Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune – modificări (O.U.G. nr. 114/2022)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 4 și art. 5 se modifică și vor avea următorul conținut:

„Art. 4

Pentru situații de dificultate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situație particulară și necesită intervenție individualizată, se pot acorda ajutoare de urgență și/sau ajutoare comunitare, precum și măsuri de facilitare a accesului pe piața muncii, a accesului la servicii de sănătate și educație, la servicii sociale și locuire, susținute din bugetul de stat, din bugetele locale sau fonduri externe.

 și

Art. 5

(1) Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune și măsurile de asistență socială complementare, prevăzute la art. 3, precum și ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel:

a) ajutor de incluziune- ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităților zilnice de viață;

b) ajutor pentru familia cu copii- ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. c), care au în întreținere unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului și stimulării participării acestuia în sistemul de educație;

c) stimulente- măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piața muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;

d) facilități contributive- asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

e) alte drepturi complementare- transferuri financiare și/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială și prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situații deosebite, constând, după caz, în:

(i) plata asigurării obligatorii a locuinței în condițiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată;

(ii) acordarea de ajutoare comunitare și de urgență destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depășirea unor situații de dificultate temporară și prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială;

(iii) accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea și susținerea frecventării cursurilor de învățământ, organizate în condițiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune;

(iv) măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă;

(v) accesul la serviciile sociale disponibile, în funcție de nevoile identificate în vederea depășirii situațiilor de dificultate.

(2) Familiile și persoanele singure beneficiare de venit minim de incluziune, indiferent de componenta acestuia, fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili definiți la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 8 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 8

(1) Cuantumul venitului minim de incluziune, prevăzut de prezenta lege, se stabilește în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienților de echivalență, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

(2) Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

(3) În funcție de încadrarea venitului net lunar ajustat al persoanei singure/familiei în limitele maxime prevăzute la art. 9 alin. (3), aceasta beneficiază de una sau ambele componente.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 11 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 11

Pentru promovarea unei vieți active și a participării pe piața muncii, beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează:

a) în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

b) în situația în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului social se prelungește pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 14 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 14

Face excepție de la prevederile art. 13 alin. (1) și art. 13¹ alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una dintre următoarele situații:

a) asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, în situația în care, pe raza teritorială a localității în care își au domiciliul/reședința persoana aptă de muncă cu copiii aflați în întreținere, nu există servicii sociale sau educaționale care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei;

b) asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 12 ani, respectiv 16 ani în cazul copiilor din familia monoparentală, în situația în care, pe raza teritorială a localității în care își au domiciliul/reședința persoana aptă de muncă cu copiii aflați în întreținere, nu există servicii sociale de tip centre de zi care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei și/sau servicii de tip afterschool;

c) asigură creșterea și îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceștia este/sunt încadrat/încadrați în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condițiile legii;

d) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă care nu beneficiază de asistent personal, în condițiile legii;

e) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condițiile legii;

f) urmează forma de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

g) participă la un program de pregătire/reconversie profesională;

h) este încadrată în muncă.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 18 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 18

(1) Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie.

(2) Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 107 lei, pentru familia cu un copil;

b) 214 lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 321 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 428 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 120 de lei, pentru familia cu un copil;

b) 240 de lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 360 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 480 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(4) Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 85 de lei, pentru familia cu un copil;

b) 170 de lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 255 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 340 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.

(5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:

a) 110 lei, pentru familia cu un copil;

b) 215 lei, pentru familia cu 2 copii;

c) 325 de lei, pentru familia cu 3 copii;

d) 430 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 13 se introduc două noi articole, art. 13^1 și art. 13^2, cu următorul cuprins:

„Art. 13^1

(1) Pentru menținerea dreptului la ajutorul de incluziune, persoanele apte de muncă, prevăzute la art. 13 alin. (1), se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit ajustat al familiei numai dacă se află în una sau mai multe dintre următoarele situații:

a) îndeplinesc condiția prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a);

b) efectuează activități cu caracter ocazional, stabilite conform solicitărilor transmise primăriei de către persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă, în condițiile Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) efectuează activități specifice, prevăzute de Legea nr. 111/2022;

d) la solicitarea primarului, prestează acțiuni/lucrări de interes local, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Persoanele apte de muncă, beneficiare de ajutor de incluziune, sunt exceptate de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) numai dacă efectuează anual minimum 90 de zile de muncă în calitate de zilieri sau/și de prestatori casnici.

