EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 60 – Gabriel Oancea, Șef al Serviciului de Probațiune, București: Probațiunea în contextul actualelor modificări legislative

30 ian. 2018
Vizualizari: 3804
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Cornel Dărvășan: Astăzi vom dori să vedem care este problematica acestei discipline pe care dumneavoastră o conduceți de la București. Ce este probațiunea, în primul rând, domnule Oancea?

Gabriel Oancea: Tradițional ne-am definit ca o șansă. Atunci când am început să punem bazele instituției probațiunii, în mod constant mesajul pe care probațiunea l-a transmis a fost acela că reprezintă o șansă acordată persoanelor aflate în conflict cu legea penală, de a nu fi trimise în închisoare, de a rămâne pe mai departe în comunitate, de a-și putea aduce contribuția la prosperitatea, progresul comunității. Acum nu mai suntem neapărat… nu ne mai definim neapărat prin termenul de șansă, pentru că am depășit, să spunem, acest ideal. Probațiunea a început să fie din ce în ce mai mult o instituție în cadrul sistemului de justiție penală, cu locul ei foarte bine delimitat, cu responsabilitățile ei foarte bine precizate de lege. Reprezintă, în momentul de față, un suport pentru judecători, în procesul decizional – reprezintă, de asemenea, un factor de stabilitate sau o instituție care își aduce contribuția la siguranța comunității. Suntem o instituție care ne-am profesionalizat demersul nostru sau tindem să ne profesionalizăm din ce în ce mai mult demersul nostru de reabilitare a persoanelor aflate în conflict cu legea penală. Practic, începând cu 2014, probațiunea putem spune că a depășit acel ideal misionar, dacă putem spune așa, și a început să își aibă un loc din ce în ce mai bine conturat în cadrul acestui sistem de justiție penală.

Cornel Dărvășan: Haideți să fim concreți. În ce context cineva poate să nu meargă la închisoare, ci poate să intre în sistemul de probațiune?

Gabriel Oancea: Printr-o decizie a judecătorului. Practic, în momentul de față, probațiunea este, dacă e să excludem celelalte opțiuni ale judecătorului, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei și amenda penală, probațiunea este singura alternativă pe care o are la trimiterea unei persoane în închisoare. Deci o persoană ajunge, printr-o decizie a judecătorului, în cadrul sistemului de probațiune, atunci când apreciază judecătorul că este cazul să i se aplice o amânare a aplicării pedepsei sau o suspendare a închisorii sub supraveghere. Cazurile cu care probațiunea operează în momentul de față sunt foarte multe și foarte diverse. Avem de la infracțiuni, să spunem, de lovire, până la infracțiuni mult mai grave, care se referă la infracțiuni cu caracter sexual, infracțiuni la legea drogurilor… Acoperim, practic, o paletă foarte mare de cazuri.

Cornel Dărvășan: Am înțeles. Și judecătorul pe ce bază ia această decizie?

Gabriel Oancea: Decizia judecătorului este o decizie care este influențată de foarte mulți factori. În primul rând există o serie de criterii legale care îl determină pe judecător să trimită o persoană, sau nu, în probațiune. Este vorba de existența sau nu a unor antecedente penale – să spunem, gradul de pericol al infracțiunii săvârșite, convingerea judecătorului că persoana respectivă se poate reabilita și dacă este menținută în libertate, nu neapărat dacă este trimisă în închisoare.

Cornel Dărvășan: Haideți să vedem care sunt modificările legislative în noile coduri, în 2014. Cum era atmosfera de dinainte de 2014 și după 2014, în disciplina dumneavoastră?

Gabriel Oancea: În 2014, așa cum vă spuneam, practic judecătorul, dacă este să ne ducem înapoi la decizia judecătorului, am putea să spunem că judecătorul avea sau nu avea opțiunea de a colabora cu serviciul de probațiuni. Și asta vă spun pentru că o bună perioadă de vreme, de exemplu în materia executării pedepsei sub supraveghere, judecătorul putea să trimită cazul la serviciul de probațiune sau, dimpotrivă, să exercite chiar judecătorul de la… compartimentul de executări penale, supravegherea persoanei condamnate. După 2014, practic probațiunea devine principalul gestionar al acestor două sancțiuni neprivative de libertate: amânarea aplicării și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Deci, practic, judecătorul, în momentul în care apreciază că este cazul să i se impună o sancțiune neprivativă de libertate, automat îl trimite la probațiune. Altă opțiune nu mai are din punct de vedere legal. De aici și „inflația” – dacă este s-o spunem, în ghilimelele de rigoare – cazurilor cu care se confruntă sistemul de probațiune.

