CCR subliniază că este nevoie de revizuirea Constituției României pentru ca interesele financiare ale UE să aibă prioritate față de jurisprudența CCR

Curtea Constituțională a României a adus unele precizări privind impactul Hotărârii CJUE pronunțate în data de 21 decembrie 2021 asupra dreptului național, subliniind, în fapt, nevoia de revizuire a Constituției României pentru ca dreptul național, incluzând și jurisprudența CCR, să fie subsumate, în totalitate, dreptului Uniunii Europene.

În acest sens, CCR a analizat Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociația Forumul Judecătorilor din România, C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC și a exprimat un punct de vedere în legătură cu dispozițiile cuprinse în hotărârea amintită.

Astfel, CCR a menționat unele decizii ale sale care au provocat, la momentul pronunțării lor, dezbateri puternice în spațiul public, dar care urmăreau, în fapt și în drept, respectarea normelor Constituției României. Aceste decizii precizate de CCR sunt:

− Decizia nr. 685/2018, prin care CCR a constatat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casație și Justiție;

− Decizia nr. 417/2019, ce a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

− Decizia nr. 51/2016, ce a stabilit că punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică nu poate fi realizată de „alte organe specializate ale statului”, sintagma fiind neconstituțională;

− Decizia nr. 26/2019, prin care CCR a stabilit că Ministerul Public-Parchetul de pe lângă ÎCCJ și Serviciul Român de Informații nu pot încheia protocoale de colaborare.

Potrivit comunicatului, CCR a afirmat faptul că, în ciuda celor susținute prin Hotărârea CJUE pronunțată în 21 decembrie 2021, „(…) niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni”.

Totodată, CCR susține că „(…) potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii”, iar „(…) concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare (…)”.

Sursa informației

✎Vezi și CCR. Întâlnire de lucru cu reprezentanții Curții Constituționale a Republicii Moldova