Limitele controlului judecătoresc asupra rezoluțiilor Inspecției Judiciare. Necesitatea soluționării prealabile a plângerii pentru legalitatea sesizării Comisiei de evaluare

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.06.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Inspecţia Judiciară şi B., solicitând, în baza art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, desfiinţarea rezoluţiei C22-894 emise la data de 7.06.2022 de Inspectorul Şef al Inspecţiei Judiciare; rezoluţiei de clasare nr. 836/05.05.2022 emisă de Inspecţia Judiciară în mod ilegal, în beneficiul numitului B., în dosarul nr. x; dispoziţiei din rezoluţia nr. 922/2022, emisă de către Inspecţia Judiciară la data de 17 mai 2022 în lucrarea nr. x privind sesizarea Comisiei de evaluare a activităţi profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curţii de Apel Bucureşti.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1863 din 2 aprilie 2024)

Omisiunea pârâților de a formula un răspuns la solicitarea reclamanţilor în vederea emiterii ordinelor de salarizare pentru sumele stabilite prin hotărâre judecătorească. Respingerea recursurilor formulate ca fiind nefondate

Prin cererea înregistrată la data de 14 februarie 2021, pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, sub numărul de dosar x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu-Mare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, au solicitat instanţei să se constate că Ministerul Public – Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până în prezent, cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege a omis a formula un răspuns la solicitarea reclamanţilor de a emite ordinele de salarizare pentru sumele stabilite prin hotărâre judecătorească nr. 1322 pronunţată la data de 20.11.2020, în dosar nr. x/2019 de către Curtea de Apel Cluj, obligarea emiterii de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fiecare dintre reclamanţi a unui nou ordin de încadrare, salarizare, cu respectarea deciziei judecătoreşti nr. 1322 pronunţată la data de 20.11.2020, în dosar nr. x/2019 de către Curtea de Apel Cluj, în care indemnizaţia de încadrare să fie stabilită conform Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 28.11.2016 (după caz raportat la data numirii în funcţie) şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferenţe de drepturi salariale în raport de indemnizaţiile procurorilor DNA şi DIICOT – O.U.G. nr. 27/2006) existent la momentul 11 noiembrie 2009 respectiv la nivelul cuvenit procurorilor DNA/DIICOT prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în perioada 2007-2009 (astfel cum s-a reţinut în considerentele deciziei nr. 1322 pronunţată la data de 20.11.2020, în dosar nr. x/2019 de către Curtea de Apel Cluj), obligarea pârâţilor ca pentru viitor, obligaţiile salariale astfel stabilite, să fie achitate lunar, în conformitate cu prevederile art. 166 din Codul Muncii, obligarea pârâţilor la luarea măsurilor ce se impun pentru a asigura repararea prejudiciului creat prin respectarea hotărârii judecătoreşti pronunţată la data de 20.11.2020, în dosar nr. x/2019 de către Curtea de Apel Cluj, decât pentru trecut şi nu pentru viitor, prin plata către reclamanţi a diferenţei dintre veniturile efectiv plătite şi cele recalculate conform ordinelor de salarizare ce trebuiau a fi emise, creanţă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală, de la scadenţă până la plata efectivă, obligarea la plata de daune morale, în cuantum de 10.000 de euro pentru fiecare dintre reclamanţi.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 5106 din 2 noiembrie 2022)

Critici vizând soluţia de respingere a apelului prin care s-a criticat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive susţinându-se că pârâtul are calitate procesuală pasivă. Respingerea recursului ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, la data de 12.03.2021, sub nr. x/2021, reclamanţii S.C. A. S.R.L. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de către D.G.F.P. Craiova, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mehedinţi – Poliţia oraşului Drobeta-Turnu Severin şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin au formulat cerere de chemare în judecată, prin care au solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 271.300 RON, compusă din sumele de 15.300 RON reprezentând valoare prejudiciu ca urmare a degradării tehnice, 250.000 RON reprezentând venituri din închiriere pe care reclamantul nu le-a putut obţine şi 6.000 RON reprezentând contravaloarea impozitului auto, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1349, 1357, 1373, 1381, 1385, 1386 C. civ., art. 45, 52, 53 din Constituţie, art. 194, 254, 451 raportat la 453 C. proc. civ., CEDO.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 111 din 25 ianuarie 2023)