[…]

Cornel Dărvășan: Domnule Oancea, din informațiile pe care le dețin, se pare că acest serviciu de probațiune, acest stil de a ajuta pe cel care a greșit să se îndrepte, își are o origine creștină.

Gabriel Oancea: Da. Misionarii care se aflau în Anglia secolului XIX, biserica temperanței ș.a.m.d.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Cornel Dărvășan: Există vreo amprentă creștină la noi în țară, sau lucrurile sunt secularizate și se merge mai mult pe psihologie, pe comportamentism…?

Gabriel Oancea: Lucrurile sunt clar secularizate. Au început să se secularizeze începând cu prima jumătate a secolului XX. Practic și în Anglia, de exemplu, unde discutăm despre originile probațiunii în Europa, probațiunea a ieșit din sfera asta a idealului misionar, începând cu 1907, începutul secolului XX, când lucrurile au trecut într-o sferă, să spunem așa, laică, în subordinea statului, coordonate de către stat, iar demersul a ieșit din această sferă a misionarismului și a implicării creștine. Practic, se spunea în secolul XIX că mila era cea care-i unea pe toți – misionari, judecători, cei care doreau să se implice…

Cornel Dărvășan: Cei care dădeau o a doua șansă, cum ar veni.

Gabriel Oancea: Exact. Ei, începând cu secolul XX ieșim din sfera acestei mile și intrăm în sfera științelor sociale, care, începând cu sec. XX, încep să-și pună din ce în ce mai mult amprenta. Abordările pozitiviste, să spunem, sau abordările de psihologie, de sociologie, care încep să intre, să pătrundă atât în probațiune, cât și în sistemul penitenciar. Deci, practic, da – revenind la ceea ce vă spuneam în începutul emisiunii – ar putea să fie privită, totuși, o – hai să spunem așa – o urmă creștină în ideea aceasta de șansă, de acordare a unei șanse a unui nou început. Nu doresc moartea păcătosului, cum spune la Scriptură, ci îndreptarea lui.

Cornel Dărvășan: Așa este. Mă gândeam că la aceste programe, de care vorbirăm ultima dată, de culturalizare, de conștientizare ș.a.m.d., mă întrebam dacă există și această amprentă.

Gabriel Oancea: Nu, în momentul de față, clar, probațiunea este laică.

Cornel Dărvășan: Și, cu toate acestea, există rezultate foarte bune.

Gabriel Oancea: Există rezultate foarte bune.

Cornel Dărvășan: Cărui fapt se datorează, după părerea dumneavoastră?

Gabriel Oancea: Asta voiam să vă spun. Se datorează în primul rând persoanelor care lucrează în sistemul de probațiune.

Cornel Dărvășan: Pe ce criterii sunt alese aceste persoane?

Gabriel Oancea: Până să ajungem la criterii, dacă lucrurile au continuat în tot acest context foarte complicat, de schimbări legislative, de schimbări instituționale, de insuficiență a resurselor, care se continuă, lucrurile au mers pentru că personalul care acționează în sistemul de probațiune este unul foarte bine pregătit. Și a fost selectarea personalului, a unui personal cât mai bine pregătit, o permanență. Colegii mei, de exemplu, mulți dintre ei au trecut [n.n. prin] cursuri de master, unii chiar și de doctorat, cursuri organizate în decursul timpului de către Ministerul Justiției, formarea pe diverse arii de activitate. Practic ei sunt cei care fac ca sistemul, în ciuda acestor dificultăți, să meargă mai departe.

[…]

Cornel Dărvășan: Unele lucruri deja sunt bătătorite și, dacă la 10 ani începi viața infracțională, la 16 ani deja ai o problemă să te mai schimbi.

Gabriel Oancea: Știți cum spunea un criminolog? „Prevenția delicvenței juvenile ar trebui să înceapă înainte ca minorul să se nască”.

Cornel Dărvășan: Da. Cu educația părinților, a mamei…

Gabriel Oancea: Educația părinților, a mamei, a necesității ca serviciile sociale să fie proactive, să te duci în comunitatea respectivă și să vezi ce se întâmplă în familia respectivă, în momentul în care se conturează apariția acelui copil. Pentru că de multe ori noi suntem reactivi.

