CSM. Mesaj cu ocazia „Zilei Constituției României”

Ziua de 8 decembrie 1991 reprezintă un moment cu o deosebită importanță pentru România, fiind ziua în care, în urma organizării referendumului național, cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată și a intrat în vigoare Constituția României. Prin Legea nr. 120/1995, Parlamentul României a proclamat ziua de 8 decembrie ca fiind ziua Constituției României.La doi ani de la căderea regimului comunist, moment care a schimbat întregul curs al istoriei României, Legea fundamentală a oferit o nouă direcție societății românești, prin promovarea supremației acesteia, a respectului față de lege lato sensu, precum și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.  Aceste valori se clădesc pe democrație, care presupune ideea că omul se află  în centrul societății. Toate instituțiile publice, inclusiv instanțele judecătorești, au obligația să își exercite activitățile specifice având la bază interesele persoanelor, precum și respectul profund pentru garantarea și promovarea drepturilor și libertăților  fundamentale ale omului. Acesta este cel care deține reala putere în stat, pe care doar o deleagă spre exercitare autorităților publice în limitele și formele prevăzute de Constituție.

În acest context, Consiliului Superior al Magistraturii are responsabilitatea stabilită de Constituție la articolul 133 de a garanta independența justiției. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui deziderat, Consiliul Superior al Magistraturii are o arhitectură pluralistă care include reprezentarea nu doar a magistraților, dar și a societății civile prin doi membrii care nu fac parte din categoria magistraților, dar care au statut egal de membri aleși ai Consiliului, în vederea conferirii unui just echilibru, necesar situării omului în centrul conținutului serviciului public de justiție.

Materializarea garantării acestui drept fundamental este posibilă prin dezbateri bazate pe exprimarea neîngrădită, liberă, uneori în contradictoriu a opiniilor pentru conturarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar în vederea identificării deficiențelor și a posibilelor soluții.

Pe aceste considerente, membrii societății civile din cadrul CSM asigură opinia publică de continuarea acționării cu bună credință și stăruință, pentru ca vocea societății să fie auzită în cadrul Consiliului într-un mediu deschis și de respect reciproc. Aceasta tocmai pentru a ne asigura de faptul ca mecanismele de autoreglare a autorități judecătorești nu patinează spre riscul identificat de Comisia de la Veneția de corporatism și protecționism, dând eficiență principiilor și dispozițiilor constituționale.

Orice forma de retorsiune directă sau indirectă împotriva membrilor aleși ai CSM care nu sunt magistrați ca urmare a opiniilor și acțiunilor lor este de natură să deligitimeze Consiliul de rolul său de autoreglare a sistemului judiciar îndeplinit sub supravegherea și cu participarea reprezentanților societății, afectând arhitectura constituțională astfel cum a fost aceasta revizuită prin referendum național în octombrie 2003.

Anul 2021 este anul în care legile justiției vor face din nou obiectul examinării legiuitorului, sens în care sunt imperativ necesare reflectarea echilibrelor și principiilor constituționale, amintite mai sus, sub cel puțin două aspecte:

1. pentru păstrarea separării carierelor și dat fiind faptul că secțiile au competența constituțională exclusivă doar în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților [art. 134(2)] iar celelalte competențe ale Consiliului se organizează prin legea sa organică [art. 134(4)] este necesară consolidarea prevederilor referitoare la analiza și redactarea proiectelor de hotărâri în cadrul comisiilor permanente de specialitate cu participarea efectivă a reprezentanților societății civile și a membrilor de drept;

2. păstrarea tuturor obligațiilor de transparență internă și externă ale Consiliului și întărirea lor pentru a garanta că atribuțiile acestuia nu se îndeplinesc discreționar sau conjunctural cu privire la problemele soluționate.

Independența justiției este strâns legată de responsabilitatea acesteia față de societate pe care trebuie să o servească cu echilibru, bună-credință, măsură egală și în vederea aplicării supremației legii față de orice rațiuni personale ale magistraților [art. 1(5) din Constituția României].