Anularea recursului ca urmare a netimbrării cererii în procedura de verificare a admisibilității recursului împotriva încheierii prin care s-a respins o cerere de recuzare a completului de judecată

Prin cererea formulată la termenul din data de 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2021, petenta A. a înţeles să recuze membrii completului de judecată 2Apel III, constituit din judecătorii B., C. şi D., învestit cu soluţionarea litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu motivarea că şi-au exprimat opinia şi în alte dosare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 476 din 15 februarie 2024)

Cerere în vederea aulării deciziei privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi respingerea cererii de chemare în garanţie

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la nr. x/2020 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea „A.” din Târgu-Jiu a chemat în judecată pârâtul Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman (OIPOCU) din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a solicitat aularea Deciziei nr. x/04.06.2020 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN/12.02.2020, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN/12.02.2020.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4990 din 27 octombrie 2022)

Critici cu privire la soluţia de respingere a cererii de recuzare, recurenta apreciind că cele două doamne judecător din compunerea completului nu mai puteau participa la soluţionarea revizuirii întrucât existau îndoieli întemeiate cu privire la imparţialitatea lor. Recurs respins ca fiind nefondat

Prin decizia civilă nr. 41R din 14 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de A. S.A., prin administrator Judiciar B. S.R.L. împotriva încheierii nr. 1878 din 22 mai 2020 pronunţate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimaţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi, prin Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, C. S.R.L., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili având ca obiect contestaţie la executare – lămurire dispozitiv.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1881 din 1 noiembrie 2023)

Solicitare în vederea anulării constatării întrunirii cumulative a elementelor faptei de discriminare și anularea sancţiunii contravenţionale. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.12.2020, reclamanta A. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva hotărârii nr. 510/17.06.2020 solicitând anularea, în parte, a acestei hotărâri, respectiv:

1. anularea constatării întrunirii cumulative a elementelor faptei de discriminare, astfel cum este prevăzută de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, pentru faptele din perioada 13-14.11.2013 şi refuz/condiţionarea eliberării documentelor atestând activitatea profesională a petentului B., ca fiind tardivă şi nelegală;

2. anularea sancţiunii contravenţionale aplicate societăţii C. S.R.L. ca fiind nelegală;

3. admiterea excepţiei necompetenţei generale a Consiliului Naţional pentru combaterea Discriminării (CNCD) pentru toate aspectele sesizate de B., în cuprinsul petiţiei nr. 1912/13.03.2015, în condiţiile în care aceste aspecte au fost soluţionate prin hotărâri judecătoreşti definitive.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4770 din 19 octombrie 2022)

Solicitare privind obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei ce reprezintă prejudiciul material cauzat prin lipsirea reclamantului de folosinţa terenurilor din proprietatea sa, ca urmare a ocupării abuzive prin asfaltarea unei străzi. Modalitatea de stabilire a prejudiciului

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj, la 29 octombrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Tg-Jiu, reprezentată prin primar B., B., primar al municipiului Tg-Jiu şi C., fost primar al Municipiului Tg-Jiu, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata unei despăgubiri pentru ocuparea abuzivă a terenurilor proprietatea sa prin construcţia unor drumuri publice, fără acordul său şi fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, precum şi pentru beneficiul nerealizat de pe unul din terenuri ca urmare a împiedicării folosirii acestuia conform destinaţiei iniţiale.

A solicitat, astfel, să fie obligaţi pârâţii, în solidar, la plata sumei de 189.486 euro, cu dobânda legală de la data producerii prejudiciului la data plăţii, sumă ce reprezintă prejudiciul material cauzat prin lipsirea reclamantului de folosinţa imobilului înscris la nr. cad. x şi CF x, ca urmare a ocupării abuzive prin asfaltarea unei străzi şi amplasarea de utilităţi publice pe o parte semnificativă din terenul ce îi aparţine în proprietate începând cu finele anului 2015, beneficiul nerealizat ca urmare a pierderii şansei valorificării întregului teren conform intenţiei proprietarului reclamant, precum şi daune morale pentru prejudiciul suferit ca urmare a stresului cauzat de perioada îndelungată în care s-a luptat cu autorităţile pentru apărarea dreptului său de proprietate, de pierderea şansei şi oportunităţii valorificării imobilului, dar şi a sănătăţii afectate de acest stres, conform dovezilor de la dosar.

