Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 2/2022

STUDII – DISCUȚII – COMENTARII

IONUȚ-DRAGOȘ CRÎNGUȘ: Preeminența dreptului – perspectiva common law

Rezumat: Studiul de față își propune spre analiză principiul preeminenței dreptului și câteva perspective asupra acestuia, în special perspectiva common law. Autorul pornește de la premisa că principiul preeminenței dreptului reprezintă o valoare comună europeană pe care trebuie să se fundamenteze orice stat democratic, fiind de esența statului de drept și, totodată, un element al patrimoniului comun al statelor membre ale Consiliului Europei. Autorul are, ca ipoteză de cercetare, faptul că istoria României și parcursul ei politic din ultimul secol ridică probleme de înțelegere a unei filosofii fondate pe conceptul de preeminență a dreptului. Venind după o perioadă de comunism, în multe aspecte țara noastră a trecut dintr-o extremă în cealaltă, de la multe restricții la prea multă libertate și vid legislativ sau de putere, de la o tipologie de reglementare de formă totalitară înspre o formă uneori prea liberală, ceea ce determină o instabilitate funcțională a statului în ansamblu.

Se observă că studiul elaborat are drept obiective analizarea conceptelor generale recunoscute în common law în privința preeminenței dreptului pentru dezvoltarea doctrinei juridice din România în scopul înțelegerii profunde și implementării pe deplin a acestui principiu în sistemul nostru juridic, iar – mai larg – în societatea noastră.

În ceea ce privește metodele de cercetare, au fost utilizate preponderent metoda comparativă și cea cantitativă, cu elemente care fac trimitere la metoda sociologică și istorică. Au fost prezentate noțiuni și concepte specifice sistemelor de drept de tip common law pentru identificarea unor posibile soluții de preluare și integrare a acestor concepte în sistemul nostru de drept.

Din punct de vedere al rezultatelor cercetării, s-a ajuns la concluzia că preeminența dreptului este aspirațională și, prin urmare, este o chestiune de grad. Din perspectiva țării noastre, am arătat că încă nu am reușit să trecem peste ororile trecutului, referindu-ne aici la ideologiile, filosofiile și mentalitățile ce au devenit parte din noi în ultimul secol. Lucrurile sunt într-o continuă evoluție, dar nu am reușit să dobândim nivelul de civilizație și înțelegere existent în democrațiile veritabile, una dintre cauze fiind și inconsecvența alegerilor pe care le-am făcut în ultimii 32 de ani.

În privința implicațiilor teoretice și practice ale studiului, acestea constau în înțelegerea unor concepte specifice și dezvoltate în sistemele de drept de tip common law, a necesității implementării și a asumării pe deplin la nivel de societate a principiului preeminenței dreptului, cu toate componentele și mecanismele acestuia, precum și a conștientizării momentului istoric actual, în care trebuie să progresăm la nivel de societate spre idealul unei societăți dezvoltate și fericite.

NORA ANDREEA DAGHIE: Succinte considerații pe marginea beneficiului de discuțiune

Rezumat: În cuprinsul studiului se subliniază că principalul efect al fideiusiunii este reprezentat de obligația fideiusorului de a executa obligația debitorului, în cazul în care acesta din urmă nu o îndeplinește benevol. Autorul arată că invocând excepția discuțiunii, fideiusorul convențional sau legal se folosește de facultatea de a cere creditorului, care a început urmărirea împotriva sa, să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal, în limita valorii bunurilor debitorului principal, pe care fideiusorul le va indica creditorului. Acest mijloc de apărare prin care fideiusorul urmărește exonerarea sa de executarea în tot sau în parte a obligației de garanție, decurge, pe de o parte, din caracterul accesoriu al obligației de garanție, iar, pe de altă parte, din chiar raportul juridic de fideiusiune.

EVELINA OPRINA: Proporționalitatea măsurilor de executare silită – spre un nou principiu al procedurii civile execuționale

Rezumat: Proporționalitatea măsurilor de executare silită constituie, în esență, un principiu fundamental al procedurii civile execuționale, care, deși nu are recunoscută o reglementare in terminis în Codul de procedură civilă, cunoaște deja, la nivel reglementar, valențele unui principiu, urmând doar a fi asimilat de doctrină, de practică și de legiuitor în consecință.