(3) Efectuarea activităților prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) nu exceptează persoanele apte de muncă, beneficiare de venit minim de incluziune, de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. d).

Art. 13^2

(1) În scopul valorificării forței de muncă locale, primarii au obligația să întocmească planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza unității administrativ-teritoriale, denumite în continuare beneficiari de lucrări.

(2) Planul de activități prevăzut la alin. (1) se aprobă prin dispoziție a primarului, se afișează la sediul primăriei și cuprinde activitățile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum și repartizarea persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune pentru desfășurarea activităților sezoniere.

(3) Repartizarea persoanelor apte de muncă pentru efectuarea activităților sezoniere se realizează de către primar, în funcție de solicitările beneficiarilor de lucrări și după efectuarea de către beneficiarii ajutorului de incluziune a activităților prevăzute la art. 13¹ alin. (1) lit. d).

(4) Beneficiarii de lucrări care solicită forță de muncă pentru desfășurarea activităților sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfășurată, numărul de lucrători solicitați și perioada de desfășurare a activității sezoniere.

(5) Remunerarea activității desfășurate potrivit alin. (1), norma de lucru, precum și alte obligații și îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a efectua activitățile sezoniere conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune.

(7) Modalitatea de verificare a situației prevăzute la alin. (6) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 27 se introduce o nouă secțiune, secțiunea a 5-a, alcătuită din art. 27^1-27^12, cu următorul cuprins:

„SECȚIUNEA 5: Măsuri pentru situații de dificultate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială

Art. 27^1

(1) În aplicarea prevederilor art. 4, autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, prin serviciul public de asistență socială, realizează evaluarea persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune și elaborează, în baza nevoilor și riscurilor identificate, un plan de intervenție, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Planul de intervenție prevăzut la alin. (1) conține măsurile de asistență socială, respectiv serviciile sociale recomandate, disponibile în comunitate și beneficiile de asistență socială la care persoana/familia beneficiară de venit minim de incluziune are dreptul conform legii, precum și intervențiile necesare în scopul prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială.

(3) Solicitantul dreptului la venit minim de incluziune se înregistrează, din oficiu, ca solicitant de servicii sociale.

Art. 27^2

(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a include, cu prioritate, beneficiarii venitului minim de incluziune în programele de acțiune comunitară destinate prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a analiza trimestrial modul în care au fost aplicate măsurile pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, stabilite prin programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1).

(3) Programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) se transmit direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului în vederea elaborării strategiilor județene de dezvoltare a serviciilor sociale, precum și comisiilor județene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului București, înființate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Datele și informațiile rezultate din analiza prevăzută la alin. (2) se transmit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

(5) Procedura privind structurarea și transmiterea datelor și informațiilor privind beneficiarii de venit minim de incluziune și a măsurilor implementate de către autoritățile locale în scopul prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 27^3

Pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială, precum și pentru creșterea calității vieții, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază gratuit de:

a) servicii de formare/reconversie profesională;

b) măsuri de stimulare a ocupării, prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Art. 27^4

(1) În scopul asigurării accesului la serviciile și măsurile prevăzute la art. 27³, pentru persoanele beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pot fi utilizate instrumentele destinate șomerilor de lungă durată, prevăzute la art. 48¹-77², 80-84², 85-92, 93¹-93⁸, 95-96 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b), autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, transmit agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă lista persoanelor apte de muncă, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune.

(3) În termen de maximum 3 luni de la data comunicării de către autoritățile administrației publice locale a listei prevăzute la alin. (2), agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă înregistrează persoanele beneficiare de venit minim de incluziune ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și elaborează planul individual de mediere, prevăzut la art. 60 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația de a respecta și îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoștința persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă are obligația de a comunica agenției pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, trimestrial, lista persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 27^5

(1) În situația în care pentru aplicarea măsurilor din planul individual de mediere prevăzut la art. 27⁴ alin. (3) persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune sunt nevoite să se deplaseze la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care au domiciliul sau reședința, beneficiază de o sumă de 50 de lei/lună pentru transport.

(2) Procedura de decontare a sumelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 27^6

(1) Măsurile prevăzute la art. 27³ sunt disponibile și pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obțină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competențe profesionale competitive pe piața muncii.

(2) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau ambele componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale subvenționate din bugetul asigurărilor de șomaj.

(3) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 60% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituțiile cu atribuții în domeniu au obligația să asigure cel puțin una dintre măsurile prevăzute la art. 27³.

