Cuprinsul și rezumatele articolelor apărute în Revista DREPTUL nr. 11/2022

STUDII – DISCUȚII – COMENTARII

IOANA-ANAMARIA FILOTE-IOVU: Medierea, ca metodă alternativă de soluționare a diferendelor

Rezumat: În acest studiu, autoarea își propune să prezinte aspectele relevante privind medierea, ca mijloc alternativ de soluționare a conflictelor la care pot recurge părțile în virtutea disponibilității, evidențiind atât avantajele sale, cât și motivele pentru care legea care o reglementează a devenit din ce în ce mai puțin aplicată.

În plus, sunt prezentate și situații în care instanțele au fost chemate a consfinți acorduri de mediere, dar și opinia autoarei vizând necesitatea utilizării procedurii facultative, cu excepția litigiilor din sfera dreptului familiei, care ar trebui supuse analizei instanțelor judecătorești, acestea fiind cele mai în măsură să pronunțe soluții care să corespundă cel mai fidel interesului superior al copilului.

FABIAN-EDUARD CREȚU: Neprejudicierea drepturilor terților prin jocul compensației

Rezumat: Prin prezentul studiu am încercat să identificăm rațiunile care au stat la baza adoptării art. 1622 C.civ., prin intermediul căruia anumiți terți sunt protejați de efectele compensațiilor potențial prejudiciabile pentru situația lor.

După expunerea unor considerații introductive vizând instituția compensației, ne-am propus să prezentăm principalele ipoteze care s-ar subsuma acestei prevederi legale. Odată cu evocarea lor, am încercat să evidențiem și interesele ocrotite prevalent de legiuitor care justifică zăgăzuirea compensației. Înțelegerea acestor cazuri este, credem, esențială pentru justa aplicare a art. 1622 C.civ.

ADINA MIHAELA CHIȘ: Importanța specialității medicale – consecințe practice

Rezumat: Prezentul studiu își propune să lămurească importanța respectării limitelor specialității medicale și consecințele practice care decurg din aceasta, sub aspectul naturii expertizelor din domeniul medical. Expertiza medico-legală continuă să fie abordată într-o perspectivă desuetă, fără a fi decelate limitele acesteia în materie medicală sau legală. De asemenea, este analizată legislația incidentă în materie, asupra limitelor și implicațiile specialităților medicale. În pofida numărului relativ ridicat al lucrărilor de specialitate în materie, este încă dificil de lămurit, în concret, obiectul expertizei medico-legale. Finalitatea analizei este determinată de stabilirea naturii expertizei care se impune a fi efectuată în situațiile (litigiile) care analizează culpa medicală – culpa medicului sau a unității medicale sau chiar a unității farmaceutice.

SERGIU I. STĂNILĂ, CLAUDIA ROȘU: Procedura punerii sub interdicție judecătorească în „haine” noi

Rezumat: Declararea ca fiind neconstituționale a prevederilor art. 164 alin. (1) C. civ. a determinat adoptarea, cu o întârziere nejustificată, a Legii nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, care instituie asistența pentru încheierea actelor juridice, consilierea judiciară și tutela specială, precum și o procedură clară și suplă de instituire a acestor măsuri de ocrotire.

Orice persoană trebuie să fie liberă să acționeze în vederea dezvoltării personalității sale, statul, în virtutea caracterului său social, având obligația de a reglementa un cadru normativ care să asigure respectarea individului, deplina exprimare a personalității cetățenilor, a drepturilor și libertăților lor, a șanselor egale, având ca rezultat respectarea demnității umane.

DOMINIC-ALEXANDRU GIDRO: Este calitatea procesuală activă justificată de interes? O scurtă analiză a practicii judiciare

Rezumat: Calitatea procesuală activă și interesul sunt condiții esențiale pentru promovarea oricărei acțiuni în justiție. Verificarea celor două condiții trebuie realizată încă de la început, în primul rând, de către cel sau de către cei care inițiază o acțiune în instanță și, în al doilea rând, de către instanța de judecată care este învestită cu soluționarea acțiunii. Lipsa uneia din cele două condiții paralizează soluționarea acțiunii pe fond și atrage respingerea acesteia, fie ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală, fie ca fiind lipsită de interes.

Nu de multe ori se întâmplă ca în cadrul apărărilor formulate de către pârât să fie invocate, concomitent, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes. Invocarea concomitentă este firească de cele mai multe ori, întrucât calitatea procesuală și interesul sunt două elemente care, deși nu se confundă, de multe ori se justifică reciproc. Totuși, sunt întâlnite în practică multiple situații în care calitatea procesuală activă a fost justificată de interesul reclamantului/reclamanților în promovarea acțiunii. Pe de altă parte, pot exista și situații, însă, mai puțin întâlnite în practică, în care interesul să fie justificat de calitatea procesuală. Iată că cele două elemente de bază ale oricărei acțiuni sau cereri de chemare în judecată sunt de cele mai multe ori indisolubile, iar tratarea lor concomitentă apare ca firească.

Tocmai de aceea am apreciat oportună realizarea unui studiu succint cu privire la modalitatea în care interesul justifică calitatea procesuală activă, cu trimiteri la anumite soluții întâlnite în practica judiciară sau la soluții care au avut ca sursă de inspirație invocarea excepțiilor, astfel încercând să argumentăm de ce, pe de o parte, cele două excepții se invocă împreună, de cele mai multe ori și, pe de altă parte, de ce, cu titlu particular, interesul justifică calitatea procesuală. Totodată, studiul cuprinde și o comparație între situațiile în care interesul este analizat cu titlu de excepție și situațiile în care interesul trebuie analizat pe fond.

EMILIAN-FLORIA POPESCU: Controverse în materia măsurilor de ocrotire a persoanelor, obiect al Legii nr. 140/2022

Rezumat: Cum prin art. 24 din Legea nr. 140/2022, legiuitorul a impus Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Consiliului Superior al Magistraturii obligații vizând evaluarea impactului acestui act normativ, însoțite de eventuale propuneri de îmbunătățire a sa, este evident că însuși acesta nu a exclus că opera sa legislativă nu constituie capodopera în materie.

În acest context, prezentul demers este menit să continue evidențierea, de către doctrină, a câtorva carențe ale Legii nr. 140/2022 și să propună, încă de pe acum, o veritabilă reformă în materie.

În spiritul respectării dreptului la demnitate al persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale severe, drept care impune ca, o persoană care a dobândit prin lege o capacitate de exercițiu deplină, să nu fie supusă tratamentului degradant de a pierde, total sau parțial, această capacitate, în cele ce succed, propunem ca, în materia capacității de exercițiu, să fie introduse instituțiile capacității de exercițiu asistată și capacității de exercițiu supravegheată. În consecință, se impune fie înlocuirea instituției tutelei cu cea existentă, a asistentului personal, după caz a asistentului personal profesionist, fie o specializare în materie de tutelă, pentru astfel de persoane, de maniera tutelei administrative.

RADION COJOCARU, OLEG RUSU: Abordări corelative privind conceptul și structura conținutului de infracțiune (România și Republica Moldova)

Rezumat: În prezentul studiu este tratată problematica conținutului infracțiunii prin prisma a două legislații și doctrine penale – România și a Republicii Moldova. Obiectivul urmărit de către autori îl constituie fundamentarea de perspectivă a unui concept unic de abordare a infracțiunii ca instituție de bază a dreptului penal în spațiul românesc. Legislația penală a Uniunii Sovietice a avut un impact excesiv asupra evoluției legislației penale a Republicii Moldova. Chiar și în prezent unele instituții ale dreptului penal moldovenesc, inclusiv cea a infracțiunii, sunt abordate din perspectiva conceptelor și perceptelor ce caracterizau sistemul doctrinar sovietic. Drept rezultat al acestei cercetări autorii, utilizând în mod principal metoda comparativă de studiere a dreptului, au argumentat fundamentele teoretice ce post sta la baza apropierii doctrinelor sus-menționate în abordarea conținutului infracțiunii. Or, buna cunoaștere a problematicii conținutului juridic al infracțiunii permite descrierea infracțiunilor prin respectarea riguroasă a standardelor de calitate ale legii penale, prin aceasta asigurându-se principiului legalității incriminării.

MIHAELA ROTARU: Considerații pe marginea unor dispoziții din partea specială a Codului penal

Rezumat: La acest moment se pune din ce în ce mai puțin problema aplicării legii penale mai favorabile, raportat la Codul penal anterior, a existenței situațiilor tranzitorii, a analizei comparative a normelor de incriminare din Codul penal în vigoare și a dispozițiilor din Codul penal anterior, însă nu toate deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii înainte de 1 februarie 2014 și-au pierdut aplicabilitatea, după cum prezintă interes în continuare, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, opiniile exprimate în literatura de specialitate, cu privire la diferitele norme de incriminare, în evoluția lor în timp. Deși intrat în vigoare relativ recent, Codul penal a suferit o serie de modificări, în conținutul său, cu precădere în partea specială, fie prin incriminarea de noi fapte, fie prin sporirea limitelor speciale de pedeapsă, fie prin introducerea de noi variante agravate la incriminările deja existente. Având în vedere multitudinea de acte normative prin care au fost modificate și completate prevederile din partea specială, considerăm necesară analiza modului de redactare a diferitelor norme, având ca punct de reper și diferitele opinii din literatura recentă de specialitate, pe marginea acestora.

PRACTICĂ JUDECĂTOREASCĂ REZUMATĂ ȘI COMENTATĂ

Anulare contract de vânzare-cumpărare. Posibilitatea cumpărătorului de a apela la remediile oferite de garanția pentru evicțiune, cu notă de Viorel Terzea (fără rezumat)

Dreptul material la acțiune în cazul diurnei personalului participant la misiuni de menținere a păcii în afara teritoriului statului român, în contextul Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004. Noțiunea de „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C.E.D.O. Practică judiciară neunitară. Proces echitabil, cu notă de Anamaria Groza (fără rezumat)

Procedura de cameră preliminară. Deplasarea competenței teritoriale ca urmare a admiterii unei declarații de abținere. Procurorul căruia îi revine atribuția de a comunica opțiunea cu privire la soarta dispoziției de trimitere în judecată, subsecvent constatării neregularității actului de sesizare, cu notă de Valentin-Cristian Ștefan (fără rezumat)