Deși s-ar putea susține că proporționalitatea se subsumează principiului general al dreptului la un proces echitabil, apreciem că aceasta își revendică propria individualitate la nivel de teză fundamentală conducătoare a procesului execuțional, față de specificitatea măsurilor pe care le presupune, echitatea procedurii urmând a fi apreciată prin raportare la nivelul la care toate celelalte principii sunt respectate, fiind un corolar al acestora.

Garanțiile procesuale de care se bucură, remediile și consecințele recunoscute legal sunt elemente ce fac, așadar, din proporționalitatea măsurilor de executare silită un principiu de bază al executării silite, pe care se construiește o procedură echitabilă, dând, astfel, pe deplin expresie valorizării drepturilor și libertăților fundamentale ale individului.

ROXANA DAN: Hotărârea care ține loc de contract. Remediul substitutiv văzut din perspectivă procesuală

Rezumat: Executarea silită în natură a obligației de a face rezultată dintr-o promisiune sinalagmatică de a contracta nu poate fi executată silit în natură, ceea ce a determinat legiuitorul să identifice un mijloc substitutiv care să înlocuiască executarea silită propriu-zisă și să producă efectele dorite în patrimoniul părților contractante. Prezentul studiu urmărește să analizeze remediul substitutiv al hotărârii care ține loc de contract din perspectiva judecătorului autohton, care se vede confruntat în demersul de soluționare a unor astfel de cereri cu o serie de impedimente procesuale și substanțiale, specifice. Aspecte precum natura juridică a obligației de executat, prescripția dreptului material la acțiune, sesizarea instanței arbitrale, natura juridică a acțiunii intentate, modalitatea de concepere a dispozitivului hotărârii și alte asemenea, reprezintă puncte cheie ale studiului, iar analiza lor încearcă să determine o altfel de înțelegere din partea instanțelor a acestui mecanism specific și special din rândul remediilor contractuale.

MARTA-CLAUDIA CLIZA, CONSTANTIN CLAUDIU ULARIU: Statutul refugiaților în România reflectat în practica judiciară

Rezumat: Prezentul studiu își propune să releve complexitatea gravelor probleme umanitare generate de migrația populației în lumea de astăzi, cu reliefarea cauzelor, a efectelor, dar mai ales a mecanismelor democratice de abordarea a acestei chestiuni. Ne propunem să relevăm o serie de mecanisme juridice puse la dispoziția autorităților executive naționale în vederea luptei cu acest fenomen, dar și instrumentele legale și căile procedurale de soluționare a cererilor de azil, formulate de către persoanele aflate în situația desprinderii de țările de origine, deseori împotriva voinței lor.

În centrul acestui sistem juridic de rezolvare a migrației, cu valențe continentale, se găsesc instanțele de judecată, acestea având rolul tutelar în rezolvarea chestiunilor juridice aferente acestei problematici. Vom reda în prezentul studiu o serie de soluții ale practicii judiciare, având ca finalitate exemplificarea modului de corelare a instituțiilor juridice create de către legiuitorul național și de către Uniunea Europeană în vederea rezolvării aspectelor corelate fenomenului migrației.

În acest mod intenționăm să oferim atât celor aflați la începutul inițierii în tainele dreptului și teoreticienilor, cât și celor implicați în activitatea practică judiciară de soluționare a cererilor de chemare în judecată, un instrument util și facil, dar bine documentat și exemplificat, de informare în privința modului de rezolvare a contestațiilor împotriva deciziilor instituției administrative competente legal în soluționarea cererilor de acordare a statutului de refugiat. Vom releva atât practica națională, cât și pe cea în domeniu a Curții de Justiție a Uniunii Europene, aceste exemple de soluții judiciare fiind menite să ne confere un echilibru în abordarea problematicii juridice a migrației.

CEZAR CORNELIU MANDA: O posibilă coordonată a reformei Consiliului Legislativ din perspectiva necesității de adecvare structurală la exigențele actuale ale dreptului Uniunii Europene

Rezumat: Demersul științific de față, izvorât din necesitățile practice, concrete, apărute în spațiul manifestării rolului uneia dintre instituțiile fundamentale ale statului român, se fundamentează pe realitatea tot mai amplă și mai complexă a angajamentelor asumate de România în plan internațional, în mod particular a problematicii modului de îndeplinire a obligațiilor ce se degajă din statutul său de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, sub aspectul aplicării dreptului european, în respectul valențelor sale fundamentale în raport de ordinea juridică națională, cu deosebire, a priorității față de normele dreptului intern.

