat, le mulțumesc sincer, pentru că m-au invitat luni, în Aula Facultății de Drept, să mă întâlnesc cu studenții, față în față.

(…) S-a demonstrat că porțile Facultății de Drept sunt deschise. Dumneavoastră vreți să intrați în Facultatea de Drept, v-ați dorit foarte mult să fiți studenții Facultății de Drept. Și bine ați făcut! Eu sunt mândru de fiecare dată și sper că și dumneavoastră sunteți mândri.

(…) Ce poate fi mai frumos pentru un student decât să intre în anul întâi de facultate și să vadă că cele mai importante personalități ale lumii juridice sunt absolvenți ai Facultății de Drept, sunt profesorii Facultății de Drept? Eu cred că nu poate să fie o mai mare bucurie!

(…) Există un lucru foarte important pe care dumneavoastră, dragi studenți, vreau să-l rețineți, din primul an de facultate: există democrație în societate, există democrație și în Universitate. L-ați văzut pe domnul rector, care conduce Universitatea din punct de vedere administrativ, dar există Senatul Universității din București, care este organul „legislativ”, democratic ales, al Universității, unde sunt reprezentanții tuturor facultăților, cele 19 facultăți din Universitatea din București. Ce înseamnă reprezentanții tuturor facultăților? Profesori și studenți din toate facultățile. Și aici, la nivelul Universității, Facultatea de Drept este reprezentată. Cu alte cuvinte, dragi studenți, nu ați greșit deloc. Ați venit acolo unde trebuie! (…)

Dacă vreți să fiți cu adevărat cei mai buni juriști din România, veți fi cei mai buni juriști din România, pentru că veți avea în fața dumneavoastră niște profesori care au venit aici cu scopul de a vă ajuta pe dumneavoastră să deveniți ceea ce vă doriți. E foarte important însă să știți ce vă doriți. Pentru că Facultatea de Drept, din nou din punctul meu de vedere, vă oferă acest lucru. Eu mă mândresc de fiecare dată, oriunde mă duc, de fiecare dată spun: dacă ești student la Drept și îți dorești să faci ceva, vei putea!

Prof. univ. dr., av. Traian Briciu, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România 

„Trebuie să înlăturați cel mai mare rău al acestei țări, deprofesionalizarea”

Cum este văzută Facultatea de Drept de către avocați? Statisticile o spun: Facultatea de Drept din cadrul Universității din București este principalul furnizor de tineri avocați. În medie, 50% din numărul avocaților tineri stagiari provin de la această facultate. Restul de 50% provin din țară! În București, media este mult mai mare. Acest lucru face, indiscutabil, Facultatea de Drept una extrem de importantă pentru profesia de avocat.

O facultate de Drept își arată dimensiunea astăzi, desigur, și prin internaționalizare, și prin caracterul erudit al celor care devin licențiați, dar, din punct de vedere practic, ea se verifică prin inserția socio-profesională.

Avocatura este principala profesie care primește licențiați de la Facultatea de Drept. Prin urmare, rămâne principalul partener al Facultății de Drept. (…)

Ceea ce vă doresc, dragi studenți, este să încercați, prin performanțele individuale, să înlăturați ceea ce eu consider că este cel mai mare rău al acestei țări, pe care trebuie să-l înlăturați: deprofesionalizarea continuă. Cât timp ești un bun profesionist, toate celelalte țin de caracter!

Prof. univ. dr. Cristina Rotaru-Radu, Directorul Institutului Național al Magistraturii

„România, în contextul actual, este o țară ofertantă pentru viitorii juriști”

Zilele trecute am participat la un interviu, într-o comisie de interviu unde încercam să selectăm psihologi care să sprijine magistrații în activitatea lor. O candidată la acest concurs ne-a spus că un an a participat la cursurile de la Facultatea de Drept, ea fiind profesor la Facultatea de Psihologie, dar și student la Facultatea de Drept. A spus că a rămas uimită de faptul că studenții de la Facultatea de Drept sunt altfel decât studenții de la celelalte facultăți din Universitate și în general. Și a spus că studenții de la Drept sunt altfel pentru că vorbesc și se comportă altfel, pentru că sunt mai bine pregătiți, mai politicoși și mai responsabili. A spus că asta este motivația pentru care participă la un astfel de concurs, pentru că este sigură că și în magistratură va găsi oameni la fel și că probabil magistratura este o elită. Nu vreau să trag concluzia, așa cum v-ați fi așteptat, că magistratura ar fi o elită în această țară sau că la Facultatea de Drept vorbim de o elită, voiam doar să spun că m-a surprins foarte plăcut această observație, observație care nu poate fi bănuită, așa cum ar putea fi bănuită cea referitoare la magistrați, că ar fi făcută în contextul unui interviu, astfel încât să fie politicoasă și bine primită. M-a surprins pentru că m-am mândrit în sinea mea că am șansa să lucrez cu niște studenți „altfel”. Și eu cred că noi, profesorii de la Facultatea de Drept, ne mândrim că avem șansa să lucrăm cu studenți „altfel”. Aceasta pentru că studenții sunt în mare măsură oglinda părinților lor, dar poate și într-o mică, foarte mică măsură, oglinda profesorilor lor.

