Parlamentul European. Rețelele de socializare trebuie reglementate pentru a apăra democrația

Potrivit paginii oficiale (www.europarl.europa.eu), eurodeputații au solicitat exercitarea controlului democratic asupra giganților tehnologici pentru a garanta libertatea de exprimare. Astfel, cu ocazia unei dezbateri la care au participat secretarul de stat pentru afaceri europene și vicepreședinta Comisiei, majoritatea vorbitorilor a criticat vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare.

În acest context, mulți eurodeputați au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze deciziile luate de rețele pentru a cenzura conținutul sau conturile, precum și lipsa transparenței în practicile giganților tehnologici. Mai mult, europarlamentarii au solicitat Comisiei să abordeze această chestiune în Actul legislativ privind serviciile digitale și în Actul privind piețele digitale, precum și ca parte a Planului de acțiune pentru democrație.

O atenție deosebită a fost acordată necesității de a oferi securitate juridică pentru situațiile când este eliminat conținut online și de a se asigura că astfel de decizii aparțin autorităților responsabile din punct de vedere democratic, și nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.

De asemenea, redăm, în continuare, celelalte subiecte abordate:

„– Necesitatea de a apăra democrația și valorile UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violență;

– Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură și a discriminării online;

– Transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și restricționarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conținut personalizat;

– Problemele cauzate de apariția monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și asupra pluralismului în discursul public;

– Falsa dihotomie între sferele online și offline și necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieții;

– riscurile sistemice, precum și daunele societale și economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba”.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să accesați sursa informației.

Sursa informației

🔔Vezi și Parlamentul European. „Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE