FJR, MASP și AIJ. Nerespectarea Hotărârii CJUE din 21 decembrie 2021 poate atrage o procedură de infringement și sancțiuni financiare severe pentru România
Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR), Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ) atrag atenția asupra faptului că România riscă o procedură de infringement și sancțiuni financiare severe în caz de nerespectare a Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 21 decembrie 2021.
Astfel, asociațiile profesionale ale magistraților reamintesc că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de CJUE poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.
Un exemplu concret îl constituie cazul Poloniei, în care nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat, deja, aplicarea provizoroie a unei sancțiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancțiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE.
Totodată, luând act de hotărârea CJUE din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauzele reunite Euro Box Promotion și alții, FJR, MASP și AIJ recomandă adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:
− Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, care permite sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE și a jurisprudenței CJUE, respectiv a Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancționarea disciplinară a unui magistrat);
− Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori (desființarea SIIJ);
− Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
− Reinstaurarea meritocrației în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
− Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului Justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
− Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților.