Solicitare în vederea obligării pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2018, la data de 30 octombrie 2018, reclamantul A. a solicitat, în principal, anularea deciziei nr. MAR 5623/03.10.2018 şi obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pentru perioada 05.10.2018 – data plăţii efective, iar în subsidiar, obligarea pârâtei la calcularea şi plata diferenţelor salariale faţă de angajaţii cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată pentru perioada 25.02.2018-05.10.2018, susţinând că angajatorul a încălcat dispoziţiile art. 65 alin. (2) şi ale art. 87 alin. (1) din Codul muncii, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 80 alin. (1) coroborat cu art. 253 din Codul muncii.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. 65, 80, 87 şi 100 din Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 428 din 18 februarie 2021)

Cerere în vederea constatării și dispunerii încadrării activităţii reclamanţilor în condiţiile grupei I sau grupei II de muncă, în procent de 100%, respectiv condiţii speciale sau deosebite de muncă

Prin cererea înregistrată la data de 21.09.2015 pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, reclamantul Sindicatul Dreptatea Moreni, în numele membrilor săi de sindicat A., B., C., D., E., F. şi G. a chemat în judecată pe pârâta CN ROMARM S.A. – Filiala Uzina Automecanica Moreni, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate şi să dispună încadrarea activităţii reclamanţilor în condiţiile grupei I sau grupei II de muncă, în procent de 100%, respectiv condiţii speciale sau deosebite de muncă; de asemenea, a solicitat să fie obligată pârâta să elibereze documente din care să rezulte că activitatea desfăşurata se încadrează în grupa I/II în procent de 100%, respectiv condiţii speciale/deosebite pentru perioadele lucrate efectiv.

Prin sentinţa nr. 276 din 16.02.2016, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a admis în parte acţiunea, a constatat că reclamanţii au lucrat în condiţiile grupei a II de muncă, în procent de 100%, astfel: A. în perioadele 22.02.1980 – 29.09.1983, 06.02.1985 – 20.04.1992; B. în perioada 17.01.1977 – 01.04.2001, C. în perioada 01.10.1977 – 05.05.2000; E. în perioada 03.04.1978 -01.04.2001; F. în perioadele 27.03.1972 – 19.02.1974, 23.06.1975 – 26.09.1975, 03.10.1980 – 07.08.1992, 01.03.1996 – 05.05.2000; G. în perioada 22.12.1977 – 10.12.1999, D., având procent de 80%, în perioada 19.07.1978 – 01.04.2001; a obligat pârâta la emiterea de adeverinţe în acest sens.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel expertul H..

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 878 din 27 mai 2020)

Solicitare în vederea dispunerii obligării pârâților la emiterea actelor adiţionale la contractele de muncă pe funcţia de stat cu acordarea diferenţei de creştere salarială de 20,66%, neacordată, din majorarea salarială de 25% aplicată asupra venitului salariat lunar brut

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2018, îndata de 17.04.2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M. au chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi (D.G.R.F.P. Galaţi) si Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (M.F.P.) pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea la: – emiterea actelor adiţionale la contractele de muncă pe funcţia de stat cu acordarea începând cu 01.01.2018 şi în continuare, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, a diferenţei de creştere salarială de 20,66%, neacordată, din majorarea salarială de 25 % aplicată asupra venitului salariat lunar brut, aflat în plată la data de 31.12.2017, pentru fiecare funcţie, grad, treaptă, familie ocupaţională care cuprind toate drepturile salariale, respectiv, sporuri şi alte drepturi referitoare la salariu, cuvenite personalului contractual din cadrul D.G.R.F.P. Galaţi – A.J.F.P.Brăila – A.N.A.F. şi M.F.P.,independent de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, pornind de la salariul de bază brut lunar – atât pentru cel în plată, cât şi pentru cel din grila din anexa VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri 2 publice, cu modificările şi completările ulterioare – la care să se adauge sporul de până la 15% acordat pentru condiţii vătămătoare şi periculoase şi, majorarea de 15%, pentru complexitatea muncii; – să plătească despăgubiri civile fiecăruia dintre reclamanţii angajaţi ai D.G.R.F.P. Galaţi (şi A.J.F.P. Brăila), reprezentând diferenţe între salariul de încadrare efectiv primit şi nivelul de salarizare maxim specific fiecărei funcţii din statul de funcţii al A.N.A.F. – M.F.P. anterior solicitat, pe perioada de la 01.01.2018, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive; să asigure fondurile necesare efectuării plăţii drepturilor salariale solicitate, precum şi să efectueze plata actualizării la inflaţie şi a dobânzilor legale penalizatoare, aferente drepturilor salariale cuvenite, calculate începând cu data datorării respectivelor diferenţe de drepturi salariale, de la 01.01.2018, până la plata efectivă a diferenţelor salariale şi, de asemenea, să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 806 din 7 mai 2020)