Solicitarea anulării adresei emise de pârâta DRAF Bucureşti prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia administrativă prealabilă şi obligarea pârâtei la soluţionarea pe fond a contestaţiei administrative prealabile. Respingerea contestației în anulare

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.08.2016, sub nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti, a solicitat anularea adresei nr. x/20.01.2016 emisă de pârâta DRAF Bucureşti prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia administrativă prealabilă formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/09.12.2015, ca netemeinică şi nelegală şi obligarea pârâtei Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti la soluţionarea pe fond a contestaţiei administrative prealabile.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2756 din 17 mai 2022)

Calitatea procesuală. Titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptăţind-o să fie parte în proces

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă la data de 1 martie 2018, sub dosarul nr. x/2018, reclamanta A., a chemat în judecată pe pârâţii Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci şi Ministerul Sănătăţii, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 1.000 de euro reprezentând daune materiale, la care se adaugă şi diferenţele salariale ca urmare a concediului medical prelungit.

Totodată a solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 750.000 euro reprezentând daune morale.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 644 din Legea nr. 95/2006, art. 1349 şi 1357 C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 3 octombrie 2018 instanţa a încuviinţat în principiu cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci şi a dispus introducerea în cauză a chematei în garanţie B. S.A.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 159 din 31 ianuarie 2023)

Cerere de chemare în judecată privind dispunerea obligării pârâților la plata despăgubirilor nepatrimoniale pentru suferinţele fizice şi psihice suferite de reclamant ca urmare a accidentului rutier produs pe drumul public aflat în administrarea pârâților şi a despăgubirilor patrimoniale reprezentând îngrijiri medicale

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Municipiul Iaşi prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Iaşi solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 300.000 RON despăgubiri nepatrimoniale pentru suferinţele fizice şi psihice suferite şi a sumei de 615 RON despăgubiri patrimoniale reprezentând ansamblul despăgubirilor pentru îngrijirea sănătăţii, cu cheltuieli de judecată.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1349, art. 1381 urm. C. civ., Ordonanţa 43/1997 privind regimul drumurilor, O.U.G. nr. 195/2002.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 529 din 4 aprilie 2023)

Solicitare privind admiterea recursului, casarea cu reţinerea spre rejudecare în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi respingerea acţiunii reclamanţilor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă

Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Horezu sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii S.C. CET Govora S.A. – Divizia Minieră Unitatea Minieră de Cariere Berbeşti-Alunu, Complexul Energetic Oltenia S.A, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Consiliul Judeţean Vâlcea, Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Ministerul Economiei, solicitând obligarea acestora la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire a imobilului construcţie, situat în comuna Alunu, sat Alunu, judeţul Vâlcea, proprietatea reclamanţilor, compus din: 1) o casă de locuit în suprafaţă de 37 mp., compus din 2 camere şi o sală, cu beci de 13 mp., temelie din zid de piatră, zid de cărămidă şi beton, planşee şi asterială din lemn, învelitoare din ţiglă, tocăria ferestrelor din lemn, uşi din lemn, încălzire cu sobe, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din scândură pe bârne din lemn; 2) o casă de locuit de 60 mp., compusă din 2 camere, 2 holuri, temelie din beton armat, zidărie din cărămidă, planşee din lemn, astereală din lemn, acoperită cu ţiglă, tocărie ferestre şi uşi din lemn, încălzire cu sobe de teracotă, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din beton placate cu parchet laminat 2 camere, iar holurile placate cu gresie, pereţi tencuiţi şi finisaţi cu glet şi vopsiţi cu vopsea lavabilă, scară de acces în locuinţă cu două sensuri realizată din beton; 3) grajd cu fânar în suprafaţă de 32 mp., construit pe fundaţie de beton armat, pardoseală din beton, zid de cărămidă, uşă din lemn, pod şi contur fânar din lemn, planşee din lemn, astereală din lemn. O polată pe furci din lemn de 24 mp., astereală din lemn şi învelitoare din plăci azbociment (adăpost pentru animale); 4) fânar în suprafaţă de 19 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din carton asfaltat; 5) pătul – magazie porumb în suprafaţă de 3 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 7) copertină în suprafaţă de 6 mp., construită pe furci din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 8) copertină în suprafaţă de 6 mp., pe furci din lemn, astereală din lemn, învelitoare din plăci de azbociment; 9) fântână din tuburi din ciment cu diametrul de 80 cm, adâncime 12 mp; 10) poartă cu stâlpi din fier şi laturi cu cadru din fier, acoperit cu tablă şi ornamente din fier striat, fundaţie din beton în lungime de 4 metri şi înălţime de 1,6 metri; 11) gard pe stâlpi din lemn şi scândură, împrejmuire teren agricol 80 ml, cu înălţime de 1,5 m., cu valoarea de 259.010 RON, conform Raportului de evaluare gospodărie A. nr. 289/20.07.2017, executat de C. S.R.L. la cererea Primăriei Alunu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 932 din 4 mai 2022)

