Litigiile în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât. Prorogarea legală de competenţă (NCPC)

23 sept. 2021
Vizualizari: 433
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 356/2021

NCPC: art. 124 alin. (2), art. 127, art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. i), art. 191

Prezentul conflict negativ de competență a fost generat de aprecierea diferită a celor două instanțe cu privire la normele legale care reglementează competența de soluționare a pricinii, Judecătoria Oradea făcând aplicarea art. 127 C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Timișoara a apreciat că aceste dispoziții legale nu sunt incidente în cauză și a dat eficiență normei de competență reglementată de art. 191 C. proc. civ.

În speță, petenta A. a formulat cerere de reexaminare împotriva amenzii judiciare în sumă de 50 RON, cu care a fost sancționată, în temeiul dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. i) C. proc. civ., prin încheierea de ședință din data de 7 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Judecătoria Oradea.

Judecătoria Oradea a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, făcând aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, atunci când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În speță, însă, nu se pune problema incidenței acestui text de lege întrucât ipotezele legale se referă doar la litigii în care judecătorul/procurorul/asistentul judiciar/grefierul are calitatea de reclamant sau de pârât, per a contrario, dacă acesta are o altă calitate în proces, aceste dispoziții nu sunt aplicabile.

Această concluzie derivă din împrejurarea că situațiile prevăzute de legiuitor, în care operează o prorogare legală de competență, sunt de strictă aplicare și interpretare, neputând fi extinse, pe calea interpretării prin analogie, la alte situații decât cele expres reglementate.

Pe de altă parte, calitatea de petent nu poate fi asimilată celei de reclamant, întrucât aceasta din urmă presupune existența unui litigiu în care se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, or, prin cererea de reexaminare petenta nu a învestit instanța cu un astfel de demers judiciar, ci a contestat legalitatea și temeincia sancțiunii aplicate, amenda judiciară fiind un incident procedural, care nu vizează fondul pretenției deduse judecății pe calea acțiunii în care acesta s-a ivit.

Prin urmare, în aceste circumstanțe, art. 127 C. proc. civ. nu își găsește aplicarea în cauză, nefiind întrunită condiția pentru care a fost instituită o atare reglementare, respectiv aceea a înlăturării oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a pricinii ca urmare a calității părții.

Ca atare, în speța de față, instanța competentă a soluționa cererea de reexaminare amenzii judiciare se stabilește în raport de dispozițiile art. 191 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia, cererea se soluționează de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, regulă ce reprezintă o aplicare particulară a dispozițiilor art. 124 alin. (2) din C. proc. civ.:

„Incidentele procedurale sunt soluționate de instanța în fața căreia se invocă, în afară de cazul în care legea prevede în mod expres altfel”.

În aplicarea normelor anterior citate, rezultă că o cerere de reexaminare a amenzii judiciare este de competența instanței care a aplicat sancțiunea, atribuirea spre soluționare a acesteia în sarcina unui alt complet al instanței decât cel care a stabilit amenda fiind de natură să asigure garanțiile de desfășurare a unui proces echitabil, prin prisma imparțialității cu care această cale de atac va fi judecată.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Sursa informației: www.scj.ro.

Litigiile în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât. Prorogarea legală de competență (NCPC) was last modified: septembrie 23rd, 2021 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.