România, în contextul actual, este o țară ofertantă pentru viitorii juriști. Dacă ne uităm în Europa Occidentală, constatăm o piață oarecum saturată de juriști. Dar dacă ne uităm la noi, ca să dau numai Institutul Național de Magistratură, la ultimele examene s-au scos totdeauna 300 de posturi, ceea ce înseamnă foarte mult. În state europene cu o populație mult mai mare, media numărului de posturi scoase la magistratură într-un an este de 30-40, maximum 50. Ca atare, cei care s-au îndreptat către Facultatea de Drept, cei care vor absolvi Facultatea de Drept au toate șansele, bineînțeles, dacă se și străduiesc să încapă în această piață a muncii, în domeniul juridic.

Prof. univ. dr. Dan Oancea, Directorul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților

„Mă adresez studenților: schimbarea începe cu sine”

În numele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), INPPA se ocupă de organizarea și desfășurarea examenului de admitere în profesie, care a și fost menționat aici, ca un criteriu util în evaluarea pregătirii asigurate de facultatea noastră. Și, într-adevăr, așa este. Procentual, suntem cel mai bine clasați. 52,94% a fost procentul în acest an dintr-un total de 2.048 de candidați prezentați și dintr-un total de 374 de candidați promovați. Deci procentul de promovabilitate este de 18,16% din total prezentați, din care noi avem 52,94%. Procentual, dă bine. Numeric însă, nu mai e chiar așa. Pentru că mai există o statistică, pe care a observat-o domnul prodecan Pop, într-o discuție privată. Câți la sută din studenții noștri au luat? Puțin peste o treime. Din 608 au reușit 198, la un examen care nu este construit pe un numerus clausus. Nu este un concurs, este un examen, practic pot să intre toți cei care iau cel puțin media 7 la acest examen. Procent de 50 și ceva la sută am avut și anul trecut. Atunci însă au intrat 143 de candidați din 2.400 de candidați prezenți. Deci a fost pe undeva pe la 6%. Anul acesta e mult mai bine numeric. Dar tot trebuie să ne punem următoarea problemă: reușesc o treime din studenții noștri care se prezintă la acest examen! Mai există, poate, un procent similar care vor reuși la INM, deci se mai adaugă 100, 300 de studenți. La notari nici nu mai contează, că numărul posturilor disponibile este foarte mic. Ceea ce înseamnă că profesiile juridice principale absorb doar jumătate din numărul unei serii, unui an al facultății noastre.

Ce se întâmplă cu ceilalți? Vor încerca în continuare să dea examene, se vor duce în alte profesii? Este o preocupare reală. Mă adresez în mod special studenților, pentru a le atrage atenția că, așa cum spunea și domnul rector, schimbarea începe cu sine. Deci gândiți-vă foarte, foarte bine asupra propriei persoane și asupra propriului rol și rost.

Din păcate, acest sistem online și-a dovedit în mod vădit deficiențele anul trecut, când, altfel decât în anii precedenți, când intrau 400, 500, 600 la avocatura românească, au intrat, așa cum am arătat, 143.

Teodor-Radu Iancu, Președintele Asociației Studenților în Drept

„Vă așteptăm să fiți voluntari, să participați la cât mai multe activități”

Mesajul Asociației Studenților în Drept către toți colegii mei, pe care de la 1 octombrie Asociația îi reprezintă, este unul de încredere, de prietenie, dar și unul de responsabilitate. Suntem într-o situație dificilă și, chiar dacă, printr-un curaj pe care eu, personal, îl apreciez, a fost luată decizia începerii școlii într-un format hibrid, lucru care sper și sunt convins că, dacă se va putea, va fi continuat cât mai mult timp, țin să vă atrag atenția că este responsabilitatea noastră, a tuturor, să respectăm aceste măsuri, să respectăm normele impuse, restricțiile, și în general să facem tot posibilul pentru ca acest an universitar să se desfășoare cât mai aproape de normal.

