Momentul obiectiv al cunoașterii prejudiciului, reper pentru începutul prescripției în acțiunile statului întemeiate pe răspunderea civilă delictuală a unei autorități administrative

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 06 august 2021, reclamantul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2.135.566 RON reprezentând diferenţa dintre valoarea de 2.190.000 RON – preţul imobilului stabilit prin raportul de evaluare nr. x/17.02.2009 de către S.C. A. S.R.L. şi valoarea de 54.434 RON stabilită cu respectarea standardelor internaţionale de evaluare a imobilului teren în suprafaţă de 303 mp, situat în fosta str. x, Bucureşti, actualizată cu indicele de inflaţie de la data emiterii titlurilor de conversie şi până la data plăţii efective şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate de la data emiterii titlurilor de conversie şi până la data plăţii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1457 din 28 mai 2024)

Momentul de început al termenului de prescripție într-o acțiune în răspundere delictuală formulată de stat, pentru prejudiciul rezultat din supraevaluarea unor imobile în cadrul procedurii administrative de despăgubire

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 02 septembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul Statul Român prin Ministerul Finanţelor a solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la plata sumei de 463.482 RON, actualizată cu indicele de inflaţie de la data emiterii titlurilor de conversie şi până la data plăţii efective şi a dobânzii legale aferente (calculate de la data emiterii titlurilor de conversie şi până la data plăţii), reprezentând diferenţa dintre valoarea stabilită cu respectarea standardelor internaţionale de evaluare a imobilului teren intravilan de 475,46 mp situat în Galaţi, judeţul Galaţi şi valoarea de 559.496 RON reprezentând preţul imobilului stabilit prin raportul de evaluare nr. x/9.07.2009.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1459 din 28 mai 2024)

Cerere în vederea aulării deciziei privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi respingerea cererii de chemare în garanţie

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la nr. x/2020 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea „A.” din Târgu-Jiu a chemat în judecată pârâtul Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman (OIPOCU) din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a solicitat aularea Deciziei nr. x/04.06.2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN/12.02.2020, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN/12.02.2020.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4990 din 27 octombrie 2022)

Cerere prin care se solicită obligarea pârâtului la plata diferenţelor de drepturi salariale dintre venitul la care este îndreptăţit reclamantul, potrivit calculului prin includerea valorii de referinţă sectorială, şi venitul efectiv plătit – sumă actualizată cu indicele de inflaţie – la care se va aplica dobânda legală penalizatoare. Respingerea capătului de cerere ca fiind inadmisibil

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (nouă), la data de 25.02.2020 sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Arad, solicitând instanţei: în principal – obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la anularea în parte a Ordinului nr. 4988/C/29.11.2019 şi emiterea unui alt Ordin prin care să se dispună reîncadrarea şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 RON începând cu 9.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 1.12.2015, actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective; în subsidiar – obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea unui nou Ordin de salarizare prin care să se dispună indexarea sumelor pe care le are de primit în baza Ordinului nr. 4988/C/29.11.2019, cu indicele de inflaţie la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtului Tribunalul Arad la calcularea şi la plata pentru flecare lună a diferenţei dintre venitul la care este îndreptăţit şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4321 din 29 septembrie 2022)

Cerere de chemare în judecată privind constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare asupra întregului imobil a fost încheiată de pârâte cu fraudarea intereselor reclamanţilor

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj – secţia I civilă, la 2 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/09.10.2017, autentificat la BNP D., încheiat între C. S.R.L. şi E. S.R.L. şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul-clădire situat în Craiova, str. x, în suprafaţă de 213,37 mp, judeţul Dolj, fost CF nr. x, actual CF nr. x, nr. cadastral x.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1179 şi următ., art. 1244, art. 1270, art. 1279 şi art. 1669 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1242 din 22 iunie 2023)

Solicitare în vederea constatării nulităţii contractului de vânzare-cumpărare şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul-clădire aflat în litigiu

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă, la 2 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/09.10.2017, autentificat la BNP D., încheiat între C. S.R.L. şi E. S.R.L. şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul-clădire situat în Craiova, str. x, în suprafaţă de 213,37 mp, judeţul Dolj, fost CF nr. x, actual CF nr. x, nr. cadastral x.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1179 şi următ., art. 1244, art. 1270, art. 1279 şi art. 1669 C. civ.

