Exercitarea mijloacelor procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească în condiţiile legii, cu respectarea acesteia. Respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2023, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2023, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare, lămurire, completare a dispozitivului deciziei civile nr. 936R din 21 noiembrie 2022, pronunţate de aceeaşi instanţă, în acelaşi dosar, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi Executorul Judecătoresc C..

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2248 din 21 noiembrie 2023)

Solicitare în vederea dispunerii obligării pârâţilor la plata drepturilor salariale restante şi eliberarea unui document din care să reiasă salariile pentru toată perioada lucrată efectiv, precum şi acordarea de daune materiale și morale

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 30.06.2017, astfel cum a fost modificată la 17.04.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii B., C., D., E. şi conducerea F.., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

– să oblige pârâţii să-i acorde toate drepturile salariale restante pentru perioada 01.04.1960-30.04.2006;

– să dispună eliberarea unui document din care să reiasă salariile pentru toată perioada lucrată efectiv şi să i se acorde daune materiale în cuantum de 150.000 RON, precum şi daune morale în cuantum de 100.000 RON.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1073-1090 C. civ., art. 37 şi urm., art. 266 şi urm. din Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 304 din 5 februarie 2020)

Exercitarea acţiunii civile în vederea protecţiei unui drept subiectiv civil. Justificarea existenţei unui interes actual şi legitim

Prin încheierea de şedinţă din 29.05.2023, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. l C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarat de pârâţii A., B., C. împotriva deciziei civile nr. 1532/18.10.2022, pronunţată de Tribunalul Constanţa şi recursul formulat de reclamanţii D., E., împotriva deciziei civile nr. 1532/18.10.2022, pronunţată de Tribunalul Constanţa şi împotriva sentinţei civile nr. 3543/29.03.2021, pronunţată de Judecătoria Constanţa.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1811 din 25 octombrie 2023)

Invocarea excepţiei tardivităţii recursului și, în subsidiar, solicitarea respingerii acestuia ca nefondat. Respingerea recursului ca fiind tardiv formulat

Prin decizia civilă nr. 343/13.10.2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de către contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 927/08.12.2021 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2019.

Împotriva acestei decizii civile, a declarat recurs contestatorul A..

Prin întâmpinare, intimata B. a invocat excepţia tardivităţii recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1622 din 12 octombrie 2023)

Solicitare privind acordarea diferențelor salariale dintre salariul calculat pentru un program de 2 ore/zi şi cel cuvenit pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi și indemnizaţia de concediu de odihnă

Prin cererea înregistrată iniţial la 5 iulie 2018, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub număr de dosar x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L, drepturi salariale.

În baza art. 132 C. proc. civ. instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII- a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi a declinat cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Botoşani.

Cauza a fost înregistrată la 22 ianuarie 2019, după declinare, pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, sub număr de dosar x/2018

Prin sentinţa nr. 342 din 23 iunie 2020, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. – CII C. – prin lichidator D..

A constatat că reclamantul a prestat activitate în calitate de paznic la societatea pârâtă, în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă, în perioada 24.09.2014-30.04.2015, cu un salariu lunar egal cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată din acest interval.

A constatat dreptul acestuia de a beneficia de:

– diferenţele salariale pentru intervalul 1.11.2014-30.04.2015 dintre salariul calculat pentru un program de 2 ore/zi şi cel cuvenit pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi;

– indemnizaţia de concediu de odihnă pentru perioada 24.09.2014-30.04.2015 calculată potrivit art. 150 alin. (2) din Codul Muncii.

Prin cererea formulată la 13 iulie 2020 pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia I civilă, reclamantul A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 342 din 23 iunie 2020 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2018.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2751 din 15 decembrie 2021)

Urmărirea stabilirii despăgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv. Respingerea recursului ca inadmisibil

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 27 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat instanţei să dispună: validarea Dispoziţiei nr. 3835 din data de 19 iulie 2011 emise de Primarul municipiului Cluj-Napoca; stabilirea despăgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv – teren în suprafaţă de 2.838,96 m.p., arător şi fânaţ, înscris în CF nr. x Cluj, cu nr. top. x.737, la care sunt îndreptăţiţi reclamantul şi numita B., conform Dispoziţiei nr. 3835 din data de 19 iulie 2011, emise de Primarul municipiului Cluj-Napoca în baza sentinţei civile nr. 228/2009 pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr. x/2007, rămasă definitivă şi irevocabilă; obligarea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea Deciziei de compensare prin puncte pe numele şi în favoarea reclamantului pentru imobilul anterior descris în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunţa, în caz contrar hotărârea judecătorească ce o va pronunţa să ţină loc de decizie de compensare prin puncte; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. a) şi b), art. 21 alin. (1), (6) şi (9), art. 33-34 şi art. 35 alin. (2)-(5) din Legea nr. 165/2013.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1549 din 10 octombrie 2023)

