Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 9/2021

EDITORIAL

CRISTIAN IONESCU: Recunoașterea constituțională a rolului opoziției este un criteriu esențial al democrației parlamentare (fără rezumat)

STUDII – DISCUȚII – COMENTARII

FLORIN LUDUȘAN, RALUCA HAȚEGAN-ROZSNYAI: Considerații pe marginea cauzei contractului

Rezumat: Comportamentul unui om liber și conștient este rezultatul voinței sale, care este ghidată de o intenționalitate rezonabilă ce îi conferă sens. În lipsa unui scop, orice acțiune devine haotică, întâmplătoare și ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea mintală a celui care acționează. Constatăm că a patra condiție esențială, de fond, necesară pentru existența valabilă a contractului de vânzare o reprezintă cauza. Potrivit regulilor de drept comun, în materie de acte juridice cauza este motivul determinant al consimțământului exprimat la încheierea actului juridic. Obligația fără cauză sau cu o cauză ilicită sau falsă nu poate avea niciun efect.

IONUȚ-VIDA SIMITI: Art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20 din 29 martie 2021 contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție

Rezumat: Conform art. 19 din OUG nr. 20/2021, medicii, indiferent de specialitate, dobândesc sau pierd printr-o Hotărâre de Guvern de declarare sau încetare a stării de alertă, fără nicio pregătire, evaluare sau sancțiune, o competența profesională specială de a trata persoanele infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 pentru care nu ar răspunde patrimonial dacă ar respecta ghidurile și protocoalele aprobate prin ordinul ministrului sănătății. Reglementarea reprezintă o încălcare a art. 34 alin. (3) din Constituția României generând o incertitudine în ceea ce privește existența și întinderea drepturilor medicilor și încălcând dreptul fundamental la ocrotirea sănătății al cetățenilor. În primul rând, criteriile de exercitare a profesiei medicale (dobândirea și pierderea unui competențe profesionale) sunt delegate prin ordonanță de urgență de legiuitorul excepțional (Guvern) către executiv (Guvern), pentru a fi stabilite printr-un act juridic cu forță inferioară legii, încălcându-se art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție. În al doilea rând, drepturile fundamentale la Viață, prevăzut de art. 2 Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, respectiv, la Ocrotirea sănătății, reglementat de art. 34 din Constituție, garantate prin controlul profesiei medicale (concretizat în dispoziții legale de impunere a unor condiții stricte de dobândire a competenței profesionale și răspundere pentru actul medical) sunt eludate prin permisiunea acordată unor nespecialiști să intervină, aparent fără răspundere, asupra corpului uman.

ALIN SPERIUSI-VLAD, CLAUDIA ROȘU: Încercarea de adaptare a procesului civil la starea de alertă

Rezumat: Studiul analizează prevederile Legii nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de Covid-19 în cauzele civile. În actul normativ amintit sunt prevăzute condițiile pentru desfășurarea ședințelor de judecată în procesul civil prin videoconferință. Condițiile sunt următoarele: să fie decretată starea de alertă instituită pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia; să fie vorba despre o cauză civilă; să existe acordul părților în acest sens; să existe posibilitatea; aprobarea instanței de judecată.

Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 157/2020 și nr. 457/2020 a stabilit că justiția nu poate sta pe loc, nici măcar în perioada pandemiei de COVID-19, sub această exigență legiuitorul reglementând prin Legea nr. 114/2021 modul de derulare al procedurilor judiciare în această perioadă. Cu toate acestea legiuitorul nu s-a ridicat la înălțimea standardelor impuse de Curtea Constituțională a României, în sensul că nu a reglementat un mod efectiv de acces la justiție, în situația în care condițiile obiective pandemice restrâng această posibilitate.

Deși apreciem în mod pozitiv prevederile Legii nr. 114/2021 referitoare la desfășurarea procesului civil prin mijloace electronice, considerăm că măsurile dispuse ar trebui generalizate și nu doar aplicate, astfel cum prevede art. 1 alin. (2), doar din motive generate de pandemia COVID-19.

SEVASTIAN CERCEL: Impactul Constituției din 1923 asupra unificării legislative a României Mari

Rezumat: Adoptată în legislatura 1922-1926, Constituția din 1923 era indispensabilă pentru proiectul unificării legislative a României. Normele sale impun principii și reguli fundamentale unice pentru întregul sistem juridic național: principiul suveranității naționale; principiul legalității și supremației constituției; interesele colectivității sociale pot să primeze intereselor individuale în materia dreptului de proprietate. Reglementarea unor instituții unice pentru întregul stat român asigură exercitarea unitară a competențelor constituționale, iar drepturile reglementate pentru toți românii asigură un fundament unic al libertății și egalității.

Ale dispoziții au un puternic rol unificator și asigură fiecare un punct de sprijin constituțional pentru legislația viitoare. Supremația normelor constituționale în sistemul normelor juridice susținută de jurisprudența instanței supreme unice, dar și efectul psihologic benefic determinat de unificarea constituțională, întregesc tabloul impactului normelor constituționale de la 1923.

