Constatarea incidenței nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege. Anularea recursului declarat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de 13.09.2017 sub nr. x/2017, reclamanţii A. şi B. au solicitat rezoluţiunea Promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/15.06.2017 de C., D. şi E. încheiate cu pârâţii-promitenţi-vânzători F., G. şi H.; obligarea pârâţilor la plata către reclamanţi a sumei de 50.006,54 RON reprezentând avansul de 22.834 RON, daune-interese de 22.834 RON şi cheltuielile ocazionate de încheierea şi executarea promisiunii bilaterale de 4.338,54 RON; cu cheltuieli de judecată.

Ca urmare a ivirii conflictului de competenţă, prin sentinţa civilă nr. 143/17.10.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosar nr. x/2018 s-a stabilit competenţa materială de soluţionare în favoarea tribunalului, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă sub nr. x/2018.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1866 din 31 octombrie 2023)

Motivarea unui act administrativ. Condiţie obligatorie de legalitate a actului. Garanţie împotriva arbitrariului

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 5 decembrie 2019, contestatoarea A. – Judecător la Judecătoria Beiuş – a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1063 din 12 noiembrie 2018 prin care s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Beiuş la Judecătoria Oradea.

Prin decizia nr. 2533/15 mai 2019, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei in favoarea Curţii de Apel Oradea.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1654 din 21 martie 2022)

Autoritatea de lucru judecat a instanței penale în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o

Prin cererea înregistrată la 19 decembrie 2019 pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamantul Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş a solicitat obligarea pârâtului A. la plata prejudiciului reprezentând obligaţii fiscale accesorii la TVA şi impozit pe profit, calculate de la data scadentei debitului principal până la data plăţii efective, aferente prejudiciului constatat în hotărârile judecătoreşti penale pronunţate în dosarul nr. x/2019.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 612 din 24 aprilie 2023)

Solicitare privind constatarea nulității absolute a declaraţiei autentificate la notar, să se constate că reclamanții au fost expropriaţi în fapt pentru terenurile menționate și să se dispună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanţilor pentru deposedarea, prin exproprierea în fapt, de imobilul proprietatea acestora

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 21 februarie 2020 pe rolul Tribunalului Cluj sub dosar nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. au solicitat (i) să se constate nulitatea absolută a declaraţiei autentificate sub nr. x din 15.02.2016 de către notar public C., astfel cum a fost aceasta a fost rectificată prin încheierea nr. 32 din 24.02.2016; (ii) să se constate că au fost expropriaţi în fapt pentru terenurile: a) în suprafaţă de 36 m.p., situat în intravilanul Municipiul Cluj-Napoca, str. x provizoriu, înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x, b) în suprafaţă de 63 m.p., situat în intravilanul Municipiul Cluj-Napoca, str. x provizoriu, înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x şi c) în suprafaţă de 133 m.p., situat în intravilanul Municipiul Cluj-Napoca, str. x provizoriu, înscris în C.F. nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x; (iii) să se dispună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanţilor pentru deposedarea, prin exproprierea în fapt, de imobilul proprietatea acestora; (iv) plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 515 din 28 martie 2023)

Critici privind acordarea penalităţilor de întârziere. Stabilirea sumelor necesare reparării prejudiciilor materiale şi morale suferite de recurenţi în urma accidentului

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. x/2018, astfel cum a fost precizată, reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta E. S.A. şi intervenientul forţat F.:

– obligarea pârâtei la plata sumei de 800.000 RON, daune morale, pentru A. – mama defunctului G., a sumei de 200.000 RON daune morale şi 683 RON daune materiale pentru B. – soţia defunctului, plus 15.000 RON daune materiale ocazionate cu înmormântarea şi pomenirea acestuia, a sumei de 800.000 RON cu titlu de daune morale pentru C., în calitate de fiu după defunct şi a sumei de 400.000 RON cu titlu de daune morale pentru D., în calitate de soră după defunct;

– obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 RON, daune morale şi 231 RON daune materiale în favoarea reclamantei B., pentru vătămarea suferită de aceasta;

– obligarea pârâtei la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% calculate pentru fiecare zi de întârziere, iar plata penalităţilor să se facă începând cu data de 30.04.2018, respectiv 15.10.2018 şi până la data plăţii efective a despăgubirilor, conform art. 21 lit. 5 din Legea nr. 132/2017.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 590 din 22 martie 2022)