Contract de transfer de afaceri şi de preluare a licenţei de exploatare. Cerere de chemare în judecată întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a recurentei-pârâte

Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Horezu sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii S.C. CET Govora S.A. – Divizia Minieră Unitatea Minieră de Cariere Berbeşti-Alunu, Complexul Energetic Oltenia S.A, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Consiliul Judeţean Vâlcea, Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Ministerul Economiei, solicitând obligarea acestora la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire a imobilului construcţie, situat în comuna Alunu, sat Alunu, judeţul Vâlcea, proprietatea reclamanţilor, compus din: 1) o casă de locuit în suprafaţă de 37 mp., compus din 2 camere şi o sală, cu beci de 13 mp., temelie din zid de piatră, zid de cărămidă şi beton, planşee şi asterială din lemn, învelitoare din ţiglă, tocăria ferestrelor din lemn, uşi din lemn, încălzire cu sobe, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din scândură pe bârne din lemn; 2) o casă de locuit de 60 mp., compusă din 2 camere, 2 holuri, temelie din beton armat, zidărie din cărămidă, planşee din lemn, astereală din lemn, acoperită cu ţiglă, tocărie ferestre şi uşi din lemn, încălzire cu sobe de teracotă, instalaţie electrică racordată la reţea, pardoseli din beton placate cu parchet laminat 2 camere, iar holurile placate cu gresie, pereţi tencuiţi şi finisaţi cu glet şi vopsiţi cu vopsea lavabilă, scară de acces în locuinţă cu două sensuri realizată din beton; 3) grajd cu fânar în suprafaţă de 32 mp., construit pe fundaţie de beton armat, pardoseală din beton, zid de cărămidă, uşă din lemn, pod şi contur fânar din lemn, planşee din lemn, astereală din lemn. O polată pe furci din lemn de 24 mp., astereală din lemn şi învelitoare din plăci azbociment (adăpost pentru animale); 4) fânar în suprafaţă de 19 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din carton asfaltat; 5) pătul – magazie porumb în suprafaţă de 3 mp., construit pe furci din fier, pod şi contur din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 7) copertină în suprafaţă de 6 mp., construită pe furci din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din plăci de azbociment; 8) copertină în suprafaţă de 6 mp., pe furci din lemn, astereală din lemn, învelitoare din plăci de azbociment; 9) fântână din tuburi din ciment cu diametrul de 80 cm, adâncime 12 mp; 10) poartă cu stâlpi din fier şi laturi cu cadru din fier, acoperit cu tablă şi ornamente din fier striat, fundaţie din beton în lungime de 4 metri şi înălţime de 1,6 metri; 11) gard pe stâlpi din lemn şi scândură, împrejmuire teren agricol 80 ml, cu înălţime de 1,5 m., cu valoarea de 259.010 RON, conform Raportului de evaluare gospodărie A. nr. 289/20.07.2017, executat de C. S.R.L. la cererea Primăriei Alunu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 932 din 4 mai 2022)

Critici în ceea ce priveşte respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respingerea recursului declarat

Prin sentinţa civilă nr. 2011 din 21 iunie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins atât excepţia lipsei de interes ca nefondată, cât şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., ca neîntemeiată, reclamanta fiind obligată la plata către pârâtă a sumei de 40.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Împotriva acestei sentinţe au declarant apel ambele părţi, pârâta B. S.R.L. declarând apel şi împotriva încheierii de şedinţă din data de 5 octombrie 2017.