Cale de atac declarată împotriva unei decizii pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare. Respingerea recursului ca fiind inadmisibil

În data de 29.05.2023, recurentul-pârât A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 175/R din 09.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia civilă nr. 175/R din 09.05.2023, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a constatat ca fiind nul recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei civile nr. 452/30.06.2022 a Tribunalului Maramureş şi a obligat recurentul-pârât la plata sumei de 1.500 RON către intimatul B., cheltuieli de judecată în recurs.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2275 din 22 noiembrie 2023)

Exercitarea mijloacelor procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească în condiţiile legii, cu respectarea acesteia. Respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2023, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2023, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare, lămurire, completare a dispozitivului deciziei civile nr. 936R din 21 noiembrie 2022, pronunţate de aceeaşi instanţă, în acelaşi dosar, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi Executorul Judecătoresc C..

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2248 din 21 noiembrie 2023)

Invocarea încălcării, în mod grav, a drepturilor procesuale fundamentale. Respingerea recursului ca fiind inadmisibil

Prin decizia nr. 392/03.05.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale; a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 117/13.02.2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2021.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2051 din 8 noiembrie 2023)

Inadmisibilitate. Recurs împotriva unei hotărâri definitive pronunţată de instanţă în soluţionarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei hotărâri ce a soluţionat calea de atac a contestaţiei în anulare împotriva unei decizii definitive

La 24 octombrie 2022, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2022, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 736/10.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimata Asociaţia de Proprietari bl. 97.

Prin decizia civilă nr. 736/10.10.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia netimbrării şi a anulat, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 562/30.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata Asociaţia de Proprietari bl. 97.

Prin decizia civilă nr. 562/30.06.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 15R/12.01.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1585 din 11 octombrie 2023)

Inadmisibilitate. Cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri definitive pronunţate de instanţa de recurs

1. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în soluţionarea recursului:

Prin 783R din 10 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 62R din 12 martie 2021 a Tribunalului Bucureşti – secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat contestaţie în anulare.

2. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în soluţionarea contestaţiei în anulare:

Prin decizia nr. 194 din 11 martie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 783R din 10 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020.

Prin decizia nr. 516 din 17 iunie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca neîntemeiată, cererea de lămurire, completare şi îndreptare a deciziei civile nr. 194 din 11 martie 2022 pronunţată de aceeaşi instanţă.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1407 din 27 septembrie 2023)

Invocarea interzicerii accesului reclamantei la justiţie, neadministrarea unui probatoriu adecvat și nesesizarea Curţii Constituţionale, în mod eronat, de către instanțele anterioare, cu excepţiile de neconstituţionalitate pe care le-a invocat. Respingerea recursului ca inadmisibil

1. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 423R/10.05.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 695R/28.09.2022 pronunţată în dosar nr. x/2022.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 423R/10.05.2023 a declarat recurs, contestatorul A..

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul invocă, în esenţă, interzicerea accesului său la justiţie, neadministrarea unui probatoriu adecvat şi susţine că, în mod eronat instanţele anterioare nu au dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate pe care le-a invocat, inclusiv cu cea care vizează dispoziţia din Legea nr. 230/2007, prin care asociaţiile de proprietari sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părţi, de vreme ce în sarcina sa s-a stabilit obligaţia de a plăti taxă judiciară de timbru.

Recurentul a reiterat excepţiile de neconstituţionalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispoziţiile art. 21, art. 16 şi art. 44 din Constituţia României şi la egalitatea părţilor din perspectiva timbrajului, faţă de dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1320 din 20 septembrie 2023)

Condiţiile răspunderii civile delictuale. Solicitarea reclamantului privind obligarea pârâţilor la contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului, ca urmare a nerespectării autorizaţiei şi amplasarea branşamentului pe un alt teren decât cel autorizat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 08.10.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor B. S.A. şi C. S.R.L. la reamplasarea în afara terenului, proprietate a reclamantului, din Mun. Bucureşti, Bd. x, sau, după caz, la dezafectarea branşamentului RP de gaze din PE 63 medie presiune, pe care l-au construit pe terenul proprietatea reclamantului şi pe care îl exploatează; să se dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului proprietatea reclamantului, pentru perioada dintre data de 23.08.2011 şi data introducerii cererii de chemare în judecată, evaluată de reclamant la suma de 250.000 RON; să se dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului menţionat anterior pentru perioada dintre data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea operaţiunii de reamplasare a branşamentului RP de gaze din PE 63 medie presiune în afara terenului ce constituie proprietatea reclamantului, sau, după caz, dezafectarea acesteia şi să oblige pârâţii, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art. 480 şi art. 483 C. civ. din 1864, art. 555, art. 588, art. 1357 şi următoarele din C. civ. din 2009.