Cereri de renunţare la judecată a recursului principal declarat de recurent și a recursului incident declarat de recurentul-reclamant

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B., pentru obligarea acestuia la plata sumei de 462.038,3 euro (echivalentul a 2.152.590,26 RON), a dobânzii legale penalizatoare aferente acestor sume, calculate de la data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 133 din 28 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1481 din 28 septembrie 2023)

Admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea unui control judiciar. Obligația exercitării căii de atac în condițiile legii. Recurs respins ca inadmisibil

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ sub nr. x/05.02.2018, reclamanta A. a formulat contestaţie împotriva deciziei CNCI nr. 3283/24.02.2015.

Prin sentinţa civilă nr. 811/13 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a respectivei instanţe şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

După declinare, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a Civilă, la data de 29 iunie 2018, sub nr. x/2018.

Prin sentinţa civilă nr. 2110/19.10.2018, Tribunalul Bucureşti a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active, a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a respins ca nefondată cererea de repunere în termen, a admis excepţia tardivităţii, a respins ca tardiv formulat capătul de cerere privind anularea deciziei nr. 3283/24.02.2015, în contradictoriu cu pârâţii CNCI şi Primarul Oraşului Târgu Neamţ, a respins ca lipsit de interes capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul oraşului Târgu Neamţ la a trimite actele lipsă către pârâta CNCI, a fost respinsă excepţia autorităţii lucrului judecat şi a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul Oraşului Târgu Neamţ la plata de despăgubiri ca nefondată.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr. 909 A din 06 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă a respins ca inadmisibilă, solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale şi a respins ca nefondat, apelul formulat de apelanta reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 2110/19.10.2018, pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Primarul Oraşului Târgu-Neamţ.

Împotriva deciziei civile nr. 909A din 06 iunie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă a formulat recurs A..

Prin decizia civilă nr. 1938 din 07 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă a anulat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 909A din 06 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 şi a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu în ceea ce priveşte recursul declarat de reclamanta A. cu privire la soluţia de respingere a apelului.

Împotriva deciziei civile nr. 1938 din 07 noiembrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă a declarat recurs A..

Prin decizia civilă nr. 107 din 13 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A..

Prin decizia civilă nr. 76 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 909A din 06 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă.

Împotriva deciziei civile nr. 909A din 06 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, A. a formulat contestaţie în anulare, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată prin decizia civilă nr. 1967A din 09 decembrie 2019.

Împotriva sentinţei civile nr. 2110 din 19 octombrie 2018 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a civilă a formulat cerere de revizuire A..

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 7.10.2019, sub nr. x/2019, revizuenta A. a solicitat revizuirea sentinţei civile nr. 2110/19.10.2018 pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., arătând că a descoperit înscrisuri doveditoare noi, care au fost depuse în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Prin încheierea din 29 iulie 2020, Tribunalul Bucureşti – secţia a V-a civilă a dispus înaintarea cererii de revizuire formulate de revizuenta A. completului învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2019 din cadrul secţiei a III-a civile a Tribunalului Bucureşti.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1375 din 26 septembrie 2023)

Invocarea interzicerii accesului reclamantei la justiţie, neadministrarea unui probatoriu adecvat și nesesizarea Curţii Constituţionale, în mod eronat, de către instanțele anterioare, cu excepţiile de neconstituţionalitate pe care le-a invocat. Respingerea recursului ca inadmisibil

1. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 423R/10.05.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 695R/28.09.2022 pronunţată în dosar nr. x/2022.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 423R/10.05.2023 a declarat recurs, contestatorul A..

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul invocă, în esenţă, interzicerea accesului său la justiţie, neadministrarea unui probatoriu adecvat şi susţine că, în mod eronat instanţele anterioare nu au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate pe care le-a invocat, inclusiv cu cea care vizează dispoziţia din Legea nr. 230/2007, prin care asociaţiile de proprietari sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părţi, de vreme ce în sarcina sa s-a stabilit obligaţia de a plăti taxă judiciară de timbru.

Recurentul a reiterat excepţiile de neconstituţionalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispoziţiile art. 21, art. 16 şi art. 44 din Constituţia României şi la egalitatea părţilor din perspectiva timbrajului, faţă de dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1320 din 20 septembrie 2023)

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului. Excepţiile netimbrării, tardivităţii şi nulităţii recursului. Aplicarea sancțiunii nulității si anularea recursului ca fiind netimbrat

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 21 noiembrie 2017, pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia penală, sub nr. x/2017, reclamantul A. a contestat executarea hotărârii pronunţate în dosarul nr. x/2017.

