Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 4/2024

STUDII – DISCUȚII – COMENTARII

ANA-MARIA NICOLCESCU: Repararea judiciară a prejudiciului produs prin exproprierea directă și prin exproprierea „de fapt”

Rezumat: Prejudiciul reclamat în ipotezele de expropriere directă (formală), cât și de expropriere de fapt (indirectă), se circumscrie răspunderii civile delictuale, în condițiile art. 1357 din Codul civil, de aceea se impune repararea integrală a prejudiciului.

Majoritatea covârșitoare a deciziilor de expropriere care determină litigii în instanță, sub aspectul despăgubirilor, sunt emise sub imperiul Legii nr. 255/2010, astfel încât acordarea despăgubirilor ca urmare a operării exproprierii directe se analizează în baza Capitolului V din același act normativ.

Prin acest studiu se evidențiază aceea că numai în ipoteza exproprierii directe, care are ca efecte și o expropriere colaterală, de fapt, partea interesată are dreptul la despăgubiri în baza legii speciale, pentru a se repara integral prejudiciul cauzat de exproprierea directă, după cum permite art. 26 din Legea nr. 33/1994, fiind necesar a se include în noțiunea de daună și exproprierea de fapt.

ROXANA SILVIA TRUȚA, CLAUDIA ROȘU: Considerații critice cu privire la Decizia nr. 27/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în materia suspendării provizorii a executării silite

Rezumat: Prezentul studiu supune analizei Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 27/2021 – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în materia suspendării provizorii a executării silite.

Autoarele oferă o perspectivă critică, diferită asupra acesteia, analizând și combătând în detaliu argumentele oferite de către instanța supremă care au condus la admiterea recursului în interesul legii.

Mai mult, prezentul studiu analizează consecințele soluției pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la obligația instanței învestite cu o cerere de suspendare provizorie a executării de a-și verifica competența potrivit dispozițiilor generale, respectiv dacă mai este respectat caracterul de urgență deosebită al procedurii, în final, putând chiar pune la îndoială utilitatea instituției.

CONSTANTIN-CLAUDIU ULARIU, MARTA CLAUDIA CLIZA: Recunoașterea și executarea în România a hotărârilor judecătorești străine

Rezumat: În acest studiu autorii arată că începând cu finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, necesitatea asistenței, precum și a cooperării judiciare internaționale a devenit una pregnantă, fapt care a fost determinat de o serie de factori endogeni și exogeni. Astfel, factorul economic a fost cel mai important instrument de persuadare a statelor lumii în privința recunoașterii reciproce și a executării lesnicioase a hotărârilor judecătorești pronunțate într-un stat, dar care trebuie să producă cel puțin o parte din efecte în alt stat, astfel că exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor părților stabilite de către instanța de judecată trebuia să găsească un „teren fertil” de efectivizare reciprocă. De asemenea, necesitatea de a se evita pierderea de timp prețios, evitarea unor cheltuieli inutile de reluare a judecății în mai multe state succesive, în raport de fluctuațiile constante ale domiciliilor părților litigante, imperativul evitării unor hotărâri judecătorești substanțial diferite ca specific și efecte produse, dezideratul înlăturării situației concursului de jurisdicții etc. au constituit factori dintre cei mai însemnați de impulsionare a instituiri unui mecanism integrat și coerent de recunoaștere și de executare reciprocă a hotărârilor pronunțate în diferite regiuni ale globului și făcând parte din diverse structuri suprastatale, precum și din mecanisme de cooperare internațională.

Cu greu ar fi putut exista o discuție despre conceptele de dezvoltare și diversificare a comerțului mondial, fără ca antreprenorii implicați în actele de comerț internațional ori persoanele fizice interconectate printr-un ansamblu de raporturi juridice civile să nu aibă certitudinea că, odată intrați în conexiune contractuală cu entități și persoane din țări terțe, nu ar avea certitudinea că soluțiile de tranșare a acestor litigii, pronunțate într-un stat, ar putea fi rapid puse în executare, în condițiile unui eșafod normativ internațional și în condiții de reciprocitate, în orice alt stat în care își găsesc domiciliul ori sediul sau în care desfășoară activitatea principală debitorii obligațiilor convenționale. Factorul juridic, determinat de necesitatea înlăturării impedimentelor de sorginte legală în recunoașterea și executarea hotărârilor străine, a reprezentat un al factor de uniune conceptuală, care a făcut posibilă adoptarea mecanismelor internaționale de cooperare în materie civilă, a litigiilor cu profesioniști, în domeniul litigiilor de muncă ori penale, precum și în arealul legislației consumeriste.

CRISTIAN IONESCU: Două vechi proiecte atipice de reformă constituțională publicate în contextul dezbaterilor parlamentare din Constituanta aleasă în anul 1922

Rezumat: În acest studiu autorul analizează conținutul a două vechi proiecte de reformă constituțională elaborate în contextul dezbaterilor publice pe tema elaborării unei noi Legi fundamentale după desăvârșirea unității de stat a Regatului Român. Primul dintre proiecte  fost elaborat – ca o lucrare teoretică – în anul 1919 de către profesorul Iuliu Pascu de la Universitatea din Cernăuți, iar cel de-al doilea, de către politicianul Constantin Argetoianu. Primul proiect a rămas, practic, necunoscut pentru doctrina constituțională. Cel de-al doilea, a fost redactat de autorul său sub forma unui raport  și prezentat la 20 decembrie 1922 în cadrul congresului Partidului Poporului, ținut la Sibiu între 20-21 decembrie 1922. Ulterior, Constantin Argetoianu l-a publicat într-o broșură în a anul 1922, practic, și aceasta neintrată în memoria doctrinei de specialitate. Raportul prezentat de Constantin Argetoianu la congresul de la Sibiu este însă inclus în memoriile venerabilul om politic și poate fi consultat  în lucrarea sa memorialistică editată după anul 1990 în mai multe ediții.