La data de 25 octombrie 2018, reclamantul a formulat cerere de repunere în termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru obţinerea contravalorii lipsei de folosinţă a imobilului situat în Bucureşti, Bd. x, aferentă perioadei 23.08.2011-08.10.2015.

La data de 14.10.2021, reclamantul a formulat cerere precizatoare a capătului II al cererii de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 690.540 euro (echivalentul a 3.417.482 RON), reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului pentru perioada 23.08.2011- 08.10.2018.

Pârâta C. S.R.L. a formulat întâmpinare, cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru aceasta, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1040 din 7 iunie 2023)

Cerere prin care reclamanta a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren și dezmembrarea parcelei de teren menţionate şi formarea, prin dezlipire, a două parcele distincte

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă la 14 iunie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta Societatea „DIV” SRL a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate că a dobândit prin uzucapiune, în baza art. 28 alin. (1) din Decretul-Lege nr. 115/1938, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 998 mp, parte din terenul de 4.517 mp situat în comuna Ghiroda, jud. Timiş, înscris în CF nr. x Ghiroda (CF nr. vechi 94), nr. top. x, ca proprietate a defuncţilor A. şi B.; să se dispună, în baza unei expertize tehnice de specialitate, care să facă parte integrantă din hotărâre, dezmembrarea parcelei de teren menţionate şi formarea, prin dezlipire, a două parcele distincte de teren: o primă parcelă de teren cu suprafaţa estimată de 998 mp (pe care se află amplasate construcţiile casă, magazie şi anexe înscrise cu nr. cadastral xl top: x în aceeaşi carte funciară ca proprietate a societăţii DIV SRL), căreia să i se atribuie un număr topografic/număr cadastral nou şi să fie înscrisă într-o carte funciară nouă; o a doua parcelă de teren fără construcţii, cu suprafaţa estimată de 3.519 mp, căreia să i se atribuie un număr topografic/număr cadastral nou şi să rămână înscrisă în CF nr. x Ghiroda, ca proprietate a vechilor proprietari, numiţii A. şi B., în cote egale de câte 1/2 parte fiecare; să se dispună rectificarea înscrierilor în cartea funciară nouă care se va forma pentru prima parcelă (cu întinderea estimată de 998 mp), în sensul radierii dreptului de proprietate al defuncţilor A. şi B., antecesorii pârâţilor C. şi D., precum şi înscrierii dreptului de proprietate al societăţii E., cu titlu de uzucapiune asupra terenului.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Decretul-Lege nr. 115/1938, ale art. 6 alin. (4) şi art. 1138 C. civ., şi ale art. 82 din Legea nr. 71/2011.

Prin notele scrise depuse la 28.10.2020, reclamanta a precizat că a adaptat capetele de cerere, în urma constatărilor necontestate ale raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea cadastru-topografie al expertului ing. F.. Astfel, a susţinut că a motivat cererea prin aceea că, în baza procesului-verbal din 20.11.1991, a cumpărat prin licitaţie de la G. imobilul format din construcţii (magazie, ateliere, anexe) cu preţul de 660.000 RON şi terenul aferent, parţial îngrădit, de 1.691 mp cu preţul de 60.000 RON, preţul fiind plătit integral.

A solicitat, prin urmare, să se constate că a dobândit prin uzucapiune, în baza Decretului-Lege nr. 115/1938, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 1.022 mp, situată în comuna Ghiroda, jud. Timiş, înscris în CF nr. x Ghiroda (CF nr. vechi 94), nr. top. x, ca proprietate a defuncţilor A. şi B., modificând suprafaţa parcelei nr. top. x de la 4.517 mp la 1.022 mp, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară al expertului ing. F., care să facă parte integrantă din hotărâre; să se constate că petitul 2 al cererii de chemare în judecată a rămas fără obiect; să se dispună rectificarea înscrierilor în cartea funciară nr. x Ghironda (nr. vechi 94), nr. top. x, în sensul radierii dreptului de proprietate al societăţii E., cu titlu de uzucapiune asupra terenului în suprafaţă de 1.022 mp.

