Declarararea unei căi de atac fără a se indica vreun motiv pentru care hotărârea recurată ar fi nelegală, recurenta menţionând doar că solicită admiterea recursului şi repunerea pe rol a dosarului. Sancțiunea nulității recursului

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 13 aprilie 2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 57.738 RON, care reprezintă contravaloarea investiţiilor realizate de către reclamanta la imobilul situat în Oradea, str. x din care a fost evacuată la data de 29.11.2017, creanţa fiind constituită din totalul cheltuielilor necesare şi utile pentru funcţionarea în condiţii normale a imobilului, constituirea unui drept de retenţie în favoarea sa asupra imobilului situat în Oradea, judeţul Bihor, până la achitarea integrală a debitului în cuantum de 57.738 RON.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 168 din 23 ianuarie 2024)

Lipsa precizărilor care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege. Anularea căii de atac

Prin cererea înregistrată la 9 iunie 2020 pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, a solicitat instanţei de judecată să se constate nulitatea absolută a donaţiei formată din oferta de donaţie autentificată sub nr. x din data de 25 martie 1974 de către Notariatul de Stat Local Sector 6, acceptată prin Decizia nr. 784/17 iunie 1974 emisă de către fostul Consiliu Popular al Municipiului Bucureşti, având ca obiect terenul în suprafaţă de 200 mp situat în Bucureşti, str. x, încheiată între autorii reclamantei, B. şi C., şi pârât.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1649 din 18 octombrie 2023)

Cerere în vederea anulării în parte a H.G. nr. 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Respingerea recursului declarat ca fiind neavenit

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30.07.2020 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea în parte a H.G. nr. 52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 111/2010, privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, respectiv art. 22 alin. (7), astfel cum acestea au fost modificate/introduse prin H.G. nr. 449/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4806 din 20 octombrie 2022)

Solicitare în vederea anulării constatării întrunirii cumulative a elementelor faptei de discriminare și anularea sancţiunii contravenţionale. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.12.2020, reclamanta A. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva hotărârii nr. 510/17.06.2020 solicitând anularea, în parte, a acestei hotărâri, respectiv:

1. anularea constatării întrunirii cumulative a elementelor faptei de discriminare, astfel cum este prevăzută de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, pentru faptele din perioada 13-14.11.2013 şi refuz/condiţionarea eliberării documentelor atestând activitatea profesională a petentului B., ca fiind tardivă şi nelegală;

2. anularea sancţiunii contravenţionale aplicate societăţii C. S.R.L. ca fiind nelegală;

3. admiterea excepţiei necompetenţei generale a Consiliului Naţional pentru combaterea Discriminării (CNCD) pentru toate aspectele sesizate de B., în cuprinsul petiţiei nr. 1912/13.03.2015, în condiţiile în care aceste aspecte au fost soluţionate prin hotărâri judecătoreşti definitive.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4770 din 19 octombrie 2022)

Solicitare în vederea obligării pârâtului la modificarea Planului de management și a Regulamentului în conformitate cu dispoziţiile legale și cu cerinţele reclamantei. Admiterea excepţiei nulităţii recursului şi anularea recursului declarat de recurentul-pârât

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 aprilie 2017, reclamanta S.C. A. S.A. Adrian a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului:

– în principal, anularea în parte a anexelor 1 si 2 ale Ordinului nr. 1177/27 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management si a Regulamentului sitului de importanţă comunitară x Râul Tur, ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0068 Lunca Inferioară a Turului, ariei naturale protejate de interes naţional VII.Râul Tur si a rezervaţiei naturale de interes judeţean Noroieni, publicat în Monitorul Oficial nr. 630/17.08.2016, în sensul înlăturării următoarelor obligaţii/măsuri/acţiuni/restricţii/prevederi:

Planul de management:

– interzicerea circulaţiei cu ambarcaţiunile motorizate neelectrice în tot timpul anului pe toate apele Ariei si interzicerea circulaţiei cu ambarcaţiuni fără motor sau cu motor electric în perioada 01.03-15.08., pe toate apele stătătoare ale Ariei, cu excepţia activităţilor de hrănire a peştilor, în amenajările piscicole (…)-măsură de management prevăzută la Punctul 1.3.2-Menţinerea/creşterea populaţiilor de păsări acvatice si îmbunătăţirea condiţiilor necesare pentru realizarea stării de conservare favorabile prin reglementarea activităţilor de pescuit si vânătoare (pagina 212).