Reclamanta-apelantă A. a solicitat, în principal, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulate, cu cheltuieli de judecată; în subsidiar, în măsura în care instanţa apreciază că hotărârea apelată este întemeiată şi va respinge calea ordinară de atac, reclamanta-apelantă a solicitat reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţial care au căzut în sarcina sa cu privire la fond.

Pârâta-apelantă B. S.R.L. a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate, în ceea ce priveşte considerentele cu privire la necesitatea admiterii excepţiilor referitoare la lipsa calităţii procesuale active şi lipsa de interes a reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 26 din 26 mai 2022)

Acțiune privind declararea reclamantei ca titular al dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu. Perfectarea contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului. Recurs neîntemeiat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 04.03.2020 pe rolul Tribunalului Ilfov, sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea pârâtei la radierea ipotecii existente asupra imobilului situat în localitatea Bragadiru, jud. Ilfov; să se suplinească consimţământul vânzătoarei şi să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare – cumpărare pentru imobilul situat în localitatea Bragadiru, jud. Ilfov, imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare, autentificată la data de 01.07.2013, sub nr. x în cadrul Biroului Notarului Public C. şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1270, art. 1279, art. 1179, art. 1669 şi art. 1685-1687 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 510 din 16 martie 2022)

Imposibilitatea reaprecierii probelor şi a situaţiei de fapt ce a fost stabilită în etapele procesuale anterioare. Critici incompatibile cu exerciţiul dreptului la recurs

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov, la data de 06 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul Muzeul de Etnografie Braşov a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Braşov:

– să se constatate că imobilele construcţii cu nr. cadastral x în suprafaţă de 124 mp şi nr. cadastral x, în suprafaţă de 188 mp, înscrise în Cartea funciară nr. x Braşov, se află în proprietatea publică a Unităţii Administrativ Teritoriale a judeţului Braşov şi în administrarea Muzeul de Etnografie Braşov;

– să se dispună rectificarea înscrierii efectuate în Cartea Funciară nr. x Braşov, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea Bisericii Evanghelice C.A din România-Parohia Braşov asupra imobilelor cu nr. cadastral x în suprafaţă de 124 mp şi nr. cadastral x, în suprafaţă de 188 mp;

– să se dispună întabularea dreptului de proprietate în favoarea Unităţii Administrativ Teritoriale a Judeţului Braşov şi a dreptului de administrare al Muzeului de Etnografie Braşov asupra imobilelor cu nr. cadastral x în suprafaţă de 124 mp şi nr. cadastral x, în suprafaţă de 188 mp înscrise în C.F. nr. x Braşov; cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 907, art. 908 alin. (1) şi alin. (2) teza finală, art. 858 şi art. 861 din Noul C. civ., art. 29 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi art. 33 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, art. 136 alin. (1) şi (4) din Constituţie şi art. 10 din Legea nr. 213/1998.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 459 din 2 martie 2022)

Asumarea unei obligaţii de garanţie de către o societate pentru o persoană fizică. Hotărârea adunării asociaţilor

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 20.02.2018, pe rolul Tribunalului Constanţa, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., în baza prevederilor art. 2.164 C. civ., obligarea pârâtului la restituirea împrumutului în valoare de 50.785 euro, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 397 din 22 februarie 2021)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contract de asigurare de garanții. Acţiune în constatarea nulităţii absolute a garanţiei pentru plata avansului. Posibilitatea legală a unei societăţi de asigurare de a emite scrisori de garanţie în raport cu obiectul său de activitate. Condiții și efecte

În condițiile în care garanţia pentru plata avansului a fost emisă în conformitate cu dispoziţiile legale existente, în concordanță cu obiectul de activitate al societății emitente, nu există cauză de nulitate absolută care să afecteze valabilitatea actului încheiat.