A mai solicitat obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a terenului şi imposibilitatea valorificării sale, calculate la valoarea de 2000 euro pentru fiecare lună, începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă a despăgubirilor astfel solicitate.

Totodată, în baza dispoziţiilor art. 453 din C. proc. civ., a solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Conform precizărilor formulate de reclamant la data de 16.11.2018, suma de 189.486 euro este compusă din 87.486 euro despăgubiri materiale, 72.000 euro beneficiu nerealizat şi 30.000 euro daune morale.

Prin întâmpinare, pârâtul C. a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, învederând că mandatul său de primar a încetat la sfârşitul anului 2016. La rândul său, pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Tg-Jiu reprezentată prin primar B. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

(Î.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1244 din 22 iunie 2023)

Solicitare privind obligarea pârâților la plata sumei de 200.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat de către aceştia prin încălcarea dreptului la onoare, reputaţie şi demnitate al reclamantei. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a Civilă, la data de 1 martie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâţilor B. şi C. la plata sumei de 200.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat de către aceştia prin încălcarea dreptului la onoare, reputaţie şi demnitate, la publicarea dispozitivului hotărârii în trei ziare de largă circulaţie, precum şi pe site-urile şi în cadrul emisiunilor în care au fost săvârşite faptele delictuale, la înlăturarea tuturor articolelor, materialelor şi postărilor referitoare la reclamantă şi copiii săi minori, din spaţiul public şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

La data de 16 septembrie 2019, reclamanta a formulat o cerere adiţională prin care a solicitat obligarea pârâţilor la plata a câte 10.000 euro fiecare, la publicarea, pe cheltuiala lor, a dispozitivului hotărârii în 3 ziare de largă circulaţie, respectiv D., Adevărul şi Jurnalul Naţional, să se abţină, pe viitor, de la orice acţiune de mediatizare şi denigrare a reclamantei prin orice mijloc, inclusiv prin intermediul site-urilor de socializare, de a înlătura, pe cheltuiala lor, din cadrul tuturor site-urilor web, imaginile şi filmările publice făcute în cadrul emisiunilor x, de pe x, site-ul x sau de pe orice alt site public, precum şi de pe Facebook-ul pârâţilor a tuturor imaginilor, filmelor şi comentariilor care, fiind publice, aduc, în continuare, atingere drepturilor la onoare, imagine şi reputaţie a reclamantei.

La termenul din data de 21 ianuarie 2020, reclamanta şi-a precizat cererea sub aspectul cuantumului despăgubirilor solicitate, anume câte 50.000 euro, echivalent în RON, de la fiecare pârât.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1001 din 6 iunie 2023)

Solicitare privind anularea deciziei de pensie şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare neplafonate

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 20 ianuarie 2020, pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Casa Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat anularea Deciziei de pensie nr. x din 11.11.2019 emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne precum şi anularea Hotărârii Comisiei de Contestaţii din cadrul M.A.I. nr. 20013 din 23.12.2019 şi obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea unei noi decizii de pensionare neplafonate începând cu data de 01.10.2019, care să prevadă aplicarea sau adăugarea atât a procentului de 9 % pentru contribuţia la pensia suplimentară prevăzut de art. 108 lit. c) din Legea nr. 223/2015, cât şi a sporului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, după determinarea cuantumului pensiei prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la eliminarea plafonării cuantumului net al pensiei la media soldelor nete stabilită de art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017 şi la plata drepturilor de pensie actualizate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, începând cu data de 01.10.2019 şi până la data plăţii efective.

