Limitele controlului judecătoresc asupra rezoluțiilor Inspecției Judiciare. Necesitatea soluționării prealabile a plângerii pentru legalitatea sesizării Comisiei de evaluare

• Legea nr. 317/2004: art. 43^1
• Legea nr. 317/2004: art. 44 alin. (3)
• Legea nr. 317/2004: art. 45 alin. (2)
• Legea nr. 317/2004: art. 45^1 alin. (1)
• Legea nr. 455/2001: art. 7
• Legea nr. 554/2004: art. 18 alin. (1)
• Legea nr. 554/2004: art. 28
• NCPC: art. 2
• NCPC: art. 200
• NCPC: art. 28
• NCPC: art. 36
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8
• NCPC: art. 496
• NCPC: art. 497
• NCPC: art. 5 alin. (3)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 22.06.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Inspecția Judiciară și B., solicitând, în baza art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, desființarea rezoluției C22-894 emise la data de 7.06.2022 de Inspectorul Șef al Inspecției Judiciare; rezoluției de clasare nr. 836/05.05.2022 emisă de Inspecția Judiciară în mod ilegal, în beneficiul numitului B., în dosarul nr. x; dispoziției din rezoluția nr. 922/2022, emisă de către Inspecția Judiciară la data de 17 mai 2022 în lucrarea nr. x privind sesizarea Comisiei de evaluare a activități profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curții de Apel București.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1863 din 2 aprilie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Recursul declarat de recurenta-pârâtă Inspecția Judiciară este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor normelor de drept material incidente – respectiv a dispozițiilor din Legea nr. 317/2004 și a dispozițiilor din codul de procedură incidente, atât în ceea ce privește soluționarea excepțiilor cât și în ceea ce privește soluționarea cauzei pe fond în ceea ce privește desființarea rezoluției nr. C22894/7.06.2022 raportat la soluția de desființare a dispoziției din rezoluția nr. 922/17.05.2022 privind transmiterea acestei rezoluții către Comisia de evaluare constituită la nivelul Curții de Apel București.

Aspectele de nelegalitate invocate în cadrul recursului sunt următoarele:

Primul aspect de nelegalitate privește nelegala respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului în ceea ce privește solicitarea acestuia având ca obiect desființarea dispoziției din rezoluția nr. 922/2022 din lucrarea nr. x privind sesizarea Comisiei de Evaluare a activității profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curții de Apel București.

A reținut în mod greșit instanța de fond că reclamantul justifică, în acord cu art. 36 C. proc. civ., calitatea sa procesuală activă, din moment ce pune în discuție o situație generată de dispoziția referitoare la transmiterea rezoluției emisă de inspector la Comisia de evaluare, care îl vizează chiar pe el, în calitate de magistrat.

Conform dispozițiilor art. 36 C. proc. civ., „calitatea procesuala rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății(…)”. Calitatea procesuală activă presupune existența identității care trebuie să existe între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, însă, în speță reclamantul nu are calitatea de titular al dreptului în favoarea căruia legiuitorul a instituit posibilitatea de a contesta rezoluția emisă de Inspecția Judiciară, nefiind acesta persoana care a înregistrat la Inspecția Judiciară sesizarea ce a format obiectul lucrării nr. x.

Astfel, nu există identitatea cerută de Legea nr. 317/2004, republicată, între persoana care a formulat sesizarea și cea care a formulat contestația înregistrată la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești.

Prevederile art. 451 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, stabilesc expres că „Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere”.

Dispozițiile legale menționate impun identitatea între persoanele care au formulat sesizarea (petenții C. și D.) și cea care a formulat contestația împotriva rezoluției de clasare (magistratul A. din cadrul Curții de Apel București, care a avut calitatea de persoană reclamată).

Al doilea aspect de nelegalitate privește nelegala respingere a excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, invocându-se interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 susținându-se că aceste dispoziții nu sunt incidente în situația plângerii reglementate de art. 43^1 întrucât aceste nu se referă în mod expres la sesizările adresate Inspecției Judiciare și nu la plângerile formulate împotriva rezoluției de clasare.

