[UPDATE: Intervențiile Președintelui României] Participarea Președintelui României la videoconferința privind pregătirea Summitului Parteneriatului Estic și Consiliului European din 15-16 decembrie 2021

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Update: Intervențiile Președintelui României

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, desfășurate la Bruxelles, în data de joi, 16 decembrie 2021.

Subiectele principale aflate în discuția liderilor europeni au fost următoarele: pandemia de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența față de acestea, prețurile la energie, securitatea și apărarea, aspectele externe ale migrației și relațiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situația de la granițele cu Ucraina și cu Belarus, precum și pregătirea Summitului UE – Uniunea Africană din februarie 2022.

În ceea ce privește pandemia de COVID-19, dat fiind contextul răspândirii noii variante a virusului SARS-CoV-2, Omicron, a fost pus accentul pe importanța procesului de vaccinare în combaterea pandemiei, mai ales prin administrarea urgentă a dozelor de rapel și pe combaterea dezinformării, care este un motiv principal al refuzului vaccinării.

De asemenea, atingerea unui nivel optim de vaccinare la nivel global, prin exportul și distribuirea de vaccinuri și materiale auxiliare către statele aflate în nevoie, mai ales către Africa, prin intermediul mecanismului COVAX, reprezintă un pas important în vederea îmbunătățirii cooperării internaționale.

Cu privire la gestionarea crizelor și reziliența față de acestea, în cadrul acestei reuniuni, Consiliul European a realizat o evaluare a pregătirii Uniunii și a solicitat consolidarea mecanismelor de răspuns.

Mai departe, referitor la prețurile la energie, luând în calcul impactul semnificativ al acestora asupra consumatorilor vulnerabili și a mediului de afaceri, mai ales în contextul redresării economice, dar și al sezonului rece, Președintele României a solicitat Comisiei Europene să finalizeze evaluarea privind cauzele creșterii prețurilor la energie, solicitând, totodată, și o analiză a îmbunătățirilor care pot fi aduse cadrului legislativ al pieței de energie, astfel încât consumatorii să plătească un preț corect pentru energie.

Tot în acest sens, având în vedere importanța vitală a gazului și a energiei nucleare pentru România, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat asupra noului pachet legislativ al Comisiei Europene în domeniul gazelor naturale, adoptat la data de 15 decembrie 2021, prin care se propune un mecanism voluntar de achiziție în comun a unor stocuri strategice de gaze naturale, care să fie utilizate în caz de urgență, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie.

Cu privire la securitate și apărare, discuțiile participanților la reuniune s-au axat pe procesul de elaborare a Busolei Strategice. Acest proiect are drept obiectiv realizarea unei viziuni strategice comune pentru deceniul următor, având în vedere creșterea instabilității la nivel global și amenințările de securitate. În acest sens, Președintele României a subliniat importanța consolidării securității și apărării în zona Mării Negre și a susținut necesitatea cooperării UE-NATO, cu evitarea duplicărilor.

Referitor la aspectele externe ale migrației, liderii europeni au discutat despre impunerea unor Planuri de Acțiune pentru statele de origine și tranzit și au transmis Comisiei cerința să asigure finanțarea adecvată în acest sens.

Situația migranților de la granița Uniunii Europene cu Belarus a reprezentat un alt punct important din agenda reuniunii, Președintele României afirmându-și poziția în vederea protejării eficiente a frontierelor externe ale Uniunii și a continuării sprijinului UE pentru societatea civilă și opoziția democrată din Belarus.

În ceea ce privește situația din Ucraina, Consiliul European și-a exprimat sprijinul deplin față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind, totodată, aplicarea unor sancțiuni majore și a unor costuri severe în cazul în care Federația Rusă va efectua orice fel de agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei.

În final, cu privire la Summitul UE – Uniunea Africană din februarie 2022, liderii europeni au inițiat dezbaterea strategică în vederea pregătirii acestuia, exprimând susșinere pentru demersurile de mediere ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Africane în cadrul situației din Etiopia.