Accesiunea imobiliară artificială. Dovada contrară a existenţei unei convenţii în virtutea căreia proprietarul terenului a permis edificarea construcţiei de către o altă persoană pe terenul său

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 09 martie 2020, ca urmare a declinării competenţei de către Judecătoria Constanţa prin sentinţa civilă nr. 1499/14.02.2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., constatarea dobândirii în timpul căsătoriei cu pârâtul B., în codevălmăşie, a dreptului de proprietate asupra construcţiei situată în oraşul Ovidiu, jud. Constanţa, precum şi a dreptului de folosinţă asupra terenului aferent acestei construcţii, prin recunoaşterea dreptului de superficie.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1116 din 19 mai 2022)

Obligaţia subiecţilor plătitori ai taxei clawback de a deduce TVA-ul din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de CNAS, în vederea stabilirii, calculării şi declarării contribuţiei trimestriale

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (în continuare, CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (în continuare, ANAF), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea:

– comunicării CNAS primită de S.C. A. S.R.L. în data de 30.04.2015;

– adresei nr. x/29.04.2015 emisă de CNAS;

– adresei nr. x/05.06.2015 emisă de CNAS în legătură cu contestaţia administrativă formulată de societate împotriva notificărilor, completată cu adresa CNAS nr. x/24.07.2015;

– obligarea ANAF la restituirea sumei plătită cu titlul de contribuţie clawback aferentă trimestrului I 2015, în temeiul Notificărilor contestate;

– obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 610 din 2 februarie 2022)

Critici referitoare la impozitul pe profit aferent diferenţelor dintre veniturile şi cheltuielile înscrise în evidenţa fiscală şi cele înscrise în evidenţa contabilă. Respingerea recursului

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (în continuare, D.G.A.M.C.) şi Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor (în continuare, D.G.S.C.) din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, solicitând instanţei:

în principal:

– anularea în parte a Deciziei de impunere nr. x din 10.09.2015 emise de D.G.A.M.C. pentru suma de 722.992 RON, reprezentând impozit pe profit;

– anularea în parte a Raportului de inspecţie fiscală nr. x din 10.09.2015;

– anularea în parte a Deciziei şi a Raportului anterior arătate pentru suma de 624.730 RON, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor de plată suplimentare privind impozitul pe profit, menţionate în decizie; în subsidiar, în situaţia în care se va considera totuşi că societatea datorează impozit pe profit suplimentar, a solicitat recalcularea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere astfel încât să se ţină cont de plăţile de impozit pe profit în sumă de 160.804 RON efectuate de societate pentru perioada 2008-2012 în plus faţă de sumele declarate;

– obligarea la restituirea către societate a sumei de 1.347.722 RON, reprezentând obligaţiile suplimentare de plată, principale şi accesorii, privind impozitul pe profit, obligaţii achitate de societate în temeiul deciziei de impunere;

– obligarea la stabilirea corectă a bazei de impunere, a impozitului pe profit şi a pierderii fiscale a societăţii pentru perioada 2010-2012, inclusiv emiterea unei decizii pentru restituirea sumei de 378.273 RON, reprezentând impozit pe profit plătit în plus de societate şi stabilirea corectă a pierderii fiscale pe care societatea o are de reportat la finalul anului 2012;

– anularea în parte a Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 478/26.11.2015 emise de D.G.S.C.;

– obligarea pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acţiune;

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 939 din 16 februarie 2022)

Acțiune privind anularea în parte a deciziei de impunere reprezentând impozit pe profit și anularea în parte a raportului de inspecţie fiscală. Respingerea recursurilor ca fiind nefondate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (în continuare, D.G.A.M.C.) şi Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor (în continuare, D.G.S.C.) din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, solicitând instanţei:

în principal:

– anularea în parte a Deciziei de impunere nr. x din 10.09.2015 emise de D.G.A.M.C. pentru suma de 722.992 RON, reprezentând impozit pe profit;

– anularea în parte a Raportului de inspecţie fiscală nr. x din 10.09.2015;

– anularea în parte a Deciziei şi a Raportului anterior arătate pentru suma de 624.730 RON, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor de plată suplimentare privind impozitul pe profit, menţionate în decizie; în subsidiar, în situaţia în care se va considera totuşi că societatea datorează impozit pe profit suplimentar, a solicitat recalcularea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere astfel încât să se ţină cont de plăţile de impozit pe profit în sumă de 160.804 RON efectuate de societate pentru perioada 2008-2012 în plus faţă de sumele declarate;