De asemenea, tot în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, arătând că plafonarea cuantumului pensiei şi stabilirea acesteia la media soldelor lunare nete corespunzătoare soldelor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei este neconstituţională şi îi discriminează pe militarii care au trecut în rezervă, cu drept la pensie, după 15.09.2017, în raport de cei care au trecut în rezervă la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin îngheţarea pensiilor militare.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile din C. proc. civ., Codul Muncii, Constituţia României, Legea nr. 80/1995 şi Legea nr. 223/2015.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 542 din 8 martie 2022)

Încălcarea dreptului la un proces echitabil. Acţiune prin care se solicită obligarea statului la plata unei sume de bani cu titlu de satisfacţie pentru repararea prejudiciului moral, produs ca urmare a atingerii aduse demnităţii prin discriminare

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 27 noiembrie 2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, să se constate că în cadrul unei proceduri judiciare desfăşurate în faţa instanţelor române i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la nediscriminare garantate de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, interpretat separat sau combinat cu art. 14 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 din Convenţie, art. 14 şi art. 26 din Decretul nr. 212/1974 privind drepturile civile şi politice; obligarea pârâtului la plata sumei de 3.000.000 euro (echivalentul în RON la data plăţii efective) cu titlu de satisfacţie pentru repararea prejudiciului moral produs ca urmare a atingerii aduse demnităţii sale prin discriminarea la care a fost supus în raport cu alţi justiţiabili aflaţi în situaţii identice sau similare.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 6, art. 13, art. 14 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, art. 41 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 2 paragraf 3 lit. a), b) şi c), art. 14, art. 26, art. 16 din Pactul Internaţional de la New York din 1966 privind drepturile civile şi politice, art. 11, art. 20 şi art. 21 alin. (3), art. 52 alin. (3) din Constituţia României, art. 96 alin. (1), alin. (3) lit. b), alin. (5) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1357 şi următ. din Noul C. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 518 din 16 martie 2022)

Nulitatea. Principala sancţiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispoziţiilor legale

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secţia civilă, la data de 20 aprilie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., S.C. D. S.R.L. şi S.C. E. S.R.L. a solicitat rezoluţiunea tranzacţiei autentificată prin încheierea nr. 3422 din data de 7 noiembrie 2017 a F., cu privire la trei imobile teren situate în Oraşul Popeşti Leordeni, şi având numerele cadastrale x, cu consecinţa întoarcerii în patrimoniul său a părţilor sociale ale S.C. E. S.R.L.

Prin cererea completatoare din data de 5 octombrie 2018, reclamantul a solicitat şi anulare tranzacţiei invocând dispoziţiile art. 1214 C. civ. privind dolul.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 181 din 1 februarie 2022)

Invocarea încălcării regulilor de procedură prin respingerea solicitării de probaţiune a recurentei-pârâte privind proba cu înscrisuri. Respingerea recursului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 27 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor a chemat în judecată pe pârâta A. S.R.L., solicitând obligarea pârâtei:

– la plata către UCMR-ADA a sumei de 56.351,43 RON, inclusiv TVA, reprezentând remuneraţii restante datorate de pârâtă cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale în perioada trimestrul III 2011 – III 2012 pe postul de televiziune B.;

– la plata de penalităţi egale cu dobânda legală începând cu data de 25 octombrie 2011 şi până la plata efectivă a remuneraţiilor aferente trimestrelor III 2011 – III 2012, reprezentând remuneraţii restante datorate potrivit capătului 1 al cererii;

– la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 348 din 22 februarie 2022)

Susțineri privind încadrarea greşită a faptelor imputate pârâţilor. Promovarea unei executări silite faţă de o persoană care nu are calitatea de debitor. Anularea recursului declarat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Braşov, secţia I civilă sub numărul de mai sus, la data de 26.06.2019, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii B. S.A. prin preşedinte C., C., D., E., F., G.; H.; I.; J.; K., L., Cabinet de avocat M., M., Biroul executorului judecătoresc N. şi N. să se dispună obligarea acestora, în solidar, la plata următoarelor sume: 890.435 EURO reprezentând venitul din chirie pe perioada 01.09.2016-01.04.2025, rămasă neexecutată din contractul de închiriere nr. x/2015 (103 luni x 8645 euro/lună), ca urmare a blocării accesului chiriaşului la bunul închiriat în baza planului de pază avizat nelegal prin fapta ilicită pârâţilor; 2.409.358 RON reprezentând penalităţi de întârziere de 0,3%/zi de întârziere, calculate conform contractului de închiriere nr. x/2015 pentru neîncasarea chiriei în perioada 01.09.2016-31.05.2019, penalităţi de care ar fi beneficiat reclamanta dacă se întârzia plata chiriei şi obligarea pârâţilor la plata penalităţilor în continuare până la data plăţii efective şi integrale a sumelor reprezentând chiriile din perioada 01.09.2016 şi până la data plăţii efective;164.800 RON reprezentând impozit aferent imobilelor ce fac obiectul contractului de locaţiune, datorat Biroului Impozite şi Taxe Locale al Primăriei Municipiului Târgu-Secuiesc, pentru perioada 01.09.2016-01.04.2025, rămasă neexecutată ca urmare a blocării accesului chiriaşului la bunul închiriat, în baza planului de pază avizat nelegal prin fapta ilicită a pârâţilor; cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 706 din 31 martie 2021)