La nivel conceptual, teoretic, date fiind aceste influențe determinante ale dreptului european asupra procesului creării dreptului românesc, în cristalizarea efectivă a surselor dreptului pozitiv, în virtutea aderării României la tratatele constitutive ale UE, articolul își propune să evalueze unele dintre posibilele coordonate ale procesului de reformă a Consiliului Legislativ, sub aspectul obligațiilor ce îi revin pe linia armonizării legislative, în aplicarea prevederilor art. 79 din Constituție, în ceea ce privește rolul esențial al acestei instituții sub aspectul sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații naționale.

Dintr-o asemenea perspectivă cantonată în sfera cercetării corelației existente între nevoile statului, în speță a obligațiilor impuse pe cale constituțională tuturor autorităților publice, conform art. 148 din actul fundamental și realitățile concrete ale fenomenului, în proiecția organizării și funcționării Consiliului Legislativ, autorul avansează soluții concrete menite a asigura adecvarea sa instituțională la ponderea și dinamica legislației europene, aflată într-o continuă schimbare, în contextul unei eficiențe sporite la nivel instituțional.

ALINA POPESCU: Considerații teoretice și practice privind prevenirea și combaterea spălării banilor în domeniul criptoactivelor

Rezumat: La nivel internațional, au apărut tot mai multe îngrijorări privind implicarea infractorilor în tranzacțiile cu criptoactive, piața fiind una nereglementată și care le asigură o doză de anonimitate a tranzacțiilor. În acest context, organismele de profil au inițiat o serie recomandări care să ajute statele, dar și furnizorii de servicii privind criptoactivele, să adopte măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Piața criptoactivelor este mai puțin cunoscută publicului larg, dar pentru persoanele implicate în activități ilegale, preocupate să disimuleze originea veniturilor, reprezintă o oportunitate de a se bucura de profiturile respective, fără a dezvălui sursa acestora.

Piața criptoactivelor presupune schimbări rapide, noi tipologii și, implicit, noi riscuri, tuturor acestor procese fiind necesar să le facă față atât organismele guvernamentale, cât și furnizorii de servicii. Abordarea la nivel internațional, față de criptoactive, diferă, fiind state care au interzis tranzacțiile cu astfel de active, state care au adoptat reglementări, în consens cu recomandările organismelor internaționale, dar și state care nu au adoptat măsuri în acest domeniu.

Studiul își propune să analizeze modul în care, la nivel național au fost preluate și implementate aceste recomandări și care sunt provocările la care trebuie să facă față organismele guvernamentale și jucătorii de pe piața criptoactivelor.

VITALIE IONAȘCU: Conceptul criminologic de violență în familie

Rezumat: Violența exercitată în cadrul familiei constituie o problemă socială a comunităților contemporane, inclusiv și a Republicii Moldova, pentru că ea nu și-a găsit încă soluții preventive eficiente și că nu există un consens în ceea ce privește definirea coerentă a violenței în familie, mai ales atunci când este vorba despre latura criminologică a acestui fenomen.

Prin urmare, în urma cercetării literaturii de specialitate și a diferitor acte normative putem defini criminalitatea de violență în familie drept un fenomen social-juridic negativ, cu caracter de masă, variabil din punct de vedere istoric, care este constituit din totalitatea faptelor ilegale (infracțiuni și contravenții) săvârșite cu intenție asupra membrilor de familie, de regulă, în scopul controlării și dominării acestuia care provoacă suferință fizică, psihologică sau daune materiale, comise pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp ce se caracterizează prin indici cantitativi (nivelul și dinamica) și calitativi (structura și caracterul).

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ REZUMATĂ ȘI COMENTATĂ

Durata determinată a contractului individual de muncă. Clauză esențială a informării individuale. Garanții prevăzute de Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, cu comentariu de Maria Violeta Duca (fără rezumat)

Solicitare formulată de operatorul de telefonie mobilă de acordare a penalităților de întârziere și/sau a despăgubirilor datorate în caz de reziliere a contractului. Lipsa dovezii comunicării declarației de rezoluțiune. Caracterul abuziv al clauzelor contractuale privind obligația de plată a penalităților de întârziere și/sau a despăgubirilor datorate în caz de reziliere, cu notă de Viorel Terzea (fără rezumat)

Înstrăinarea bunului arendat. Cesiunea legală de contract, cu notă de Fabian- Eduard Crețu (fără rezumat)

Rezolvarea chestiunilor prealabile în procesul penal. Posibilitatea analizării acestora în alte situații decât cele care vizează soluționarea fondului cauzei, cu notă de Adrian Șandru, Dorel Herinean (fără rezumat)