– obligarea la restituirea către societate a sumei de 1.347.722 RON, reprezentând obligaţiile suplimentare de plată, principale şi accesorii, privind impozitul pe profit, obligaţii achitate de societate în temeiul deciziei de impunere;

– obligarea la stabilirea corectă a bazei de impunere, a impozitului pe profit şi a pierderii fiscale a societăţii pentru perioada 2010-2012, inclusiv emiterea unei decizii pentru restituirea sumei de 378.273 RON, reprezentând impozit pe profit plătit în plus de societate şi stabilirea corectă a pierderii fiscale pe care societatea o are de reportat la finalul anului 2012;

– anularea în parte a Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 478/26.11.2015 emise de D.G.S.C.;

– obligarea pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acţiune;

în subsidiar:

– în situaţia în care se va considera că societatea datorează impozit pe profit suplimentar pentru perioada 2008-2012, să dispună alocarea diferenţei de 160.804 RON, reprezentând impozit pe profit plătit în plus pentru stingerea oricăror obligaţii suplimentare de impozit pe profit stabilite de organele fiscale şi dispunerea recalculării în mod corespunzător a accesoriilor.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 939 din 16 februarie 2022)

Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal ce are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06 iulie 2017 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, sub nr. x/2017, reclamantul Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să fie obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei totale de 206.125 RON, compusă din: 192.936 RON, reprezentând debit, respectiv contribuţii de asigurări sociale datorate de salariat, contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de salariat, contribuţii la fond şomaj salariat, impozit pe salarii, la care se adaugă accesoriile: 4.596 RON cu titlu de dobânzi şi 8.593 RON reprezentând penalităţi de întârziere.

Reclamantul a solicitat ca la debitul total să se adauge dobânzi şi penalităţi de întârziere, în continuare, până la data achitării efective a sumei, conform art. 119 şi urm. din O.G nr. 92/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, a solicitat luarea măsurii sechestrului judiciar privind reparaţiile civile cu privire la bunurile imobile şi mobile ale pârâtului, conform art. 951 şi urm. C. proc. civ.

În drept, au fost invocate art. 194 C. proc. civ., art. 1357 C. civ. raportat la art. 1365 C. civ. coroborat cu art. 397 alin. (5) Cod procedură penală, art. 951 şi urm. C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1132 din 24 mai 2022)

Critici privind verificarea condiţiilor cerute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale. Reconsiderarea întinderii despăgubirilor

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui sub nr. x/2016, reclamantul A. i-a chemat în judecată pe pârâţii S.C. B. S.R.L. (în calitate de comitent) şi C. (în calitate de angajat/prepus al acestei societăţi) pentru a fi obligaţi, în solidar, la plata sumei de 150.000 euro, reprezentând daune morale pentru atingerea adusă drepturilor sale la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată.

Hotărârea de declinare

Prin sentinţa civilă nr. 2046 din 24.10.2016, Judecătoria Bârlad a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Vaslui, unde a fost înregistrată sub nr. x/2017.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 911 din 3 mai 2022)

Demonstrarea aplicării greşite de către instanţa de apel a normelor de drept material incidente raportului juridic dedus judecăţii. Respingerea recursului ca nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 15.04.2019 sub nr. x/2019, reclamantul Oficiul Naţional Pentru Jocuri de Noroc – Serviciul Teritorial Sud Vest a chemat în judecată pe pârâţii A. şi B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor la plata unei despăgubiri în suma de 425.230 RON în baza dispoziţiilor art. 1357 şi urm. C. civ., sumă ce reprezintă contravaloarea taxei de licenţă şi respectiv de autorizare pentru jocuri de noroc de tip slot machine, taxe datorate şi neachitate către bugetul statului, suma fiind formată din: 25.000 RON taxă aferentă licenţei de organizare a jocurilor de noroc; 400.000 RON (respectiv 50 de aparate, minim pentru autorizare x 8000 RON taxă pe aparat) – taxă aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc şi 230 RON reprezentând venit încasat din exploatarea nelegală a celor 13 aparate de jocuri de noroc, calculul de mai sus fiind făcut în conformitate cu pct. 1. I lit. E) din O.U.G. nr. 77/2009 şi pct. 1. II lit. E) din O.U.G. nr. 77/2009.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 398 din 23 februarie 2021)

Soluţionarea acţiunii în revendicare formulată de către fostul proprietar în contradictoriu cu chiriaşii cumpărători

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la 1 aprilie 2015, reclamanţii A., B., C., D., E. şi F. au chemat în judecată pe pârâţii G., S.C. H. S.A., Municipiul Bucureşti şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei:

– să oblige pe pârâta G. să le lase în deplină proprietate şi paşnică posesie imobilul din Bucureşti, str. x, Corp. B, et. l, înscris în cartea funciară;

– radierea dreptului înscris în favoarea pârâtei în cartea funciară şi înscrierea sa în beneficiul reclamanţilor;

– în subsidiar, obligarea pârâţilor Municipiul Bucureşti şi Statul Român, la plata echivalentului bănesc al bunului revendicat la valoarea actuală de circulaţie, cu titlu de despăgubiri, în situaţia în care se va aprecia că acesta nu mai poate fi restituit în natură;

– alternativ, dacă cererea de revendicare va fi respinsă în tot, pe calea acţiunii în nulitate, să se dispună anularea actului adiţional nr. x/2006 la contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 25 septembrie 1996 încheiat în baza Legii nr. 12/1995 de S.C. H. în numele Municipiului Bucureşti, cu pârâta G. şi fostul său soţ, şi, în consecinţă, modificarea menţiunilor privitoare la descrierea şi suprafaţa imobilului, rectificarea înscrierilor din cartea funciară, faţă de noua situaţie juridică;

– obligarea pârâtei G. să predea suprafeţele din subsol, şi să permită accesul reclamanţilor în încăperea nr. 3 din acelaşi plan, respectiv culoarul comun de 9,50 mp, în ambele situaţii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2052 din 7 octombrie 2021)

Invocarea neutilizării efective pe teritoriul UE a mărcii menţionate de reclamanți pentru toate clasele de produse pentru care a fost înregistrată, decăderea reclamantei din drepturile conferite de marca comunitară şi respingerea cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 27.02.2015, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a Civilă, sub nr. x/2015, reclamantele A., B.. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii D. S.A., E. S.A. şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci:

1. anularea mărcilor naţionale x/2010 „F.”, x/2010 „F.”, y/2011 „F.” aparţinând pârâtei D. S.A. şi x/2012 „G.” aparţinând pârâtei E. S.A. pentru toate produsele din clasa 32 pentru care beneficiază de protecţie;

2. să se constate faptul că s-a încălcat dreptul de folosire exclusivă asupra mărcii anterioare comunitare tridimensionale, x înregistrată din data de 24.06.2008 pentru produse din clasele 5 şi 32 conform Clasificării de la Nisa şi asupra dreptului de autor deţinut cu privire la reprezentarea grafică a buteliei comercializate şi protejate sub denumirea H.;

3. să se dispună obligarea pârâtelor la încetarea imediată a folosirii semnului reprezentând forma grafică a ambalajului buteliei comercializate sub denumirea F., formă similară cu marca comunitară x ce reprezintă reproducerea grafică a buteliei H.. În acest sens solicită obligarea la încetarea imediată a următoarelor acţiuni, prezentate cu titlu exemplificativ: oferirea de produse, publicitatea (prin internet sau prin orice altă metodă, inclusiv prin afişarea semnului la intrarea în magazine, pe pereţii magazinului, aplicarea pe materialele consumabile gen sacoşe, pungi, hârtie de ambalat, cutii, etc.), fabricarea de produse, stocarea sau depozitarea, distribuirea, livrarea, comercializarea sau oferirea spre comercializare (prin orice metoda: tradiţionala, door-to-door, prin internet, casa de comenzi, etc.), promovarea de produse sau servicii, utilizarea semnului pe documente de afaceri ori în corespondenţa, importul sau exportul de produse;

4. să se dispună obligarea pârâtelor să retragă de pe piaţă toate produsele ce aduc atingere mărcilor Reclamantei şi să distrugă pe cheltuiala lor toate ambalajele ce poartă reproducerea grafică a mărcii tridimensionale iar în cazul în care pârâta nu va aduce la îndeplinire această dispoziţie, să fie încuviinţată luarea acestor măsuri de către reclamante pe cheltuiala pârâtei;

5. să se dispună publicarea în presă, pe cheltuiala pârâtelor, a hotărârii pronunţate, prin intermediul a trei cotidiane de circulaţie naţională;