Vom fi alături de voi în jurul școlii, vă așteptăm să fiți voluntari, să participați la activitățile noastre și, în general, vă încurajez să vă implicați în cât mai multe lucruri pe parcursul facultății. Să nu neglijați școala, dar să nu neglijați nici alte oportunități care vă pot duce pe drumul pe care veți găsi ceea ce vreți să faceți după această facultate!

Diana-Maria Gogoașă, candidata care a ocupat prima poziție la concursul de admitere la Facultatea de Drept, sesiunea iulie 2021

„Nu suntem studenții oricărei facultăți, ci suntem studenții celei mai prestigioase facultăți de drept din țară”

Mă simt onorată și emoționată să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră în prima zi a noului an universitar și să vă vorbesc în calitate de studentă la Facultatea de Drept a Universității București.

Cred că a deveni student în cadrul Facultății de Drept presupune un drum provocator, iar cei care reușesc acest lucru sunt oameni înzestrați cu răbdare, perseverență, ambiție și o inteligență ascuțită, calități necesare în viitoarele profesii ce aparțin domeniului juridic. Cu acest prilej, doresc să le adresez felicitări colegilor mei din anul întâi pentru rezultatele obținute la examenul de admitere și pentru locul câștigat nu tocmai ușor în cadrul acestei facultăți. Reușita la concursul de admitere reprezintă o poartă spre succes, însă munca noastră nu se oprește aici, ci, din contra, de abia acum începe.

În mod firesc, perioada următoare din viața noastră va reprezenta un proces în care vom evolua și ne vom maturiza. Urmează patru ani care vor presupune muncă susținută, asimilarea informațiilor, acumularea experienței și deprinderea diferitelor abilități. Patru ani în care va trebui să învățam cum funcționează universul juridic și să demonstrăm că merităm să facem parte din acesta. Principalul motiv pentru care urmăm această facultate este să ne dezvoltăm în primul rând din punct de vedere profesional, dar, fără îndoială, acești patru ani frumoși de studenție ne vor forma și ca oameni.

Nu suntem studenții oricărei facultăți, ci suntem studenții celei mai prestigioase facultăți de drept din țară. Am ales să urmăm această școala de elită a dreptului românesc întrucât dorința fiecăruia dintre noi de a depinde un set de valori precum: onestitatea, cinstea, echitatea, imparțialitatea, moralitatea și ideea de a face bine, valori care se vor împlini cel mai bine la această facultate.

Având în vedere una dintre cutumele discursului juridic, am încercat să găsesc un adagiu latin care să definească forța și măreția dreptului. Astfel, prima oară am luat în considerare spusele unui guvernator roman din vechime: „FIAT JUSTITIA PEREAT MUNDUS”, „fie justiție chiar de piere lumea”. Totuși simt că parcă ceva la acest citat este greșit: faptul că vorbește despre pieire denotă o formă a justiției duse la absurd. Nu cred că aplicarea dreptului ar trebui să ducă la distrugerea a ceva anume, cu atât mai mult la distrugerea întregii lumi.

Apoi am găsit cuvintele filozofului grec Celsus, care sunt mult mai apropiate de ceea ce cred eu că ar trebui să însemne dreptul: „JUS EST ARS BONI ET AEQUI”, „dreptul este arta binelui și a echității”. Cred că această celebră expresie ar trebui să reflecte nu numai realitatea acelor vremuri de demult, ci să caracterizeze și acțiunile noastre de zi cu zi. Cred că scopul principal al dreptului astăzi, la fel ca și atunci, ar trebui să fie realizarea binelui și promovarea echității, cele mai importante valori morale ale societății.

Nu aș dori să închei acest discurs fără a le mulțumi colegilor mai mari din ASD și ELSA pentru evenimentele organizate în ultimele două săptămâni, activități care ne-au arătat ce presupune să fii student în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și care ne-au ajutat să avem parte de o tranziție lină spre mediul universitar.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă urez tuturor un an universitar cât mai bun care să vă împlinească așteptările, dacă nu chiar să vi le și întreacă!