MARTA-CLAUDIA CLIZA, CONSTANTIN-CLAUDIU ULARIU: Problema partajării competenței instanțelor în materia actelor administrative emise în domeniul fondului funciar

Rezumat: Problematica fondului funciar a devenit de maximă importanță după anul 1990. România, prin raportare la noile realități în ceea ce privește proprietatea, a fost nevoită să adopte urgent Legea nr. 18/1991. După mai bine de 30 de ani de aplicare, Legea fondului funciar încă naște discuții pe tema partajării competenței instanțelor în materia actelor administrative emise în aplicarea acesteia. Cadrul general în materia retrocedărilor a fost completat de apariția Legii nr. 10/2001. Ulterior, intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004 a stabilit definitiv regimul juridic al actelor administrative în general. Iată deci că ne aflăm la confluența mai multor legi-cadru în domeniu în ceea ce privește regimul contenciosului administrativ în general și al materiei fondului funciar, în particular. Prin prezentul studiu se încearcă tocmai o abordare cât mai analitică a modului în care instanțele judecătorești soluționează această problematică.

ALINA-MARILENA OPREA: Valoarea probantă a avizelor comisiei superioare medico-legale

Rezumat: Există situații în care, organele judiciare au nevoie de opinia unui expert, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importantă pentru aflarea adevărului.

Expertizele medico-legale au un regim aparte în raport cu celelalte tipuri de expertize, acestea putând fi efectuate doar în cadrul instituțiilor sanitare de medicină legală, subordonate Ministerului Sănătății.

Autoritatea științifică supremă în domeniul medicinei legale o reprezintă Comisia superioară medico-legală, care funcționează pe lângă Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” București.

Prezentul articol își propune să lămurească, care este valoarea probantă în cadrul unui proces penal, a avizelor emise de această autoritate supremă, pentru că au existat și există situații în practica judiciară, în care s-a dat valoare probantă superioară acestui aviz, precum și situații în care concluziile acestuia au fost înlăturate motivat.

VASILE DRĂGHICI, ZAFER SADÎC: Considerații teoretice și practice referitoare la infracțiunile din domeniul transportului naval

Rezumat: Articolul face o trecere în revistă a cadrului legal al reglementării infracțiunilor din domeniul navigației civile în România, cu indicarea evoluției cronologice a textelor de incriminare, urmată de prezentarea aspectelor comune ale structurii și conținutului constitutiv ale infracțiunilor, prin tratarea acestora pe cele trei capitole prevăzute în textul normativ al Legii nr. 191/2003 privind infracțiunile la regimul transportului naval, iar la final prin formularea de concluzii critice și a unor propuneri de lege ferenda.

ARMEN OGANESEAN: Premisele aplicării jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în procesul penal al Republicii Moldova

Rezumat: În prezentul articol am cercetat conținutul conceptului de jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului, determinând în cadrul procesului penal național a naturii juridice și etalarea raționamentelor de aplicare a acesteia. De asemenea, am abordat premisele de utilizare a jurisprudenței ca izvor de drept în cadrul procesului penal cu relevarea particularităților și avantajelor aplicabilității jurisprudenței C.E.D.O. în cadrul procesului penal.

Prin cercetarea efectuată a fost realizată o investigație complexă a aspectelor teoretico-legislative privind aplicabilitatea jurisprudenței C.E.D.O. în cadrul procesului penal în calitate de izvor de drept. În lucrare sunt formulate concluzii și recomandări care pot constitui un fundament științific pentru eventuale modificările legislative.

În prezentul studiu, am reiterat cele mai actuale probleme teoretico-aplicative, precum și aspectele metodologice privind aplicabilitatea jurisprudenței C.E.D.O. în cadrul procesului penal, fiind relevate unele concepte de importanță majoră pentru doctrina și practica națională.

LEONTIN CORAȘ: Decizia nr. 250/2019 a Curții Constituționale a României și practica Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la schimbarea încadrării juridice

Rezumat: Articolul prezintă considerentele Deciziei 250/2019 a Curții Constituționale a României și practica Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la schimbarea încadrării juridice în cursul judecății, concluzionând că aceasta se dispune printr-o încheiere anterioară soluționării fondului.

De asemenea sunt prezentate argumente care justifică întocmirea obligatorie a minutei în cazul schimbării încadrării juridice, motivarea încheierii și comunicarea acesteia.

Sunt examinate , din perspectiva schimbării încadrării juridice, modificările și completările Codului de procedură penală dispuse prin Legea 130 din 2021, care aduc precizări în acord cu jurisprudența Curții Constituționale a României și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

DIN JURISPRUDENȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

IULIAN BĂLAN: Acuzatul, avocatul și judecătorul, participanți necesari la procedura audierii martorilor. Sinteză a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului

Rezumat: Prezentul material are ca obiect standardele pe care, potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura audierii martorilor trebuie să le îndeplinească pentru a da acuzatului ocazia adecvată și suficientă a interogării lor și a respecta, astfel, exigențele procesului echitabil. Aceste standarde includ un drept relativ al acuzatului la confruntarea martorilor acuzării, garantarea dreptului la asistență juridică și principiul audierii nemijlocite a martorilor de către judecătorul care decide. Acest din urmă principiu are anumite implicații în ce privește necesitatea audierii martorilor în cursul judecății și a reaudierii lor în apel și în alte situații în care noi judecători intervin pe parcursul judecății. El este aplicabil, în ciuda opiniei contrare a Curții Constituționale, în procedura confirmării renunțării la urmărire penală. Urmărim de-a lungul prezentării modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului folosește metoda coroborării criteriilor pentru evaluarea ingerințelor în dreptul acuzatului la interogarea martorilor.

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ REZUMATĂ ȘI COMENTATĂ

Acțiune având ca obiect obligarea instituției prefectului să înainteze dosarul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Prematuritate, cu notă de Ana-Maria Crînguș-Echert (fără rezumat)

Contract de asigurare obligatorie. Obligarea asigurătorului la plata penalităților de întârziere, cu notă de Viorel Terzea (fără rezumat)