6. să fie obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului dosar.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2044 din 12 noiembrie 2019)

Critici privind aprecierile instanţei de apel în privinţa condiţiilor răspunderii civile delictuale, respectiv prejudiciul şi legătura de cauzalitate între faptă şi consecinţele vătămătoare. Admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel

Prin cererea înregistrată la data de 10.03.2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă sub nr. x/2017, reclamanţii A. şi B. S.R.L. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta C., ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1. Interzicerea utilizării de către pârâtă a operei audiovizuale şi a înregistrării audiovizuale a filmului „Bacalaureat” (regia A.), inclusiv a denumirii „Bacalaureat”, fără acordul reclamanţilor, în cadrul evenimentului „Premiile Gopo” ediţia 2017 şi în toate mediile de promovare a acestui eveniment, inclusiv înlăturarea denumirii „Bacalaureat” de pe pagina de internet http://www.x.ro/filme/2017 şi de pe orice material de promovare a evenimentului Premiile Gopo, ediţia 2017;

2. Interzicerea utilizării de către pârâtă a numelui „A.” şi a denumirii „B.”, fără acordul reclamanţilor, în cadrul evenimentului „Premiile Gopo” ediţia 2017 şi în toate mediile de promovare a acestui eveniment, inclusiv înlăturarea numelui „A.” şi a denumirii „B.” de pe pagina de internet http://www.x.ro/filme/2017 şi de pe orice material de promovare a evenimentului Premiile Gopo, ediţia 2017;

3. Obligarea pârâtei la plata daunelor-interese în cuantum de 50% din totalul încasărilor obţinute din finanţările aferente acestei ediţii a Premiilor Gopo, pentru repararea prejudiciului cauzat;

4. Obligarea pârâtei, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii judecătoreşti;

5. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 58, art. 252 şi următoarele, art. 257 C. civ., art. 12, art. 13, art. 70, art. 1063, art. 139 din Legea nr. 8/1996.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1927 din 5 noiembrie 2019)

Solicitarea anulării autorizaţiei de construire. Suspendarea executării actelor administrative până la judecarea pe fond a cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 11.06.2015 sub nr. x/2015 reclamanta A. i-a chemat în judecată pe pârâţii Primarul Sectorului 4, Consiliul Local al Sectorului 4, B. şi S.C. C. S.R.L., solicitând:

– anularea autorizaţiei de construire nr. 804/1777 şi 37064 din 26.10.2012 emise de Primarul Sectorului 4 pentru terenul situat în str. x, având ca obiectiv Realizarea unui ansamblu rezidenţial S+P+2E+M format din 6 tronsoane de două tipuri, tip A şi tip B (conform PUZ „Parcul Tineretului” aprobat cu HCGMB nr. 232/2005 şi HCGMB nr. 278/2005 şi PUD aprobat cu HCL S4 nr. 28 din 31.03.2009);

– anularea HCL Sector 4 nr. 28 din 31.03.2009 prin care s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu având ca obiect Construire ansamblu rezidenţial S+P+2E-3R în Parcul Lumea Copiilor pe un teren în suprafaţă de 20.107 mp, proprietatea numitei B.;

– obligarea pârâţilor la restabilirea situaţiei anterioare emiterii actelor a căror anulare se solicită.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1454 din 6 martie 2020)

Invocarea aplicării greşite a criteriilor de stabilire a gradului pronunţat de similaritate a mărcilor în conflict, respectiv nerespectarea criteriilor de apreciere a riscului de confuzie, incluzând şi riscul de asociere între acestea

Prin cererea înregistrată la data de 25 februarie 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. x/2016, reclamanta A. SRL a chemat în judecată pe pârâţii B. SRL şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, solicitând: anularea mărcii „C.” înregistrate la OSIM sub nr. x din 30 iulie 2012 pentru clasa de produse 4 din Clasificarea de la NISA respectiv clasele Viena 030704, 030705, 050315, 270508, 290113; obligarea pârâtei să nu mai utilizeze denumirea „D.”, singură sau împreună cu reprezentarea grafică a unei ciocănitori, pentru distribuirea pe piaţa, a produselor care fac parte ori sunt similare cu clasele de produse şi servicii la care se referă marca nr. x din 14 aprilie 2003 (marca înregistrată de reclamantă), inclusiv combustibilul solid C.; cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 551 din 8 martie 2019)