De asemenea, cu ocazia lucrărilor Summitului Euro în format extins, liderii europeni au adoptat o Declarație a Summitului care pune în aplicare angajamentul UE de asigurare a unei susțineri economice puternice în vederea redresării după criza determinată de pandemia de COVID-19.

Sursa informației

(Copyright foto: freepik)

Update: Intervențiile Președintelui României la PaE

Împreună cu reprezentanți ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și a reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene, respectiv Președintele Consiliului European,  Președinta Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE).

În ceea ce privește intervențiile sale, Președintele României a subliniat importanța cooperării statelor membre în vederea susținerii aspirațiilor europene ale statelor partenere, dar mai ales a partenerilor estici.

De asemenea, drept consecință a demersurilor României din acest an, îmbunătățirea colaborării cu partenerii din domeniul securității și soluționarea conflictelor din acest sector estic reprezintă două tematici importante introduse pe agenda Uniunii Europene.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a susținut faptul că, în scopul realizării unui viitor Parteneriat Estic, este necesar a fi fundamentate o serie de principii cheie, precum: așteptarea Uniunii față de parteneri de a ănainta în direcția unui angajament politic durabil privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate pentru avansarea reformelor interne, respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar și dezvoltarea unor economii de piață libere și competitive.

Având în vedere poziția statului Belarus cu privire la participarea la acest Summit prin politica „scaunului gol”, Uniunea Europeană a stabilit implementarea unui Plan economic cuprinzător de sprijin pentru un Belarus democratic, demers pornit la inițiativa propusă anul trecut de Președintele României, alături de omologii polon și lituanian.

În finalul întâlnirii, statele membre UE și de cele partenere au adoptat o Declarație comună prin intermediul căreia a fost stabilită viziunea strategică a Parteneriatului pentru perioada post-2020 în temeiul noțiunilor de redresare, reziliență și reforme.

Sursa informației

(Copyright foto: freepik)

Coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, prețurile la energie, securitatea și apărarea Uniunii Europene, aspectele externe cu privire la migrație și, respectiv, relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe situația de la granițele cu Ucraina și cu Belarus, au reprezentat subiectele cele mai importante ale acestei videoconferințe premergătoare pregătirii Summitului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021 și a reuniunii Consiliului European din 16 decembrie 2021.

Discuțiile au fost purtate între Președintele României, Klaus Iohannis, Președintele Consiliului European, Charles Michel, și Prim-miniștrii Sloveniei, Janez Janša, Estoniei, Kaja Kallas, și Letoniei, Krišjānis Kariņš.

În ceea ce privește discuțiile legat de noua variantă a virusului SARS-CoV-2, Președintele României a făcut un apel la continuarea coordonării strânse a statelor membre UE în acest sens, bazate pe date științifice, încurajând, totodată, demersurile realizate pentru adaptarea vaccinurilor și accesul rapid al statelor membre la acestea.

Referitor la prețurile la energie care cresc semnificativ în ultima perioadă, șeful statului a subliniat importanța găsirii de soluții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a evidențiat necesitatea corelării acestei discuții cu obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice.

De asemenea, domnul Klaus Iohannis a readus în discuție contribuția țării noastre pentru energia nucleară și gazul natural, în vederea efectuării unei tranziții energetice accesibile, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene.

Cu privire la securitate și apărare, dat fiind contextul actual al acțiunilor Rusiei din Vecinătatea Estică, Președintele României a reiterat importanța consolidării relației transatlantice, prin sporirea rolului Uniunii Europene și a NATO în domeniul securității și apărării.

În cele din urmă, Președintele Klaus Iohannis a adus în discuție exemplul Republicii Moldova, ca stat deschis spre reformă și cu un angajament european puternic, accentuând, astfel, necesitatea sprijinirii acestor state de către Uniunea Europeană.

Pentru comunicatul integral, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

(Copyright foto: freepik)

VEZI ȘI PREȘEDINTELE ROMÂNIEI. SISTEMUL NAȚIONAL DE PRODUCERE A ENERGIEI VA INCLUDE REACTOARE MODULARE MICI (SMR) PÂNĂ ÎN ANUL 2028