Reclamanta a precizat că această cerere nu reprezintă o modificare a acţiunii, întrucât, în cuprinsul acesteia a arătat că suprafaţa terenului era doar estimată şi că, pentru identificarea topografică/cadastrală a terenului este necesară o expertiză tehnică de specialitate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 495 din 9 martie 2023)

Recurs împotriva unei decizii prin care a fost soluţionată o altă cerere de recurs. Inadmisibilitate

Prin sentinţa civilă nr. 618 din 05.08.2020, pronunţată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A., excepţie invocată de pârâţii B. şi C..

S-a admis acţiunea formulată de reclamanta D., în contradictoriu cu pârâţii B., C..

S-a dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere încheiat între reclamanta D. şi soţul acesteia defunctul E., în calitate de vânzători şi pârâţii B. şi C., în calitate de cumpărători, autentificat de Biroul Notarului Public F. sub numărul x din data de 05.12.2006.

S-a dispus revenirea părţilor în situaţia anterioară prin restituirea proprietăţii către reclamantă (cu efectuarea operaţiunilor de carte funciară) şi cu returnarea către pârâţi a sumei de 18.000 RON, actualizată cu indicele de inflaţie.

S-a respins, pentru lipsă calitate procesuală pasivă, acţiunea formulată de reclamanta D. în contradictoriu cu pârâta A..

A obligat pârâţii să achite reclamantei suma de 1.055 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Prin decizia nr. 446 din 8 aprilie 2021 Tribunalul Suceava – secţia I civilă a respins apelul declarat de apelanţii – pârâţi B., C., împotriva sentinţei civile nr. 618 pronunţată la data de 05.08.2020 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în dosar nr. x/2019, intimate fiind reclamantele D. şi pârâta A., ca neîntemeiat şi a obligat apelanţii la plata către intimata D., a sumei de 3.000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată din apel, reprezentând onorariu de avocat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1243 din 7 iunie 2022)

Cerere privind anularea deciziei de concediere/sancţionare, dispunerea reintegrării reclamantei pe postul şi funcţia deţinute anterior și obligarea societăţii la plata daunelor materiale și morale solicitate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş sub nr. x/2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., a solicitat instanţei să dispună:

1. Anularea deciziei de concediere/sancţionare, emisă la data de 11 mai 2015 de S.C. B. S.R.L. şi, pe cale de consecinţă să se dispună reintegrarea reclamantei pe postul şi funcţia deţinută anterior acestei decizii şi obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum şi cu toate sporurile şi drepturile de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost concediată, pentru perioada 11 mai 2015 şi până la data punerii efective în executare a hotărârii ce se va pronunţa, precum şi anularea celor 88 de ore nemotivate apărute în fluturaşul său de salariu pe luna aprilie 2015.

2. Obligarea societăţii să-i achite diferenţa de despăgubire în suma netă de 8.899 RON aferentă perioadei 22.10.2013- 31.07.2014, conform sentinţei civile nr. 1837/PI/03.07.2014 emisă de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2013 şi rămasă irevocabilă, precum şi a sumei de 3.580 RON reprezentând onorariu expert contabil, aşa cum rezultă din Raportul de expertiză contabilă întocmit la data de 26.05.2015 de C. S.R.L. prin expert contabil D..

3. Obligarea societăţii să-i acorde efectuarea concediilor de odihnă aferente anilor 2009; 2010; 2011 şi 2012.

4. Obligarea societăţii să-i corecteze fluturaşul de salariu pe luna octombrie 2014, astfel, în rubrica ore standard 72 ore în loc de 64 ore şi respectiv în rubrica zile concediu medical 14 zile în loc de 15 zile, şi obligarea societăţii la emiterea si comunicarea organelor statului a unei declaraţii rectificative aferente lunii octombrie 2014, cu modificările de mai sus.

5. Obligarea societăţii să-i corecteze fluturaşul de salariu pe luna aprilie 2015, la rubrica Rest zile CO (final an): 25 de zile în loc de 23 de zile.

6. Obligarea societăţii să-i recalculeze toate drepturile salariale începând cu data de 01 august 2014 luând în calcul salariul de bază de 1.907 RON brut, aşa cum rezultă din Raportul de expertiză contabilă întocmit la data de 26.05.2015 de C. S.R.L. prin expert contabil D., respectiv începând cu data de 01.09.2014 luând în calcul salariul de bază de 2.037 RON brut, conform majorărilor colective ale societăţii cu aplicare din 01.09.2014 şi începând cu data de 01.12.2014 luând în calcul salarul de bază de 2.067 RON brut, conform majorărilor colective ale societăţii, cu aplicare din 01.12.2014.