Art. 27^7

(1) Pentru persoanele apte de muncă cu domiciliul sau reședința în mediul rural, beneficiare de ajutor de incluziune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și alte ministere ori instituții ale administrației publice centrale și locale inițiază și implementează proiecte/programe finanțate din fonduri europene, în scopul acordării unor măsuri de sprijin, în bani sau în natură, potrivit regulilor de finanțare aplicabile.

(2) Proiectele/Programele prevăzute la alin. (1) pot fi inițiate și implementate în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

Art. 27^8

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune pot fi angajate în cadrul întreprinderilor sociale sau al întreprinderilor sociale de inserție, în condițiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare, fiind incluse în grupul vulnerabil definit de art. 6 alin. (1) lit. j) din respectiva lege.

Art. 27^9

(1) Accesul la asistența pentru sănătate pentru persoanele care au dreptul la venitul minim de incluziune se asigură în condițiile stabilite de legislația privind asigurările sociale de sănătate.

(2) Beneficiarii de ajutor de incluziune au calitatea de asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, în colaborare cu personalul din asistența medicală comunitară au obligația de a se implica în facilitarea accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la asistență medicală, prin desfășurarea de activități de informare privind unitățile sanitare existente la nivel local și județean, acordarea de sprijin în vederea înregistrării pe lista unui medic de familie, înscrierea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, promovarea și organizarea de acțiuni de educație a populației privind sănătatea copilului și a gravidei, planificarea familială, îngrijirea copilului, igienă personală și profilaxia bolilor transmisibile, adoptarea unui stil de viață sănătos.

(4) Pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (3), personalul serviciului public de asistență socială colaborează cu cabinetele medicilor de familie existente în comunitate, cu asistentul medical comunitar și/sau mediatorul sanitar, precum și cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

(5) Autoritățile administrației publice locale pot stabili, prin hotărâri ale consiliilor locale, măsuri suplimentare adecvate specificului local, precum și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, pentru facilitarea accesului la asistență medicală a persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Art. 27^10

(1) Elevii care urmează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, au dreptul la bursă de ajutor social plătită din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, precum și la alte măsuri de suport din domeniul educației prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dreptul la bursa de ajutor social și la măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

(3) Agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială, au obligația să comunice lunar inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare teritoriale, lista elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

(4) Modelul listelor prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 27^11

(1) Pentru facilitarea angajării, precum și a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, care nu au un nivel de educație școlară sau cunoștințele necesare potrivit Cadrului național al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional «A doua șansă» reglementate prin ordin al ministrului educației.

(2) Inspectoratele școlare teritoriale comunică lunar atât agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, cât și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional «A doua șansă».

(3) Inspectoratele școlare aprobă, după caz, majorarea numărului de locuri în formațiunile deja existente, organizate în condițiile Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care numărul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune depășește numărul de locuri disponibile pentru programul educațional «A doua șansă». În funcție de numărul solicitanților, inspectoratele școlare pot aproba înființarea de noi formațiuni pentru anul școlar următor.

(4) Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor social de a participa la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă» conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziție a primarului.

(5) Comunicarea situației centralizate a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune – componenta ajutor de incluziune se realizează electronic sau prin preluarea datelor din Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR) pentru activitățile din domeniul preuniversitar, organizat în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017*). Transmiterea datelor se realizează în conformitate cu dispozițiile protocolului încheiat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Ministerul Educației.

_______

*) Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 27^12

(1) Autoritățile administrației publice locale facilitează accesul persoanelor și familiilor beneficiare de venit minim de incluziune – componenta ajutor social la locuință și la serviciile publice de strictă necesitate disponibile pe raza unității administrativ-teritoriale.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), autoritățile administrației publice locale acordă ajutoare materiale și financiare destinate reabilitării locuinței sau pentru o construcție nouă, asigură spații de locuit destinate găzduirii persoanelor fără adăpost, repartizează cu prioritate o locuință, din fondul locativ propriu, pentru familiile cu copii aflate în risc de evacuare, subvenționează, integrală sau parțial, plata chiriei, achiziționează, construiesc sau reabilitează clădiri cu destinația de locuințe sociale, în raport cu ponderea persoanelor și familiilor aflate în risc de excluziune socială în totalul populației din localitatea respectivă și în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

(3) În scopul asigurării accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la locuință și utilități, autoritățile administrației publice locale pot încheia convenții cu furnizorii de servicii, prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele și familiile beneficiare de ajutor de incluziune în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.”