Impunerea formulării criticilor de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Anularea recursului declarat (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1551/2021

NCPC: art. 486 alin. (3), art. 488, art. 489 alin. (2), art. 493 alin. (3)

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 29 martie 2021, sub nr. x/2020, și repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 5.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reținut că recursul nu respectă cerința de formă a încadrării criticilor formulate în dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., cerință a cărei lipsă este sancționată cu nulitatea, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Completul filtru nr. 5, prin rezoluția din 08 aprilie 2021, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia recurentului pentru ca partea să depună punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Totodată, s-a fixat termen de judecată la 24 iunie 2021, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea soluționării recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., reținând și prevederile art. 499 teza finală din același cod, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judecătoresc eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Prin prisma considerentelor de ordin teoretic expuse, Înalta Curte reține că recurentul a invocat pretinse nereguli legate de modul de comunicare a încheierii atacate din perspectiva lipsei semnăturii magistraților, care au pronunțat-o, fără a indica în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii recurate și nici nu a formulat critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, sunt de natură a susține nelegalitatea actului de procedură atacat.

În condițiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 09 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.