Prin cererea formulată la pentru termenul din 16 noiembrie 2018, reclamanţii au arătat că sunt de acord cu introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a societăţii F. S.A., pusă în discuţie de instanţă la termenul din 5 octombrie 2018. Prin aceeaşi cerere, reclamanţii au cerut introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a societăţii E., iar cele două pârâte au fost introduse în cauză prin încheierea din 16 noiembrie 2018 a Tribunalului Dolj – secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2018.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1242 din 22 iunie 2023)

Soluţionarea mai multor contestaţii împotriva aceleiaşi hotărâri. Respingerea contestației formulată în cauză

Prin Hotărârea nr. 113 din 19 iulie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis contestaţiile formulate de judecătorul A., preşedintele Curţii de Apel Craiova şi de judecătorul B., preşedintele Tribunalului Dâmboviţa şi, pe cale de consecinţă, a aprobat buletinul de vot, potrivit Anexei nr. 1 şi calendarul de desfăşurare a turului 2 de scrutin (pentru cel de-al treilea membru judecător din partea curţilor de apel şi pentru cel de-al doilea membru judecător din partea tribunalelor), potrivit Anexei nr. 2 şi a sesizat secţia pentru judecători pentru a dispune măsurile ce se impun, în conformitate cu art. 17 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (la art. 1).

A respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de C., prin cererea înregistrată sub nr. x/24.06.2022, împotriva alegerii procurorului D., candidat la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (la art. 2).

A respins contestaţiile formulate de E., prim-procuror delegat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia şi de F., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj şi, pe cale de consecinţă, a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la care au fost respinse contestaţiile, respectiv procurorul G. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi procurorul H. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi a dispus declararea ca aleşi a acestora (la art. 3).

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 485 din 9 martie 2023)

Răspunderea civilă pentru malpraxis medical. Erori profesionale comise în îndeplinirea activităţilor de prevenţie, diagnostic şi tratament şi nerespectarea reglementărilor legale privind obţinerea consimţământului informat al pacientului

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâtul C., solicitând obligarea acestuia la plata de daune morale în cuantum de 480.000 RON faţă de reclamanta A.; la plata de daune morale în cuantum de 480.000 RON faţă de reclamantul B.; la plata de daune materiale în cuantum total de 36.000 RON faţă de ambii reclamanţi; la plata dobânzii legale pentru sumele acordate la pct. 1, 2 şi 3 începând cu data promovării acţiunii şi până la data plăţii efective; la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Prin sentinţa civilă nr. 190/2020 Tribunalul Sibiu a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Sibiu, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Prin decizia nr. 1402/07.07.2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 948 din 23 mai 2023)

Contestaţie la executare împotriva executării silite. Respingerea cererii de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti la data de 16.03.2021, sub nr. x/2021, contestatorul Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., F., G. şi H., a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2021 al BEJA I. şi J..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 5054 din 02 iunie 2021, Judecătoria Sector 1 Bucureşti – secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă materială şi cea de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

La rândul său, prin sentinţa civilă nr. 10809 din 20 octombrie 2021, Judecătoria Iaşi – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 668 din 27 aprilie 2023)

Susțineri privind nemotivarea hotărârii recurate întrucât considerentele nu expun, corect, circumstanţele particulare ale cauzei şi nu relevă respectarea criteriilor legale de cuantificare cu ocazia fixării sumei de bani stabilite cu titlu de daune morale

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 25.07.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata sumei de 2.500.000 RON, reprezentând despăgubiri morale pentru perioada de 556 zile, din care 226 zile petrecute în arest preventiv în mod nelegal, precum şi a sumei de 50.000 RON, reprezentând daune materiale constând în onorarii avocaţiale, cheltuieli de deplasare efectuate de soţia sa în România, achiziţii făcute pentru perioada arestării preventive, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 474/F/30.10.2017, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a IV-a civilă, sub nr. x/2017, la 13.11.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 28.07.2017, sub nr. x/2017, reclamantul B. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata sumei de 2.500.000 RON, reprezentând despăgubiri morale pentru perioada de 556 zile, din care 226 zile petrecute în arest preventiv în mod nelegal, precum şi a sumei de 50.000 RON, reprezentând daune materiale constând în onorarii avocaţiale, cheltuieli de deplasare efectuate de soţia sa în România, achiziţii făcute pentru perioada arestării preventive, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 476/30.10.2017, Tribunalul Cluj a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a V-a civilă, sub nr. x/2017, la data de 13.11.2017, şi ulterior conexat la dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul secţia a IV-a civilă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 561 din 5 aprilie 2023)

Condiţia triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză. Cerinţă care valorifică efectul negativ al autorităţii de lucru judecat

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15.11.2021 sub nr. x/2021, revizuenta A. a solicitat anularea deciziilor nr. 244/R/13.10.2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, nr. 431/20.04.2021 a Tribunalului Galaţi, secţia I civilă şi nr. 5011/12.08.2019 a Judecătoriei Galaţi, toate pronunţate în dosar nr. x/2017, pentru contrarietate cu sentinţa nr. 836/01.11.2017 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul iniţial nr. x/2017