Stabilirea corectă de către prima instanţă a situaţiei de fapt şi a corectei aplicări a normelor legale incidente. Întrunirea cerinţelor legale în raport de care poate fi angajată răspunderea civilă a pârâţilor

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 13 noiembrie 2017, reclamanţii A. şi B. S.A. au chemat în judecată pe pârâtul C. şi D. S.R.L., solicitând următoarele: să se constate că acţiunile pârâţilor constând în publicarea unei serii de articole defăimătoare la adresa reclamanţilor în pagina on-line de ştiri www.x.ro, reprezintă fapte ilicite ce au adus atingere drepturilor personale nepatrimoniale ale reclamanţilor, prin desfăşurarea unei campanii de defăimare; să se dispună obligarea pârâţilor la plata, în solidar, de daune morale în cuantum de 25.000 euro şi daune materiale de 1 leu pentru prejudiciul cauzat reclamantului A.; obligarea pârâţilor la plata, în solidar, a daunelor morale de 50.000 euro pentru reclamanta B.; obligarea pârâtei S.C. D. S.R.L. la încetarea încălcării drepturilor personale nepatrimoniale prin retragerea din presa electronică a articolelor incriminate; obligarea pârâţilor, pe cheltuiala lor, la publicarea hotărârii judecătoreşti ce se va pronunţa în două numere consecutive a trei cotidiene naţionale cu aceleaşi caractere folosite la tipărirea articolelor de fond; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2121 din 19 noiembrie 2019)

Principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil. Stabilirea obiectului şi limitelor procesului prin cererile şi apărările părţilor

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 21.08.2013 sub numărul x/2013 reclamanta Societatea Naţională a Sării S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea încheierii nr. 81/31.05.2013 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, în principal ca emisă cu exces de putere si, în subsidiar, ca netemeinică şi să se dispună pe cale de consecinţă şi anularea Deciziei nr. 18/31.05.2013 a Curţii de Conturi.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 899 din 17 februarie 2020)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Complet de divergenţă. Limitele reluării judecăţii

În raport cu dispoziţiile art. 399 alin. (2) şi alin. (5) din Codul de procedură civilă, dezbaterile în fața completului de divergență, constituit conform art. 398 alin. 3 din acelaşi cod, pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanţa a constatat ivirea divergenţei. Prin urmare, împrejurarea că dezbaterile, după repunerea pe rol a cauzei, au vizat nu numai chestiunea care a atras constituirea completului de divergență, ci întregul apel declarat de partea pârâtă, părțile punând concluzii în fața completului de divergență cu privire la toate motivele de apel formulate, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 399 alin. (5) Cod procedură civilă, iar soluţionarea căii de atac de către un complet de judecată compus din trei judecători atrage, conform art. 174 raportat la art. 176 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă nulitatea absolută necondiționată a actului de procedură astfel efectuat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1626 din 23 octombrie 2019)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Complet de divergenţă. Limitele reluării judecăţii

În raport cu dispoziţiile art. 399 alin. (2) şi alin. (5) din Codul de procedură civilă, dezbaterile în fața completului de divergență, constituit conform art. 398 alin. 3 din acelaşi cod, pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanţa a constatat ivirea divergenţei. Prin urmare, împrejurarea că dezbaterile, după repunerea pe rol a cauzei, au vizat nu numai chestiunea care a atras constituirea completului de divergență, ci întregul apel declarat de partea pârâtă, părțile punând concluzii în fața completului de divergență cu privire la toate motivele de apel formulate, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 399 alin. (5) Cod procedură civilă, iar soluţionarea căii de atac de către un complet de judecată compus din trei judecători atrage, conform art. 174 raportat la art. 176 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă nulitatea absolută necondiționată a actului de procedură astfel efectuat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019)