Prin decizia civilă nr. 223 din data de 20 decembrie 2017, Tribunalul Vâlcea, secţia penală, în temeiul art. 50 raportat la art. 600 C. proc. pen., a constatat necompetenţa materială a instanţei în soluţionarea cauzei şi a declinat competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1280 din 19 septembrie 2023)

Neîndeplinirea obligaţiei recurentului de a achita o taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac declarate în cauză. Anularea recursului declarat ca fiind netimbrat

La 16 iunie 2022, a fost înregistrata pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civila şi pentru cauze cu minori şi de familie, sub dosar nr. x/2022, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 384 R din 11 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civila, în dosarul nr. x/2021, formulata de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata Asociaţia de Proprietari bl. 67 str. x şi B. Executor judecatoresc.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1195 din 15 iunie 2023)

Cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. Anularea recursului formulat ca fiind netimbrat

Prin sentinţa civilă nr. 5407 din data de 30 mai 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, al Judecătoriei Braşov, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. şi C..

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Braşov a fost respins prin decizia civilă nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 a Tribunalului Braşov.

Prin decizia civilă nr. 207/R din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Braşov: a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de către recurenta A.; a fost admisă cererea formulată de recurenta A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ. şi în consecinţă s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în raport cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (1)-(3), art. 11 şi art. 20 din Constituţia României; a fost respinsă cererea de recurs formulată de către recurenta-reclamantă A., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. şi B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 şi a încheierilor aferente pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, care au fost menţinute; a fost respinsă cererea intimatei-pârâte C. de amendare a recurentei-reclamante A..

Reclamanta A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 207/R din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Braşov şi a încheierii de şedinţă din data de 18 iunie 2020, pronunţate în acelaşi dosar, cale de atac care a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 633 din data de 14 decembrie 2020 a Curţii de Apel Braşov.

Împotriva deciziei civile nr. 207/R din data de 25 iunie 2020 şi a încheierilor aferente, a deciziei nr. 633/R din data de 14 decembrie 2020 ale Curţii de Apel Braşov, a deciziei nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019, cu încheierile aferente ale Tribunalului Braşov, precum şi împotriva sentinţei civile nr. 5407 din data de 30 mai 2018 a Judecătoriei Braşov, a formulat cerere de revizuire reclamanta A., solicitând admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea hotărârilor atacate, rejudecarea acţiunii prin raportare la obiectul real ale acesteia, acţiune în răspundere delictuală, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 851 din 16 mai 2023)

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate. Înlăturarea oricărei împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. Respingerea recursului ca fiind tardiv formulat

Prin încheierea de şedinţă din 09 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulate de revizuentul A., în contradictoriu cu B., împotriva deciziei civile nr. 702 din 15 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2018.

Prin decizia civilă nr. 258 din 15 septembrie 2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a constatat perimată revizuirea formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 702 din 15 septembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 697 din 2 mai 2023)

Recursuri declarate cu încălcarea termenului imperativ de decădere prevăzut de lege. Anularea recursurilor declarate în cauzele reunite

1. Obiectul cauzei

Este reprezentat de recursurile declarate în cauzele reunite nr. x/2022 şi nr. y/2022, de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 113 din 14 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie pronunţată în dosarul nr. x/2020.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 113 din 14 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca neîntemeiate, cererile formulate de contestatorul A., de îndreptare, lămurire, completare a deciziei nr. 932/15.11.2021, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2020, prin care s-a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A..

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 634 din 25 aprilie 2023)

Cerere prin care reclamanta a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren și dezmembrarea parcelei de teren menţionate şi formarea, prin dezlipire, a două parcele distincte

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă la 14 iunie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta Societatea „DIV” SRL a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate că a dobândit prin uzucapiune, în baza art. 28 alin. (1) din Decretul-Lege nr. 115/1938, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 998 mp, parte din terenul de 4.517 mp situat în comuna Ghiroda, jud. Timiş, înscris în CF nr. x Ghiroda (CF nr. vechi 94), nr. top. x, ca proprietate a defuncţilor A. şi B.; să se dispună, în baza unei expertize tehnice de specialitate, care să facă parte integrantă din hotărâre, dezmembrarea parcelei de teren menţionate şi formarea, prin dezlipire, a două parcele distincte de teren: o primă parcelă de teren cu suprafaţa estimată de 998 mp (pe care se află amplasate construcţiile casă, magazie şi anexe înscrise cu nr. cadastral xl top: x în aceeaşi carte funciară ca proprietate a societăţii DIV SRL), căreia să i se atribuie un număr topografic/număr cadastral nou şi să fie înscrisă într-o carte funciară nouă; o a doua parcelă de teren fără construcţii, cu suprafaţa estimată de 3.519 mp, căreia să i se atribuie un număr topografic/număr cadastral nou şi să rămână înscrisă în CF nr. x Ghiroda, ca proprietate a vechilor proprietari, numiţii A. şi B., în cote egale de câte 1/2 parte fiecare; să se dispună rectificarea înscrierilor în cartea funciară nouă care se va forma pentru prima parcelă (cu întinderea estimată de 998 mp), în sensul radierii dreptului de proprietate al defuncţilor A. şi B., antecesorii pârâţilor C. şi D., precum şi înscrierii dreptului de proprietate al societăţii E., cu titlu de uzucapiune asupra terenului.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Decretul-Lege nr. 115/1938, ale art. 6 alin. (4) şi art. 1138 C. civ., şi ale art. 82 din Legea nr. 71/2011.