În recurs recurenta-pârâtă susține faptul că în mod legal pentru neîndeplinirea condițiilor de formă plângerea reclamantului-intimat nu a fost analizată pe fond în raport de dispozițiile art. 45^1 (2) din Legea nr. 317/2004. Se apreciază că deși în privința plângerii împotriva rezoluției de clasare legiuitorul nu a mai prevăzut expres condiții de formă privind necesitatea existenței unei semnături electronice incidente unei sesizări sunt aplicabile și pentru existența unei plângeri valabile. Iar în lipsa semnării în mod legal plângerea prealabilă formulată de reclamant împotriva dispoziției din rezoluția nr. 922/2022 nu a mai fost analizată pe fond, făcându-se aplicarea art. 45^1 alin. (2) din Legea nr. 317/2004.

Se arată că în cauză, în raport de norma specială prevăzută în Legea nr. 317/2004, care se aplică cu prioritate nu sunt incidente dispozițiile art. 200 C. proc. civ.

Al treilea și al patrulea aspect de nelegalitate invocate privesc motivarea instanței în raport de ambele rezoluții contestate și motivele pentru care s-a dispus desființarea dispoziției din rezoluția nr. 922/2022 în raport de care se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 45 alin. (4) și a art. 44 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 rezoluția de clasare emisă în lucrarea în cauză fiind avizată și aprobată potrivit prevederilor legale astfel încât nu se poate aprecia lipsa de reprezentativitate a instituției în legătură cu sesizarea Comisiei de Evaluare a activității profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curții de Apel București.

Ultimul aspect de nelegalitate privește interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 45^1 (4) din Legea nr. 317/2004 în sensul că soluția de anulare dispusă de prima instanță nu se încadrează în soluțiile expres prevăzute care pot fi dispuse de instanța de judecată în cazurile având ca obiect contestații ale rezoluțiilor Inspecției Judiciare.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La dosar reclamantul-intimat a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil sau ca nefondat.

Motivat, Curtea, în ședința publică din 2.04.2024 a respins ca nefondate cererile formulate de intimatul reclamant având ca obiect excepția litispendenței/conexității și cererea de suspendare a judecării prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr. x/2023

Analizând recursul declarat, în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în parte sentința atacată, în ceea ce privește soluționarea plângerii prealabile formulate de reclamant împotriva dispoziției din rezoluția nr. 922/2022, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 45^1 (2) din Legea nr. 317/2004, în mod nelegal plângerea prealabilă fiind analizată de prima instanță pe fond în condițiile în care recurenta-pârâtă nu a analizat pe fond plângerea prealabilă pe care a respins-o pentru neîndeplinirea unor condiții de formă vizând lipsa semnăturii electronice în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001.

Curtea apreciază că în mod nelegal prima instanță a analizat pe fond plângerea reclamantului având ca obiect dispoziția din rezoluția nr. 922/17.05.2022 privind transmiterea acestei rezoluții către Comisia de evaluare constituită la nivelul CAB.

Aceasta deoarece în situația plângerii reglementate de art. 45^1 împotriva rezoluției de clasare, care îl vizează pe reclamant în calitate de magistrat împotriva căruia sesizarea formulată de terțe persoane a fost clasată nu sunt aplicabile dispozițiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 care vizează sesizarea adresate Inspecției Judiciare.

Prezentei plângeri îi sunt incidente dispozițiile art. 45^1 (1) din Legea nr. 317/2004, în mod legal instanță constatând că recurentul – pârât, în analiza plângerii formulate de reclamantul-intimat nu a pus în vedere acestuia să complinească lipsurile legate de modul de semnare a plângerii, pentru a se stabili dacă semnătura de pe plângerea transmisă prin e-mail aparține sau nu reclamantului ca titular al plângerii.

În mod corect prima instanță a făcut aplicarea art. 2 C. proc. civ. raportat la art. 28 din Legea nr. 554/2004 din actele depuse nereieșind că sesizarea reclamantului ar fi informă.

Din probele administrate nu reiese că s-ar fi pus în vedere reclamantului în procedura administrativă să semneze olograf plângerea ori să o trimită în original cu semnătura olografă sau semnată electronic în condițiile Legii nr. 455/2001.

În mod nelegal prima instanță s-a investit cu analiza pe fond a dispoziției din rezoluția nr. 922/17.05.2022 privind transmiterea rezoluției către Comisia de evaluare în condițiile în care plângerea prealabilă formulată nu a fost soluționată și nu există o soluție administrativă prin care să fie verificată pe fond legalitatea dispoziției din rezoluția nr. 922/17.03.2022 privind transmiterea rezoluției către Comisia de evaluare constituită la nivelul CAB, avându-se în vedere calitatea de judecător a reclamantului-intimat.

Numai sub aspectul nesoluționării plângerii prealabile pe fond sentința este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 45¹(4) din Legea nr. 317/2004 în sensul că analiza pe fond a legalității rezoluției nr. C22 894/7.06.2022 în lipsa unei soluții administrative față de plângerea prealabilă respinsă nelegal ca inadmisibilă, excede soluțiilor care pot fi dispuse de către instanța de judecată conform art. 45^1 (4) din Legea nr. 317/2004.

Dispoziția art. 45^1 (4) din Legea nr. 317/2004 are în vedere situația în care inspectorul șef analizează pe fond plângerea formulată de reclamant, dar situația specifică din dosar constă în faptul că plângerea prealabilă nu a fost analizată pe fond, deși plângerea prealabilă formulată de reclamant nu este plângerea depusă de persoana care a formulat sesizarea, împotriva reclamantului în calitatea acestuia de magistrat al Curții de Apel București.

În consecință, Curtea rejudecând va desființa rezoluția nr. C22/894/7.06.2022 emisă de Inspectorul Șef al Inspecției Judiciare în ceea ce privește nesoluționarea pe fond a plângerii prealabile și va obliga recurenta-pârâtă la soluționarea plângerii prealabile formulate de intimatul-reclamant împotriva dispoziției din rezoluția nr. 922/2022 privind sesizarea Comisiei de evaluare a activității judecătorilor constituită la nivelul Curții de Apel București.

Va menține în rest sentința atacată în cauză, în partea privind soluționarea excepțiilor nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., iar în ceea ce privește soluția de respingere a cererii cu privire la rezoluția nr. 836/5.05.2022 aceasta nu a fost contestată de către reclamantul-intimat.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii în mod corect prima instanță a respins excepția ținând cont de situația concretă din dosar, în care reclamanta a arătat că plângerea analizată prin rezoluția nr. C22-894/7.06.202 îi aparține, neputându-se reține o lipsă a plângerii prealabile pentru aspectul de formă indicate respectiv lipsa semnării olografe sau lipsa semnăturii electronice.

În cauză în raport de obiect, prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 28 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 2 și 5 (3) C. proc. civ.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamant ului sub aspectul contestării dispoziției privind transmiterea acestei rezoluții către Comisia de Evaluare, în mod corect prima instanță a aplicat dispozițiilor art. 36 C. proc. civ. în sensul că a constatat calitatea și interesul reclamantului de a contesta această dispoziție din rezoluție care îl vizează pe reclamant în calitate de judecător în cadrul Curții de Apel București.

În ceea ce privește soluția de respingere a cererii de desființare a rezoluției nr. 836/5.05.2022 prin care s-a dispus în baza art. 45 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 clasarea sensizării formulate de reclamant față de pârâtul B., aceasta va fi menținută nefiind contestată de reclamant, care nu a formulat recurs în cauză.

Față de considerentele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. și art. 18 alin. 1 și (2) din Legea nr. 554/2004.

Va admite recursul și va casa în parte sentința recurată și rejudecând:

Va desființa rezoluția nr. C22-894/07.06.2022, emisă de Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.

Va obliga recurenta-pârâtă Inspecția Judiciară la soluționarea plângerii prealabile formulate de intimatul – reclamant A. împotriva dispoziției din rezoluția nr. 922/2022 emisă în dosarul nr. x privind sesizarea Comisiei de evaluare a activității profesionale a judecătorilor constituită la nivelul Curții de Apel București.

Va menține în rest sentința recurată, cu privire la soluția dată excepțiilor inadmisibilității și lipsei calității procesuale active a reclamantului, precum și cu privire la soluția de respingere a cererii de desființare a rezoluției nr. 836/05.05.2022.

Sursa informației: www.scj.ro.