În motivare, s-a arătat că hotărârile a căror anulare se solicită, pe calea prezentei revizuiri, sunt potrivnice sentinţei nr. 836/01.11.2017 a Tribunalului Galaţi, întrucât nesocotesc efectul negativ al lucrului judecat iniţial de către instanţa de fond, Tribunalul Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că prin sentinţa menţionată s-a reţinut că a fost respinsă excepţia necompetenţei materiale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Galaţi, ca nefondată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2022)

Condiții privind declanşarea mecanismului de exercitare a recursului. Indicarea motivelor pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate

Prin încheierea din 17 septembrie 2021, pronunţată de Judecătoria Braşov, în dosarul nr. x/2021, în aplicarea dispoziţiilor art. 210 alin. (1) C. proc. civ., a fost disjuns petitul nr. 3 al cererii de revizuire privind contrarietatea de hotărâri şi a fost format un nou dosar, nr. x/2021, având ca obiect uzucapiune revizuire fond, în care are calitate de revizuent A., intimată fiind Comuna Cristian prin Primar.

Prin sentinţa civilă nr. 8579 din 15 octombrie 2021, pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Braşov.

Prin sentinţa civilă nr. 33/S din 24 februarie 2022, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Braşov şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., în favoarea Curţii de Apel Braşov.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2193 din 10 noiembrie 2022)

Critici privind încheierea de conexare a cererii de anulare a ordinului care formează obiectul dosarului, apreciind că aceasta a fost pronunţată cu încălcarea normelor de procedură. Recurs nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 16 august 2018, sub nr. x/2018 (disjunsă din dosarul nr. x/2018), reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat anularea în parte a Ordinului comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 privind recalcularea şi actualizarea pensiilor militare emis de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază şi obligarea pârâţilor la punerea în acord a dispoziţiilor Ordinului cu dispoziţiile art. 2 lit. a) şi b), art. 28, 60, 109, 110 şi 123 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 25 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul de Interne, Casa Sectorială de Pensii a MAI şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa a solicitat:

– anularea Ordinului nr. 31/2016 al Ministrului Afacerilor Interne, respectiv a procedurii de recalculare a pensiilor militare de stat, aprobată prin acest ordin;

– obligarea pârâtului Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa să modifice „Situaţia soldelor lunare realizate la funcţia de bază, actualizate” pe care a trimis-o Casei Sectoriale de Pensii din cadrul MAI pentru recalcularea pensiei reclamantului şi să includă în aceasta toate sporurile impersonale, care se acordă funcţiei de locţiitor şef de inspectorat conform legilor salarizării poliţiştilor, în vigoare la 01.01.2016;

– obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a MAI să emită reclamantului o nouă decizie de recalculare a pensiei cu luarea în calcul şi a sporurilor impersonale care, conform legislaţiei salarizării personalului din poliţie se aplică funcţiei de locţiitor al şefului Inspectoratului de Poliţie la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, iar drepturile astfel stabilite, să intre în plată începând cu data de 01.01.2016;

– în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1156 din 28 februarie 2022)

Critici aduse manierei în care prima instanţă a tranşat chestiunea lipsei de incidenţă a motivului de desfiinţare a hotărârii arbitrale. Recurs respins ca nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 05.06.2018 sub nr. x/2018, reclamanta Comuna Mogoşoaia, în contradictoriu cu pârâta A. S.A. a contestat hotărârea arbitrală nr. 35 din 10.04.2018, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2017, solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 608 alin. (1) lit. a) şi h) şi art. 611 alin. (1) C. proc. civ., admiterea acţiunii în anulare şi desfiinţarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 838 din 14 februarie 2022)

Partaj judiciar. Stabilirea unei suprafeţe mai mici a bunului în condiţiile în care nu au existat acte de înstrăinare. Recurs respins ca nefondat

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 la 15 mai 2015, pe rolul Judecătoriei Iaşi, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună ieşirea din indiviziune şi partajarea masei succesorale rămase după defunctul C., decedat la 5 mai 2014, conform cotelor succesorale legale, iar ca efect al încetării ieşirii din indiviziune, să i se atribuie suprafaţa de 5666,5 mp., situată în jud. Iaşi, reprezentând 1/2 din suprafaţa de 11.333 mp., dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/13.04.2005 la Notariatul de Stat Judeţean Iaşi, precum şi 1/2 din casa de locuit în suprafaţă totală de 94,48 mp., anexa gospodărească în suprafaţă de 88,7 mp. şi anexa gospodărească în suprafaţă de 20,86 mp., dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/13.04.2005 la Notariatul de Stat Judeţean Iaşi, iar pârâtei, să-i fie atribuită suprafaţa de 8874,37 mp. teren situată în jud. Iaşi, dobândită de defunct prin decizia civilă nr. 610/03.07.2009 a Tribunalului Iaşi, îndreptată prin încheierea nr. 11/19.01.2010 şi obligarea acesteia la plata unei sulte compensatorii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 906 din 20 aprilie 2022)

Încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat. Impunerea existenţei unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, revizuenta Unitatea Militară 0756 Ploieşti (Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova) a solicitat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. incuviinţarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 595 din data de 20 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

S-a susţinut că decizia atacată este dată în contradicţie atât cu întreaga legislaţie în materia salarizării, cât şi cu Decizia nr. 15/2020 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 512 din data de 16.06.2020, situaţie care ar crea un dezechilibru major în buna funcţionare a instituţiei.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 350 din 25 ianuarie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ 1) Comunicarea hotărârii judecătoreşti prin poştă electronică. Lipsa menţiunilor cu privire la adresa de e-mail la care s-a făcut comunicarea. Lipsa confirmării de primire. Nulitate. Consecințe. 2) Procedura de instituire a sechestrului asigurător. Particularități. Limitele verificărilor permise instanței. Inexistența autorității de lucru judecat a dezlegărilor asupra fondului raportului juridic dintre părți

1) Comunicarea hotărârii date în apel apare ca fiind lovită de nulitate în condițiile în care în cuprinsul dovezii de comunicare, prin e-mail, nu există însă nicio menţiune cu privire la adresa de poştă electronică la care s-a făcut comunicarea, astfel încât să se poată stabili cu certitudine că, în concret, comunicarea deciziei către pârâţi s-a realizat la adresa indicată de aceştia prin cererea de apel și, mai mult, în cuprinsul dovezilor, deşi se menţionează că livrarea este completă, se face şi precizarea că destinatarii nu au confirmat primirea.
În aceste circumstanţe, nu există certitudinea că decizia instanţei de apel le-a fost în mod real comunicată pârâţilor, astfel că excepţia tardivităţii recursului nu ar putea fi admisă, câtă vreme comunicarea realizată în condiţiile de mai sus este inaptă să producă efectul afirmat prin dispoziţiile art. 485 alin.(1) C.proc.civ., acela de a marca momentul la care hotărârea a fost comunicată şi de la care termenul de recurs ar fi început să curgă.
2) Prevederile art. 953 alin.(1) şi (3) C.proc.civ., trimit cu suficientă evidenţă la concluzia că soluţionarea unei cereri de înfiinţare a sechestrului asigurator nu trebuie să se sprijine pe analiza pe fondul lor şi în detaliile de fapt şi drept care le caracterizează a raporturilor juridice dintre părţi, fiind suficient a verifica dacă au fost sau nu îndeplinite doar acele condiţii stabilite prin prevederile art. 953 alin.(1) şi (2) C.proc.civ. privitoare la existenţa unui proces principal care să aibă ca obiect realizarea creanţei, la dovedirea creanţei şi, după caz, la plata cauţiunii.
Când însă, prin hotărârea prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului judiciar, instanţa nu se mărgineşte la a verifica îndeplinirea condiţiilor stabilite prin prevederile art. 953 C.proc.civ., ci face aprecieri inclusiv cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părţi, devine necesar a considera că toate aceste dezlegări sunt neavenite, ele excedând limitelor de verificare specifice procedurii sechestrului. Într-o asemenea situaţie, respectivele considerente trebuie apreciate ca aparţinând categoriei celor indiferente/supraabundente, deci care, prin caracterul lor neavenit, nu dobândesc privilegiul autorităţii de lucru judecat, ele neavând vocaţia de a susţine dispozitivul hotărârii, în sensul prevederilor art. 430 alin. (2) C.proc.civ.

(ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 744 din 31 martie 2022)

Susţineri privind încălcarea autorităţii de lucru judecat. Respingerea recursului ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 15 februarie 2018 pe rolul Judecătoriei Motru, dosar nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar Motru, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj şi Primarul Municipiului Motru, solicitând instanţei să stabilească şi să fixeze suma ce reprezintă penalităţi pe zi de întârziere la care au fost obligate intimatele prin încheierea din 12 septembrie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Judecătoria Motru, aşa cum a fost modificată prin decizia nr. 398 din 2 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj – în sensul că a fost admis apelul declarat de reclamant, schimbată încheierea şi obligate intimatele să plătească reclamantului o penalitate de 100 RON pe fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu, suma solicitată fiind de 69.400 RON, calculată de la 21 aprilie 2016 până la 15 februarie 2018, data introducerii acţiunii la instanţă.

Prin încheierea de şedinţă din 19 septembrie 2018 pronunţată de Judecătoria Motru, s-a admis, în principiu, cererea de chemare în garanţie a S.C. B. S.R.L., formulată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Motru.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 966 din 22 aprilie 2021)