(ICCJ, Secția a II-a civilă, decizia nr. 2416 din 16 noiembrie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contract de asigurare de garanții. Acţiune în constatarea nulităţii absolute a garanţiei pentru plata avansului. Posibilitatea legală a unei societăţi de asigurare de a emite scrisori de garanţie în raport cu obiectul său de activitate. Condiții și efecte

Asigurarea de garanţii este o categorie de asigurare care se încadrează în activitatea de asigurare şi este în acord cu definiţia dată de legiuitor contractului de asigurare în cuprinsul art. 2199 C. civ.
Emiterea unei garanţii pentru plata avansului se circumscrie unei operaţiuni ce decurge direct din activitatea de asigurare în condiţiile în care garanţia a fost emisă în baza unui contract de asigurare, cu respectarea obiectului de activitate prevăzut de lege pentru autorizarea societăţilor de asigurare şi prevăzut în actul constitutiv al societăţii emitente, înscriindu-se în limitele activităţii de asigurare, astfel cum este definită de art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 32/2000.
Astfel, în condițiile în care garanţia pentru plata avansului a fost emisă în conformitate cu dispoziţiile legale existente, în concordanță cu obiectul de activitate al societății emitente, nu există cauză de nulitate absolută care să afecteze valabilitatea actului încheiat.

(ICCJ, Secția a II-a civilă, decizia nr. 2416 din 16 noiembrie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Convenție de garantare. Acțiune în restituire a plății nedatorate formulată de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii împotriva băncii. Condiții de admisibilitate și efecte

În cazul în care, la momentul efectuării plăţii de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, banca garantată știa că decizia sa de declarare a scadenţei anticipate era contestată în instanţă, existând posibilitatea anulării actului care stă la baza demersurilor sale de plată a garanţiei, și a omis să îl informeze pe solvens cu privire la aceasta, sunt îndeplinite cerinţele legale ale instituţiei plăţii nedatorate.

(ICCJ, Secția a II-a civilă, decizia nr. 763 din 31 martie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acțiune în despăgubiri formulată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, ca autoritate publică implicată în controlul privatizării. Excepția lipsei calității procesuale active. Condiții și efecte

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este instituţia de specialitate a administrației publice centrale care, în numele statului, are controlul, supravegherea şi urmărirea societăţilor comerciale în ceea ce priveşte gradul de realizare a obligaţiilor stabilite de lege şi prin contractele încheiate în domeniul privatizării, ceea ce semnifică implicarea A.A.A.S. nu doar în administrarea acţiunilor pe care statul le are în portofoliu, ci și dreptul la orice acţiune contractuală sau extracontractuală care, în conexiune cu procesul de privatizare, presupune conservarea unui drept al statului.
Prin urmare, A.A.A.S. are legitimare procesuală activă în formularea acțiunii în răspundere civilă delictuală prin care se urmărește acoperirea prejudiciului produs statului ca urmare a încălcării obligațiilor statuate de art. 12 din Legea nr. 137/2002, în condițiile în care, ca instituție publică implicată în controlul privatizării, valorifică un drept conferit statului prin legile din domeniul privatizării.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 2252 din 11 noiembrie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Anularea unui contract de leasing financiar. Vicierea consimțământului prin dol. Schimbarea de către reclamant a elementului material din structura dolului. Consecințe din perspectiva dispozițiilor art. 478 alin. (3) NCPC

Schimbarea de către reclamant, pe parcursul derulării litigiului în fața instanțelor de fond, inclusiv prin cererea de apel, a elementului material din structura dolului, care a constat, iniţial, într-o inacţiune (fapt omisiv sau conduită negativă) şi a devenit, ulterior, o acţiune frauduloasă (fapt comisiv sau conduită pozitivă), reprezintă o veritabilă schimbare a temeiului juridic al acţiunii, prohibită de prevederile art. 478 alin. (3) C. proc. civ. În acest context, instanţa de apel nu avea obligaţia de a răspunde acelor argumente care reprezentau, în esenţă, o modificare inadmisibilă a unui element esenţial al judecăţii, nefiind îndeplinite, în această situație, cerințele motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1621 din 22 sempembrie 2020)