Prin notele scrise depuse la 28.10.2020, reclamanta a precizat că a adaptat capetele de cerere, în urma constatărilor necontestate ale raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea cadastru-topografie al expertului ing. F.. Astfel, a susţinut că a motivat cererea prin aceea că, în baza procesului-verbal din 20.11.1991, a cumpărat prin licitaţie de la G. imobilul format din construcţii (magazie, ateliere, anexe) cu preţul de 660.000 RON şi terenul aferent, parţial îngrădit, de 1.691 mp cu preţul de 60.000 RON, preţul fiind plătit integral.

A solicitat, prin urmare, să se constate că a dobândit prin uzucapiune, în baza Decretului-Lege nr. 115/1938, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 1.022 mp, situată în comuna Ghiroda, jud. Timiş, înscris în CF nr. x Ghiroda (CF nr. vechi 94), nr. top. x, ca proprietate a defuncţilor A. şi B., modificând suprafaţa parcelei nr. top. x de la 4.517 mp la 1.022 mp, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară al expertului ing. F., care să facă parte integrantă din hotărâre; să se constate că petitul 2 al cererii de chemare în judecată a rămas fără obiect; să se dispună rectificarea înscrierilor în cartea funciară nr. x Ghironda (nr. vechi 94), nr. top. x, în sensul radierii dreptului de proprietate al societăţii E., cu titlu de uzucapiune asupra terenului în suprafaţă de 1.022 mp.

Reclamanta a precizat că această cerere nu reprezintă o modificare a acţiunii, întrucât, în cuprinsul acesteia a arătat că suprafaţa terenului era doar estimată şi că, pentru identificarea topografică/cadastrală a terenului este necesară o expertiză tehnică de specialitate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 495 din 9 martie 2023)

Critici privind inadmisibilitatea acţiunii şi neefectuarea unei proceduri prealabile. Constatarea nulității recursului

Prin cererea înregistrată la data de 12 iulie 2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub nr. x/2018, reclamanta UCMR-ADA, A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. (fostă C. S.R.L.):

– la plata către UCMR-ADA a sumei de 7.766,16 RON inclusiv TVA, reprezentând remuneraţii restante datorate de pârâtă cu titlu de drepturi de autor de opere muzicale pentru retransmiterea de servicii şi programe prin cablu în perioada mai 2017 – mai 2018;

– la plata către UCMR-ADA a sumei de 1.464,93 RON reprezentând penalităţi datorate pentru întârzierea plăţii remuneraţiilor aferente perioadei mai 2017 – mai 2018, penalităţi calculate până la data de 2 iulie 2018;

– la plata către UCMR-ADA de penalităţi de 0,1% începând cu data de 3 iulie 2018 şi până la plata efectivă a sumei de 7.766,16 RON, reprezentând remuneraţii restante datorate potrivit primului capăt al cererii;

– la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert etc).

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2228 din 15 noiembrie 2022)

Susținerile recurentului-reclamant privind ignorarea probelor din dosar şi solicitarea comunicării hotărârii atacate pentru a formula motivele de recurs. Constatarea nulității recursului

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru operaţiile şi tratamentele ce au urmat accidentului de muncă pe care l-a suferit, la plata sumei de 100.000 RON cu titlu de daune morale pentru imaginea lezată prin greva foamei, precum şi la plata sumei de 50.000 euro, reprezentând pagube iminente, pentru viitor, cu titlu de echivalent al sumelor acordate de stat pentru operaţii în străinătate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1365 C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1929 din 18 octombrie 2022)

Termenul de declarare a recursului împotriva deciziei prin care s-a constatat perimarea. Recurs respins ca fiind tardiv formulat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la 16 septembrie 2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. – societate în faliment, prin lichidator judiciar B.., în contradictoriu cu S.C. Pieţe Sibiu S.A., a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 134.200 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de către reclamantă ca urmare a nefolosirii autoutilitarei marca x cu numărul de înmatriculare x în perioada 10 iulie 2013 – 13 mai 2015; cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1412 din 16 iunie 2022)