Mesajul președintelui Curții Constituționale cu ocazia participării la prezentarea Raportului privind activitatea desfășurată de Ministerul Public în anul 2022

Mulțumesc doamnei procuror general Gabriela Scutea și colegilor domniei sale pentru onoranta invitație de a participa la unul dintre momentele importante ale activității dumneavoastră. În acest cadru, vă transmit un salut cordial din partea colegilor de la Curtea Constituțională, mult succes și realizări în activitatea profesională și personală.

Am ascultat cu interes Raportul de bilanț, prezentat de doamna procuror general, privind activitatea și rezultatele obținute de Ministerul Public în anul 2022. Consider că instituția dumneavoastră a beneficiat de un management de calitate și doresc să îi felicit pe doamna procuror general, conducerea Ministerului Public, pe doamnele și domnii procurori și procurori șefi din structurile de conducere ale DNA, pe domnul procuror-șef Crin-Nicu Bologa, și de la DIICOT, pe doamna procuror-șef adjunct Oana Daniela Pâțu (Domnului Procuror șef Crin-Nicu Bologa îi urez La mulți ani și multă sănătate, cu prilejul zilei de naștere). De asemenea, vă felicităm pentru echilibrul de care ați dat dovadă în desfășurarea întregii activități, pentru apărarea legalității și respectarea principiului imparțialității procurorilor.

Ceea ce cunoaștem din experiența proprie este că un bilanț al unei instituții atât de complexe, pe lângă cifre, estimări și concluzii, evocă faptul că obținerea rezultatelor concrete relevate în Raport sunt rodul unei discipline și a profesionalismului caracteristice unei activități prodigioase din partea procurorilor, indiferent de rangul pe care îl ocupă în sistemul ierarhic. Este evident că fiecare dintre doamnele și domnii procurori a contribuit nemijlocit la îndeplinirea obiectivelor stabilite și poate avea sentimentul datoriei împlinite chiar dacă acum, la bilanț, toate acestea se prezintă într-o formă concentrată și tehnică, așa cum este și firesc. Numai că în spatele acestui firesc, știm cu toții, regăsim un efort de echipă, intens și organizat.

Rolul constituțional al Ministerului Public este în mod fundamental circumscris apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept  și a drepturilor și libertăților cetățenilor. Constatăm că, în îndeplinirea acestui rol, Ministerul Public, împreună cu componentele sale specializate (DNA, DIICOT), și-a exercitat în mod responsabil îndatoririle sale constituționale și legale privind apărarea ordinii de drept și tragerea la răspundere penală a celor care încalcă legislația specifică, afectând sistemul valorilor esențiale ale democrației statului de drept. În acest sens, scopul principal al activității acestei autorități este acela de asanare a societății românești prin diminuarea fenomenului de corupție multiformă, de îmbunătățire a climatului de integritate în societatea noastră, componente esențiale ale unei conștiințe juridice necesare calității unei democrații funcționale de tip occidental.

Este necesar să subliniem faptul că Ministerul Public, în activitatea sa specifică, are posibilitatea de a realiza un veritabil test de proporționalitate între, pe de o parte, puterea de constrângere a autorității de stat și, pe de altă parte, libertatea inerentă ființei umane, care, în sfera dreptului constituțional, rezidă în respectarea prezumției de nevinovăție.

În pofida bunelor intenții și a profesionalismului, erori în activitatea oricărei instituții pot exista întotdeauna. Conștienți că nicio activitate umană nu este infailibilă, judecătorii Curții Constituționale se raportează la prevederile Constituției pentru a pronunța decizii care să asigure protecția drepturilor și libertăților cetățenilor la standardele convențiilor internaționale și ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În același timp, soluțiile trebuie adaptate la necesitățile socio-economice printr-o interpretare evolutivă a dispozițiilor constituționale pentru a sprijini, din perspectivă constituțională, activitatea legală a instituțiilor statului român în scopul îndeplinirii convergente a obiectivelor înscrise în art.148 din Constituție.

Dacă privim însă în ansamblu o instituție, indicatorul sintetic de evaluare corectă a oricărui tip de activitate sunt randamentul și eficiența, mai ales în domeniul judiciar, un domeniu atât de complex și sensibil, asupra căruia pot exista presiuni din toate direcțiile și chiar suspiciuni inerente.

Considerăm că orice evaluare a activității profesionale și instituționale, atunci când provine din afara sistemului, trebuie făcută cu raționalitate și bună-credință, cu recunoașterea eforturilor și a rezultatelor instituțiilor în cauză, fără aplicarea unor etichete tendențioase care să greveze credibilitatea acestora și să discrediteze ideea de justiție.

Societatea românească, în structura ei funcțională, nu este încă o societate preponderent de cooperare, ci, mai degrabă, este o societate care conține multiple dezechilibre ce necesită modelări și reglaje de ordin structural și funcțional, precum și instituții active pentru realizarea acestor intervenții judiciare specializate.

Dimensiunea și gravitatea corupției majore, cu tendințe endemice, pot periclita, prin impactul consecințelor lor, unele elemente de siguranță națională, dar pot și să producă, în ultimă analiză, chiar distrugerea coeziunii societății.

Apreciem că, deși competențele și procedurile noastre instituționale sunt diferite și specifice, ca finalitate, acțiunea autorităților și instituțiilor trebuie să fie congruentă în îndeplinirea obiectivelor constituțional-legale. Aceste obiective comune ale instituțiilor statului român nu exclud, ci, dimpotrivă, impun o cooperare loială și un schimb de încredere instituțională, cu păstrarea și respectarea rolului, funcțiilor și competențelor distincte ale acestor autorități. Avem, însă, nevoie de o mai bună cunoaștere și de o parte și de alta a problematicilor cu care se confruntă fiecare dintre instituțiile noastre, în scopul adoptării unor măsuri, soluții și decizii judicioase, care să asigure, în egală măsură, cerințele securității juridice și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Cooperarea între instituții este necesară cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prezența unor obiective de țară, ale integrării în spațiul comun euroatlantic și european, în scopul creării unei societăți europene a dreptului și a cetățenilor, a securității, libertății și justiției.

Creșterea complexității și dezvoltării societății impune diversificarea mijloacelor și a reglementărilor juridice, consolidarea competențelor din sfera activității instituțiilor care au vocația legală de prevenire, contracarare și sancționare a faptelor antisociale de natură penală ce lezează valorile consacrate și protejate de normele dreptului penal material și procedural. Recuperarea și repararea prejudiciilor cauzate prin acte și fapte penale rămân, pe de o parte, o preocupare permanentă de interes public și social, iar, pe de altă parte, o obligație legală și profesională a procurorilor și judecătorilor specializați, îndrituiți să acționeze în această direcție.

În încheiere, vă felicităm încă o dată pentru rezultatele obținute în activitate, vă adresăm mulțumiri pentru invitația de a participa la acest moment de bilanț, oferindu-ne posibilitatea să ne exprimăm într-un mediu profesional atât de select.

Vă dorim succes și multă sănătate!