– păstrarea stufărişului si păpurişului existent pe o suprafaţă de cel puţin 25 % din zonele cu producţie semiintesivă si tradiţională a amenajărilor piscicole-măsură de management stabilită la Punctul 1.3.4-Asigurarea menţinerii habitatelor necesare pentru reproducerea si adăpostirea speciilor de păsări acvatice în habitatele de apă stătătoare si habitatele umede (pagina 213).

– instituirea unui sistem de rotaţie în recoltarea stufului si papurei, prin păstrarea a cel puţin 25 % din suprafaţa acoperită cu stuf vechi din anul anterior. În acest sens, 75 % din suprafaţa stufărişului si păpurişului existent poate fi tăiat anual în perioada 01.09.-28.02.-măsură de management stabilită la Punctul 1.3.4-Asigurarea menţinerii habitatelor necesare pentru reproducerea si adăpostirea speciilor de păsări acvatice în habitatele de apă stătătoare si habitatele umede (pagina 213).

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1833 din 25 martie 2022)

Examinarea recursului în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate. Anularea căii de atac

Prin cererea înregistrată la 2 martie 2020 pe rolul Tribunalului Sibiu, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea şi Curtea de Apel Piteşti, solicitând obligarea pârâţilor să îi plătească despăgubirile din dosarul nr. x/2015, respectiv daunele morale şi despăgubiri în cuantum de 50.000 şi 10.000 RON, cheltuieli de judecată şi daune de întârziere.

La 19 martie 2020 reclamantul a precizat temeiul acţiunii – dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, solicitând repararea prejudiciilor produse prin erori judiciare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 257 din 3 februarie 2022)

Neconformarea reclamanților la exigenţele cerute de lege şi neformularea criticilor care să poată fi analizate în calea de atac a recursului. Nulitatea recursului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.02.2020 pe rolul Tribunalului Ialomiţa – secţia civilă, reclamanţii A., B. şi C., specialişti I.T. în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa:

– anularea deciziilor Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nr. 508, 510, 563/27.11.2019, privind stabilirea drepturilor salariale pe baza VRS începând cu data de 09.04.2015;

– emiterea unor noi decizii de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin care să li se stabilească drepturile salariale pe baza VRS în cuantum de 421,36lei, respectiv 463,5 RON, începând cu data de 09.04.2015 la acelaşi nivel cu specialiştii IT din tribunale, respectiv cu includerea nivelului instanţei/parchetului de 5%, în aplicarea prevederilor legale şi a deciziei CCR nr. 794/2016.

Prin sentinţa civilă nr. 539 F, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa – secţia civilă în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 99 din 12 ianuarie 2023)

Prezentare a cadrului legislativ care, în opinia recurentei, vine în sprijinul susţinerii sale vizând caracterul de act administrativ cu caracter normativ al actului atacat în prezenta cauză. Admiterea excepţiei nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 12.07.2016 reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Unitatea Administrativ Teritorială Vărăşti, prin primar, Consiliul Local Vărăşti şi S.C. A. S.R.L.,:

– anularea poziţiei nr. 7 din Anexa nr. 48 a H.G. nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al comunei Vărăşti, judeţul Giurgiu în care bunul imobil în suprafaţă de 25 ha apare înscris sub denumirea de „Balta”;

– anularea pe cale de consecinţă a Contractului de asociere nr. x/28.02.2006 încheiat între Primăria comunei Vărăşti şi S.C. A. S.R.L., ca fiind încheiat cu un neproprietar;

– obligarea U.A.T. Vărăşti şi S.C. A. S.R.L. să lase liber imobilul şi suprafaţa de apă ce face obiectul acestei cereri.

S-a solicitat, totodată, introducerea în cauză a titularului dreptului de proprietate – Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, având calitate procesuală activă, în temeiul art. 68 C. proc. civ., reclamanta formulând prezenta cerere în calitate de administrator al acestuia.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1996 din 31 martie 2022)

Lipsa unor indicaţii exprese cu privire la regimul ce se aplică în privinţa plăţii dosarelor aflate deja pe rolul instanţelor. Principiul potrivit căruia clauzele neclare se interpretează în favoarea debitorului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 23 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, fiind declinată ulterior competenţa funcţională în favoarea secţiei a IV-a civilă a aceleiaşi instanţe, reclamantul Cabinet de Avocat A. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. la plata sumei de 301.000 RON, reprezentând onorarii avocaţiale neachitate şi la plata dobânzii legale începând cu data de 02.06.2018 şi până la data plăţii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2002 din 20 octombrie 2022)

Nemotivarea recursului declarat în termenul imperativ instituit și neidentificarea motivelor de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu. Neîndeplinirea cerințelor prevăzute sub sancţiunea nulităţii

Prin cererea înregistrată la data de 14 iulie 2021 pe rolul Curţii de Apel de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, petentul A. a declarat recurs împotriva încheierii din 9 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2020, prin care a fost anulată, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de acesta.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 22 iulie 2021 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, petentul a arătat că formulează recurs împotriva încheierii din 9 iunie 2021, prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, arătând că îşi rezervă dreptul, potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) Cod procedură civilă, de a dezvolta motivele de recurs după ce i se va comunica motivarea încheierii de respingere a cererii de recuzare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1702 din 29 septembrie 2022)

Solicitare privind obligarea pârâtului la plata drepturilor băneşti şi a dobânzii legale aferente. Respingerea recursului ca tardiv declarat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă la 8 iunie 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au solicitat obligarea pârâtului Liceul Tehnologic „C.” Ţibăneşti la plata drepturilor băneşti şi a dobânzii legale aferente, în temeiul deciziei nr. 26 din 12 ianuarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2009 şi a sentinţei civile nr. 463 din 14 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi, în dosarul nr. x/2015.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile Codului muncii, ale Legii nr. 221/2008 şi Legii nr. 85/2016.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 965 din 3 mai 2022)

Critici privind deciziile recurate din perspectiva nerespectării dreptului la apărare. Anularea căii de atac

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la 27 martie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., agenţi de poliție din cadrul Poliției Locale Pantelimon, constatarea caracterului ilicit al faptelor săvârşite de pârâţi, în legătură cu inserarea datelor cu caracter personal în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie nr. x/24.11.2017, ora 11:40, întocmit de pârâtul B. şi procesul-verbal de contravenţie nr. x/24/11.2017, ora 11:40, întocmit de pârâtul C.; conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 raportat la art. 253 alin. (3) lit. a) şi lit. b) C. civ., obligarea pârâţilor, pe cheltuiala lor, la publicarea hotărârii care constată încălcarea principiului securităţii datelor cu caracter personal şi interzicerea de a mai deţine calitatea de utilizator şi/sau operator de date cu caracter personal; conform art. 253 alin. (4) C. civ., obligarea, în solidar, a pârâţilor la reparaţia patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial şi patrimonial ce i-a fost cauzat, respectiv la achitarea sumei de 30.000 RON.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 642 din 24 martie 2022)

Lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază cererea de recurs. Anularea recursului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, la data de 18.01.2019 şi completată în data de 30.01.2019, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, suspendarea executării deciziei CNA nr. 25/15.01.2019 şi anularea aceleiaşi decizii.

De asemenea, reclamanta a invocat excepţia de nelegalitate a Regulamentului de organizare şi funcţionare CNA.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4071 din 21 septembrie 2022)

Critici în legătură cu exemplarul încheierii în sensul că respectivul înscris nu poartă semnătura completului care a pronunţat încheierea. Anularea căii de atac

Pe rolul Curţii de Apel Timişoara a fost înregistrat dosarul nr. x/2021, având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 264 din 17 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea din 13 mai 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cererii de revizuire.

Astfel, la termenul de judecată din 13 mai 2021 instanţa a constatat lipsa revizuentului şi, reţinând faptul că nu s-a solicitat judecata în lipsă, a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Încheierea a fost pronunţată cu drept de recurs pe toată durata suspendării.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2324 din 28 octombrie 2021)

Determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate. Sancţiunea nulităţii cererii de recurs

Pe rolul Curţii de Apel Timişoara a fost înregistrat dosarul nr. x/2021, având ca obiect soluţionarea cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 360 din 11 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2019.1.

Prin încheierea din 13 aprilie 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cererii de revizuire.

Astfel, la termenul de judecată din 13 aprilie 2021 instanţa a constatat lipsa revizuentului şi, reţinând faptul că nu s-a solicitat judecata în lipsă, a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Încheierea a fost pronunţată cu drept de recurs pe toată durata suspendării.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1808 din 23 septembrie 2021)

Modul de stabilire a taxei judiciare de timbru. Scopul stabilirii caracterului timbrabil sau netimbrabil al cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 ianuarie 2016, reclamanţii A., B., prin reprezentant legal A., C., D., E., F. şi G., în calitate de concubină, respectiv fii/fiice ai lui H., decedat în accidentul rutier din data de 10.07.2012, produs în localitatea Bogdan Vodă, comuna Săuceşti, judeţul Bacău, au chemat în judecată pe pârâţii SC I. SA, în calitate de asigurător şi J., în calitate de intervenient forţat (autor al accidentului produs), pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată pârâta I. SA la plata următoarelor sume: 3000 euro – despăgubiri materiale pentru A., reprezentând cheltuieli de înmormântare şi parastase ulterioare; 50.000 euro – despăgubiri morale pentru A.; câte 50.000 euro – despăgubiri morale, pentru copilul victimei – B. şi pentru copiii soţiei victimei; o prestaţie de 100 euro/lună pentru B., începând cu data producerii accidentului rutier şi până la împlinirea vârstei de 26 ani, cu condiţia continuării studiilor.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1497 din 25 septembrie 2019)

Exercitarea căii de atac după împlinirea termenului legal. Imposibilitatea repunerii în termen. Recurs respins ca tardiv formulat

Potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare”.

La data de 15.06.2017 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia Contencios Adminisrativ şi Fiscal cauza având ca obiect contestaţia formulată de reclamantul A. împotriva Raportului de evaluare din 10.04.2016, înregistrat la Agenţia Naţională de Integritate sub nr. x şi cererea de suspendare a executării acestuia, urmare sentinţei civile nr. 964/CA/12.06.2017 pronunţată de Tribunalul Braşov prin care s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov şi s-a dispus declinarea în favoarea Curţii de Apel Braşov a competenţei de soluţionare a cererii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâta ANI.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 565 din 4 februarie 2020)

Invocarea lipsei semnăturii completului care a pronunţat încheierea. Recurs nemotivat în termenul legal prevăzut de lege

În cuprinsul cererii de recurs, petentul a arătat că exemplarul de pe încheierea comunicată acestuia nu poartă semnătura judecătorilor, apreciind că nu au fost respectate prevederile art. 426 şi 427 C. proc. civ. şi nici cele ale Regulamentului de Ordine Interioară al instanţei ce a pronunţat hotărârea.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2519 din 18 noiembrie 2021)