Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă – modificări (H.G. nr. 913/2019)

18 dec. 2019
Vizualizari: 865
Actul modificatActul modificatorSumar

Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă

(M. Of. nr. 151 din 2 martie 2011)

 

 

H.G. nr. 913/2019 pentru modificarea și completarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011

(M. Of. nr. 1008 din 16 decembrie 2019)

– modifică: art. 30 alin. (11), art. 42 alin. (6) lit. b), art. 42 alin. (10), art. 44 alin. (1) lit. h) și i), art. 167 alin. (4), art. 168 lit. e);

introduce: art. 30 alin. (2) lit. c), art. 30 alin. (2^1) și (2^2), art. 42 alin. (6^1), art. 42 alin. (10^1).

 

În M. Of. nr. 1008 din 16 decembrie 2019 s-a publicat H.G. nr. 913 din 10 decembrie 2019 pentru modificarea și completarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011.

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă.

 

Art. 30 alin. (11) din Metodologie (modificat prin H.G. nr. 913/2019) 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 30 alin. (11) prevedea următoarele aspecte:

„(11) Când declarația nașterii este făcută de un cetățean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico- gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate; ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă încheie un proces-verbal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18^1.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 30 alin. (11) se modifică și va avea următorul conținut:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

(11) Când declarația nașterii este făcută de un cetățean străin/apatrid necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret și traducător autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate; ofițerul de stare civilă/personalul cu atribuții de stare civilă încheie un proces-verbal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18^2.

 

 

Art. 42 alin. (6) lit. b) din Metodologie (modificat prin H.G. nr. 913/2019) 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 42 alin. (6) lit. b) prevedea următoarele aspecte:

„b) documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară – protecție umanitară condiționată.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 42 alin. (6) lit. b) se modifică și va avea următorul conținut:

b) documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară.

 

 

Art. 42 alin. (10) din Metodologie (modificat prin H.G. nr. 913/2019) 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 42 alin. (10) prevedea următoarele aspecte:

„(10) În situația în care ofițerul de stare civilă delegat are suspiciuni cu privire la autenticitatea datelor înscrise în documentele de identitate și de călătorie prezentate de către viitorul soț cetățean străin, este obligat să solicite relații, în scris, la Oficiul Român pentru Imigrări, denumit în continuare O.R.I., sau la formațiunile sale teritoriale, dacă documente sunt emise de această instituție, cu privire la identitatea solicitanților și autenticitatea documentelor prezentate.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 42 alin. (10) se modifică și va avea următorul conținut:

(10) În situația în care viitorii soți sunt cetățeni străini/apatrizi, ofițerul de stare civilă efectuează verificări după cum urmează:

a) la structurile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în cazul cetățenilor străini/apatrizilor care au un drept de ședere temporară sau un drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României, în vederea verificării valabilității perioadei lor de ședere pe teritoriul României;

b) la centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, în cazul solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională, în vederea verificării autenticității documentelor emise de Inspectoratul General pentru Imigrări și confirmării datelor de stare civilă declarate.

 

 

Art. 44 alin. (1) lit. h) și i) din Metodologie (modificate prin H.G. nr. 913/2019) 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 44 alin. (1) lit. h) și i) prevedeau următoarele aspecte:

„h) declarația dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin sau apatrid, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetățenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România; pentru apatrizi, legea națională este legea statului în care își au domiciliul sau, după caz, reședința;

i) procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdomuți, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 28;”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 44 alin. (1) lit. h) și i) se modifică și vor avea următorul conținut:

h) declarația dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin sau apatrid, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetățenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România, precum și pentru beneficiarii protecției internaționale în România; în cazul apatrizilor, legea națională este legea statului în care își au domiciliul sau, după caz, reședința; declarația menționează în cuprinsul acesteia faptul că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identității, valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de art. 42;

i) procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul și traducătorul autorizat sau, după caz, interpretul autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între persoane cu handicap auditiv sau surdocecitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 28.

 

 

Art. 167 alin. (4) din Metodologie (modificat prin H.G. nr. 913/2019) 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 167 alin. (4) prevedea următoarele aspecte:

„(4) În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorț se face în prezența unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, al cărui model este prezentat în anexa nr. 63.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 167 alin. (4) se modifică și va avea următorul conținut:

(4) În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorț se face în prezența unui interpret și traducător autorizat, iar în cazul persoanelor cu handicap auditiv sau surdocecitate, a unui interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, al cărui model este prezentat în anexa nr. 63.

 

 

Art. 168 lit. e) din Metodologie (modificat prin H.G. nr. 913/2019) 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 168 lit. e) prevedea următoarele aspecte:

„e) pentru cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție în România – documentul de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951 sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară – protecție umanitară condiționată;”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 168 lit. e) se modifică și va avea următorul conținut:

e) pentru cetățenii străini beneficiari ai protecției internaționale în România – documentul de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951sau, după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară;

 

 

Art. 30 alin. (2) lit. c) din Metodologie (introdusă prin H.G. nr. 913/2019) 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 30 alin. (2) după lit. b) se introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:

c) declarația dată de părinții solicitanți de azil sau beneficiari ai protecției internaționale în România în fața ofițerului de stare civilă, în cazul în care aceștia nu pot prezenta certificatul de căsătorie emis de autoritățile străine în fața cărora a fost oficiată căsătoria, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18^1;

 

 

Art. 30 alin. (2^1) și (2^2) din Metodologie (introduse prin H.G. nr. 913/2019) 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 30, după alin. (2) se introduc două noi alineate, alin. (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:

(2^1) În cazul în care părinții solicitanți de azil sau beneficiari ai protecției internaționale în România nu dețin pașaportul sau actul de identitate eliberat de statul ai cărui cetățeni sunt, iar în cazul apatrizilor, pașaportul emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, la rubrica mențiuni din actul și certificatul de naștere al copilului se înscrie mențiunea «Identitatea părinților/tatălui/mamei este declarată».

(2^2) Dispozițiile alin. (2^1) se aplică după efectuarea în prealabil de către personalul cu atribuții de stare civilă a unor verificări la nivelul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea confirmării identității declarate a părintelui/părinților.

 

 

Art. 42 alin. (6^1) din Metodologie (introdus prin H.G. nr. 913/2019) 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 42, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins:

(6^1) În cazul în care beneficiarii protecției internaționale în România nu pot prezenta certificatul de naștere prevăzut la alin. (1) lit. b), aceștia depun o declarație autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă. Declarația menționează în cuprinsul acesteia faptul că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identității, valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de prezentul articol.

 

 

 

  Art. 42 alin. (10^1) din Metodologie (introdus prin H.G. nr. 913/2019) 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 42, după alin. (10) se introduce un nou alineat, alin. (10^1), cu următorul cuprins:

(10^1) În situația în care beneficiarul protecției internaționale în România nu prezintă pașaportul, certificatul de naștere sau actul de identitate eliberat de statul al cărui cetățean este, la rubrica mențiuni din actul și certificatul de căsătorie se înscrie mențiunea «Identitatea soților/soției/soțului este declarată».

Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă – modificări (H.G. nr. 913/2019) was last modified: decembrie 17th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.