7. Obligarea societăţii la plata unor daune morale în sumă de 150.000 RON pentru prejudiciul de ordin material în sumă de 8.899 RON neachitată încă conform sentinţei civile nr. 1837/PI/03.07.2014 emise de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2013 şi rămasă irevocabilă şi prejudiciul moral suferit ca urmare a modului abuziv în care societatea a înţeles să pună în aplicare sentinţa civilă amintită, conform cererilor reclamantei nr. I; II; III; IV; V si VI din prezenta contestaţie.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2033 din 13 octombrie 2022)

Cerere privind obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să valorifice orele de gardă. Respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă la 26 august 2020, reclamantul A. a solicitat anularea hotărârii nr. 34453/03.08.2020 emisă de Comisia de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice şi obligarea acesteia la emiterea unei noi hotărâri prin care să valorifice orele de gardă.

Prin sentinţa civilă nr. 369 din 4 martie 2021 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020 a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestaţii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A..

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1428 din 9 iunie 2022)

Inadmisibilitate. Recurs exercitat împotriva unei decizii definitive pronunţate în soluţionarea unui alt recurs

Prin încheierea de şedinţă nr. 1891 din 25 septembrie 2019 pronunţată de Judecătoria Ploieşti, a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Birou Executorului Judecătoresc B..

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 258 din 3 februarie 2022)

Stabilirea obiectului căii extraordinare de atac a recursului, care poate fi exercitată împotriva hotărârilor date în apel, a celor date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile expres prevăzute de lege

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia civilă la 2 aprilie 2021, sub nr. x/2021, revizuenţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii C., D., E., F. şi G., revizuirea deciziei nr. 69 din 23 februarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă în dosarul civil nr. x/2018

În drept, au invocat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi pct. 8 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 174 din 27 ianuarie 2022)

Obligaţia părților de a îndeplini actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător. Recurs respins ca inadmisibil

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, la data de 14 iulie 2017, sub nr. x/2017, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii B., C. şi Primarul Oraşului Bumbeşti Jiu, revizuirea sentinţei nr. 95/05.12.2016, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi.

Prin sentinţa civilă nr. 1/REV din 23 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a constatat perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul-intervenient A., în contradictoriu cu intimaţii B., C., Primarul Oraşului Bumbeşti Jiu, împotriva sentinţei civile nr. 95/05.12.2016, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr. x/2013, având ca obiect Legea 10/2001.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1098 din 18 mai 2022)

Cerere de chemare în judecată privind recunoaşterea stării de discriminare în care se află reclamantul din punct de vedere salarial, uniformizarea modului de calcul al salariilor și repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor, până la data încetării stării de discriminare

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia Civilă, la 4 decembrie 2020, sub dosarul nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:

– recunoaşterea stării de discriminare în care se află, din punct de vedere salarial, în raport cu personalul auxiliar de specialitate, din cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti şi Curţii de Apel Târgu Mureş, care beneficiază de sporuri, în procent de 45%, ce depăşeşte limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, familia ocupaţională „Justiţie”, acest mod de calcul al cuantumului sporurilor aplicate fiind recunoscut drept valabil de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin adresa din 28 februarie 2018 şi de către Curtea de Conturi, însă nu le-a fost aplicat şi la nivelul maxim prevăzut pentru anul 2020;

– uniformizarea modului de calcul al salariilor, pentru desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii de vechime în muncă şi conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 23/2016 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, începând cu 1 ianuarie 2018, în ceea ce priveşte cuantumul sporurilor aplicate în baza Legii nr. 153/2017;

– repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor până la data încetării stării de discriminare, constând în plata diferenţei dintre suma care le-a fost plătită efectiv şi suma care ar fi trebuit să li plătească fiecăruia, conform salariului brut lunar, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare, precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite, astfel cum au fost stabilite la nivelul Curţii de Apel Bacău şi Curţii de Apel Bucureşti;

– obligarea pârâţilor la plata şi la alocarea sumelor reprezentând aceste diferenţe, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi până în prezent, precum şi în continuare, şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017;

– actualizarea sumelor stabilite, mai sus, cu indicele de inflaţie şi aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanţilor, respectiv datele la care s-au efectuat plăţile indemnizaţiilor acestora, până la plata efectivă a sumelor solicitate.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 545 din 8 martie 2022)