Încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat. Impunerea existenţei unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat

3 apr. 2023
1.398 views
  • NCPC: art. 430 alin. (1)
  • NCPC: art. 431
  • NCPC: art. 509 pct. 8
  • NCPC: art. 513 alin. (3)
  • NCPC: art. 519
  • NCPC: art. 520 alin. (4)
  • NCPC: art. 521 alin. (3)

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, revizuenta Unitatea Militară 0756 Ploiești (Inspectoratul de Jandarmi Județean Prahova) a solicitat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. incuviințarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 595 din data de 20 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019.

S-a susținut că decizia atacată este dată în contradicție atât cu întreaga legislație în materia salarizării, cât și cu Decizia nr. 15/2020 a înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 512 din data de 16.06.2020, situație care ar crea un dezechilibru major în buna funcționare a instituției.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 350 din 25 ianuarie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., admisibilitatea căii de atac, urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., revizuirea se poate cere când „există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Ipoteza hotărârilor potrivnice prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. are ca scop protejarea autorității de lucru judecat ca efect al hotărârii judecătorești, nefiind admis ca o hotărâre definitivă să fie contrazisă de o altă hotărâre ulterioară, care să statueze între aceleași persoane și cu privire la aceeași pricină, cu încălcarea art. 431 din C. proc. civ.

Autoritate de lucru judecat dobândește, în temeiul art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în parte fondul procesului, dar și hotărârea care statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra unui incident procedural, care – odată lămurit – nu mai poate fi reiterat. Au autoritate de lucru judecat dispozitivul și considerentele pe care acesta se sprijină, dar și considerentele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Din perspectiva presupusei încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, se impune existența unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat, față de a doua hotărâre, a cărei revizuire a fost solicitată, care prin considerente sau dispozitiv i-a dat o rezolvare contrară, conducând astfel la adoptarea unor soluții care nu se pot concilia și, în final, care nu pot fi puse în executare.

Dispozițiile art. 430 invocate de revizuentă prevăd însă că „(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată”.

În ceea ce privește hotărârea pronunțată de Înalta Curte potrivit art. 519 și următoarele – Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta este obligatorie pentru instanțele de judecată, in temeiul art. 521 alin. (3) din C. proc. civ., ce reprezintă o transpunere a dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție referitoare la poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în ierarhia sistemului judiciar și la rolul său de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.

Dispozițiile art. 521 alin. (3) din C. proc. civ. prevăd că „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Învestită cu excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții, prin decizia nr. 454 din 29 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021, Curtea Constituținală a reținut că analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii și riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanțe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanței supreme să statueze într-o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară.

Totodată s-a arătat că soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se impune cu forță obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenței acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluționează, judecătorul își menține prerogativa decizională neștirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare și aplicare a legii la speță, cu toate celelalte elemente de fapt și de drept pe care judecătorul își va fonda raționamentul care va conduce la soluționarea litigiului.

Constată astfel Înalta Curte că decizia nr. 15 din data de 17 februarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu soluționează fondul unui litigiu, acesta fiind obligatorie pentru instanțe în temeiul art. 521 alin. (3) din C. proc. civ., ca o consecință a instituirii de către puterea constituantă a competenței instanței supreme de a asigura aplicarea și interpretarea unitară a legii.

În aceste condiții, se reține că prezenta cerere de revizuire nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., neaflându-ne în ipoteza reglementată de legiuitor.

Pe de altă parte, cu referire strict la hotărârea atacată pe calea revizuirii, Înalta Curte ia act că prin încheierea din data de 9 decembrie 2019 instanța a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 520 alin. (4) din C. proc. civ., până la soluționarea dosarului nr. x/2009, soluția pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept fiind reținută la soluționarea recursului.

Înalta Curte are în vedere rolul revizuirii, reglementată ca o cale extraordinară de atac, și care nu a fost concepută pentru a deschide părții nemulțumite o nouă cale de control judiciar cu privire la legalitatea soluției pronunțate în primul proces, permițând astfel reanalizarea unei decizii soluționate definitiv.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

În aceste condiții, în raport de scopul concret urmărit, astfel cum se configurează din criticile prezentate în cererea de revizuire, respectiv înlăturarea aprecierilor instanței de recurs, Înalta Curte constată că și din această perspectivă demersul revizuentei nu se încadrează în cazul prevăzut de art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.

Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire

Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. Impunerea existenței unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat was last modified: aprilie 2nd, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.