Cele două proiecte sunt atipice, în sensul că nu au fost redactate într-o formă legislativă obișnuită, ci ca lucrări doctrinare, în care autorii și-au expus și susținut cu argumente, opiniile referitoare la unele principii și dispoziții de rang constituțional, pe care le-au considerat la momentul respectiv, soluții legislative oportune pentru o reformă constituțională de anvergură a statului român.

AUGUSTIN LAZĂR: Combaterea traficului ilicit și a spălării bunurilor culturale în spațiul judiciar european – jurisprudența operațiunii judiciare „Aurul dacic” – In memoriam dr. Barbara Deppert-Lippitz, Deutsches Archäologisches Institut

Rezumat: Lucrarea analizează cadrul legal, tiparele infracționale și instrumentele juridice eficace utilizate de autoritățile judiciare române pentru sancționarea spălării produsului infracțional rezultat din traficul ilicit cu bunuri culturale și recuperarea unor artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural. Studiul evidențiază importanța realizării unei jurisprudențe uniforme, a specializării organelor judiciare și rolul cooperării judiciare internaționale, prin EUROJUST, EUROPOL, INTERPOL, în sancționarea traficului, recuperarea bunurilor sustrase și reciclate: tezaurele de brățări spiralice, tezaurele monetare de aur și tablele Lex municipalis Troesmensium. Metodologia investigativă și jurisprudența analizate indică instrumentele eficace pentru recuperarea integrală a bunurilor culturale emblematice pierdute de patrimoniul cultural național, în perioada 1996-2007, într-un context intern și extern dificil.

VASILE COMAN: Contestația privind durata procesului penal. Aspecte practice privind criteriile de apreciere a duratei procedurilor judiciare

Rezumat: Limitarea duratei procesului penal a reprezentat unul dintre obiectivele esențiale ale modelului de proces penal gândit de legiuitorul noului Cod de procedură penală, care, sub presiunea și a jurisprudenței europene împotriva României pe linia constatării nerespectării termenului rezonabil al cauzelor, a dedicat expres o procedură specială acestei problematici. Pentru a facilita transparența actului de justiție și ajuta judecătorul în acest demers, în conținutul procedurii (spre deosebire de instituția corespondentă din Codul de procedură civilă) au fost reglementate o serie de criterii exprese de apreciere, în raport de care se poate ajunge la concluzia dacă într-o cauză determinată a fost încălcat, în concret, termenul rezonabil de soluționare.

Noutatea instituției și necesitatea coroborării ei cu sursa de inspirație – jurisprudența Curții CEDO, au determinat instanțele naționale ca de la data intrării în vigoare a proceduri și până în prezent, să dezvolte nuanțe importante, pe alocuri încă divergente, cu privire la condițiile procedurii, cea mai mare relevanță prezentând percepția judecătorilor în practica reală a analizării criteriilor de verificare a rezonabilității duratei procesului penal, fapt care a determinat și necesitatea elaborării prezentului studiu.

În esență, judecata se raportează la ansamblul criteriilor stabilite de lege însă, în concret, oricare dintre acestea poate dobândi importanță mai mare în concluzia de „încălcare/neîncălcare”, cu influență directă și asupra termenelor ce vor fi stabilite de judecător pentru accelerarea soluționării cauzei, respectiv după care o nouă contestație nu mai poate fi inițiată. Pe un alt plan, analiza de față reflectă și o parte din tranziția legislativă care a continuat punctual după intrarea în vigoare a noului Cod, atât urmare a intervenției legiuitorului, cât și a Curții Constituționale a României, ambele influențate de schimbările de paradigmă legislativă și socială, de după anul 2014.

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ REZUMATĂ ȘI COMENTATĂ

Emiterea unei facturi proforme, urmată de plata acesteia. Semnificație, cu notă de Viorel Terzea (fără rezumat)

Recuzare arbitri. Distincție între colaborarea în cadrul unei societăți de avocatură și colaborarea în cadrul unui institut cu scop științific sau unei instituții de învățământ, cu notă de Ramona Cîrlig (fără rezumat)

Infracțiunea de înșelăciune pentru obținerea unui credit bancar. Respingerea acțiunii civile ca inadmisibilă. Anularea/desființarea contractului de credit, cu notă de Valentina Dinu (fără rezumat)

NOTE DE LECTURĂ

Călina Jugastru, Drept civil. Obligațiile, Editura Hamangiu, București, 2023, 442 pagini (Cristian Jora)

Verginia Vedinaș (coordonator), Codul administrativ comentat, Editura Universul Juridic, București, vol. I, 2022, vol. II, 2023 (Dragoș Valentin Dincă)

Aurel-Jean Andrei, Istoria statului și dreptului românesc. De la regimul fanariot la Unirea Principatelor Române. Note de curs, Editura Universul Juridic, București, 2023 (Tudor Avrigeanu)