Cornel Dărvășan: Acționăm după. Spuneți-mi, vă rog, ce lipsește astăzi în legislație? [n.n. Ceva] ce v-ar da o gură de oxigen dumneavoastră, serviciului de probațiune.

Gabriel Oancea: Nu neapărat în legislație, cât în domeniul resurselor. Legislația, să spunem, putem avea în vedere o regândire, o reproiectare a modului de pedepsire, o oferire judecătorului, apropo de această închistare a lui în materia sancțiunilor, probațiune sau penitenciar. Gândiți-vă că, și au fost cazuri în practică, de persoane care au condus fără permis, de exemplu; au un statut, locuiesc în afara României… și la un moment dat sancțiunea aceasta de prezentare la sediul serviciului de probațiune devine mai degrabă apăsătoare decât o treabă care să și contribuie la reabilitarea lor. Dar dincolo de lucrurile acestea, sistemul de probațiune are nevoie, clar, de alocare de resurse. În momentul în care discuți, la nivelul anului 2016, de exemplu, de 70.000 de persoane aflate în supravegherea sistemului de probațiune; 8.000 în București. Toate aceste lucruri gestionate…

Cornel Dărvășan: Câți consilieri?

Gabriel Oancea: Gestionate o bună perioadă de timp cu aproape 300 de consilieri.

Cornel Dărvășan: 300 la 8.000. Asta înseamnă cât?

Gabriel Oancea: Nu. 300 la 70.000, 8.000 erau în București.

Cornel Dărvășan: Cum e posibil lucrul acesta?

Gabriel Oancea: Asta vă spun. Că în acest moment prioritară ar trebui să fie alocarea…

Cornel Dărvășan: Că aici nu e vorba de un dosar pe care-l înscrii la o facultate și mai vine la sfârșitul celor patru ani ca să-și semneze licența și să-și ia diploma. Aici e vorba despre o activitate susținută, de contact cu cel…

Gabriel Oancea: Exact. Uzură morală… vizite, evaluări. Gândiți-vă…

Cornel Dărvășan: Presupun evaluări și birocrație, ca peste tot, cu anamneza, cu toate cele.

Gabriel Oancea: Da. Are obligația de a nu părăsi țara, care se transpune în adrese pe care consilierul de probațiune trebuie să le facă: la Pașapoarte, la Poliția de Frontieră… I se permite să părăsească țara, iarăși trimite adresele acolo. Deci gândiți-vă, și toate acestea, v-am spus, fără acel suport minim din partea unui personal, șofer, secretare, și în condițiile în care resursele bugetare –  [n.n. pentru] că discutam de faptul că începând cu 2014 am început să avem propriul nostru buget. Nu sunt la înălțimea… Deci lucrul acesta ar trebui să fie rezolvat în primul rând – alocarea de resurse la modul serios, pentru că… Bun, niciun sistem, nu știți cum e, de multe ori noi când începem… Sistemul de probațiune se află în colaps sau e pe marginea colapsului. Problema este că până la colaps nu poți să îți îndeplinești funcția pentru care a fost proiectat, gândit, într-un mod adecvat. Și toată această poveste de succes… Pentru că ce vă spun aici: probațiunea are rolul acesta, de partener al sistemului de justiție, de încredere, spunem noi, pentru că în timp de 10, 12, 13 ani anteriori a dovedit. Și atunci, s-a spus: Ok, ne-am dovedit integritatea, ne-am dovedit onestitatea, ne-am dovedit profesionalismul, eficiența – și toate aceste lucruri s-au reflectat în aceste atribuții și această încredere acordată de legiuitor. Dar lucrurile acestea se pot schimba foarte repede dacă nu sunt finanțate, susținute.

[…]


Miercuri, 31 ianuarie 2018, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV” găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorul emisiunii, dl. Cornel Dărvășan a adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: domnul Gabriel Oancea – Șef al Serviciului de Probațiune, București.

Tema emisiunii a fost: „Probațiunea în contextul actualelor modificări legislative”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 60 – Gabriel Oancea, Șef al Serviciului de Probațiune, București: Probațiunea în contextul actualelor modificări legislative was last modified: februarie 6th, 2018 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: