Nemotivarea recursului declarat în termenul imperativ instituit și neidentificarea motivelor de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu. Neîndeplinirea cerințelor prevăzute sub sancţiunea nulităţii

31 mai 2023
Vizualizari: 323
  • NCPC: art. 185 alin. (1) teza a II-a
  • NCPC: art. 425 alin. (1) lit. b)
  • NCPC: art. 470 alin. (5)
  • NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
  • NCPC: art. 487 alin. (1)
  • NCPC: art. 488
  • NCPC: art. 489 alin. (1)
  • NCPC: art. 493 alin. (5)
  • NCPC: art. 499 teza finală
  • NCPC: art. 53 alin. (1)
  • NCPC: art.427

Prin cererea înregistrată la data de 14 iulie 2021 pe rolul Curții de Apel de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, petentul A. a declarat recurs împotriva încheierii din 9 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020, prin care a fost anulată, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de acesta.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22 iulie 2021 și a fost repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, petentul a arătat că formulează recurs împotriva încheierii din 9 iunie 2021, prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, arătând că își rezervă dreptul, potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) Cod procedură civilă, de a dezvolta motivele de recurs după ce i se va comunica motivarea încheierii de respingere a cererii de recuzare.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1702 din 29 septembrie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând excepția nulității recursului reținută prin raport, față de prevederile art. 493 alin. (5) cu referire la art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, prin încheierea din data de 09 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020, a fost anulată, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A..

Prin cererea de recurs, recurentul a învederat că va depune motivele de recurs după comunicarea motivării încheierii de respingere a cererii de recuzare.

Potrivit documentelor aflate la dosar și programului de evidență informatizată a instanțelor, se reține că cererea de recuzare a fost formulată în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, soluționat la data de 09 iunie 2021, prin încheierea nr. 23A, prin care a fost anulată cererea de strămutare formulată de petentul A., hotărârea definitivă fiind comunicată petentului la data de 03 martie 2022, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.

În data de 19 martie 2022, recurentul a depus, la dosar, motivele de recurs, arătând că instanța s-a grăbit să se pronunțe asupra cererii de recuzare, fără să se asigure dacă încheierea de respingere a cererii de reexaminare a ajutorului public judiciar a fost sau nu comunicată petentului, încălcându-se astfel prevederile art. 427 C. proc. civ., text legal în virtutea căruia soluția trebuia comunicată părții anterior soluționării cererii de recuzare. Concluzionând, recurentul a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., arătând că hotărârea atacată nu este motivată, fiind încălcate prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ.:

„Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri”.

Potrivit art. 487 alin. (1) din același cod, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

În acest sens, se observă că, raportat la data comunicării încheierii nr. 23A din 09 iunie 2021, respectiv 03 martie 2022, în cauză termenul de recurs s-a împlinit la 09 martie 2022, aceasta fiind data limită până la care recurentul avea posibilitatea să depună motivele de recurs, în completarea cererii depuse inițial.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Așadar, motivele de recurs depuse de recurent la 19 martie 2022 sunt formulate cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 53 alin. (1) C. proc. civ.. Or, potrivit art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

În aceste condiții, având în vedere că recurentul nu a motivat recursul declarat în termenul imperativ instituit de art. 53 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 09 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Sursa informației: www.scj.ro.

Nemotivarea recursului declarat în termenul imperativ instituit și neidentificarea motivelor de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu. Neîndeplinirea cerințelor prevăzute sub sancțiunea nulității was last modified: mai 31st, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.