Atâta timp cât reclamantului i s-a asigurat accesul la justiţie în cadrul unei proceduri speciale, caracterizată de urgenţă şi celeritate, acţiunea fiind respinsă irevocabil de o instanţă judecătorească, este inadmisibil ca, ulterior, reclamantul să uzeze şi de proceduri legale din dreptul comun pentru a-şi realiza pretenţiile tranşate irevocabil în justiţie.
(Curtea de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 964 din 28 mai 2010)
În aceste zile se desfăşoară la Sibiu Sesiunea Ştiinţifică Anuală a INSTITUTULUI DE ŞTIINÞE ADMINISTRATIVE „Paul Negulescu” Editura Universul Juridic fiind deja un partener tradiţional al acestei manifestări.
Este greşită interpretarea conform căreia termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru depunerea contestaţiei administrative se calculează de la data la care funcţionarul evaluat a luat la cunoştinţă de calificativul acordat, aceasta contravenind dispoziţiilor cuprinse în art. 120 din H.G. nr. 611/2008, care stabileşte că funcţionarul public poate contesta „rezultatul evaluării”, ca etapă finală a procesului de evaluare.
(Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 1307 din 27 mai 2010)
Împrejurarea potrivit căreia curatorul nu s-a prezentat şi nu a reprezentat efectiv interesele pârâtei, nu justifică desfiinţarea hotărârii, întrucât cerinţa art. 297 alin. (1) C.proc.civ., care condiţionează desfiinţarea ei de împrejurarea ca judecata să se facă în lipsa părţii care nu a fost legal citată, nu este îndeplinită.
Pe de o parte, curatorul numit pentru reprezentarea intereselor persoanei cu privire la care s-a solicitat punerea sub interdicţie nu este parte în proces, iar pe de altă parte, curatorul a fost legal citat pe tot parcursul derulării judecăţii în faţa primei instanţe.
(Curtea de Apel Cluj, secţia pentru minori şi familie, decizia nr. 1228 din 26 mai 2010)
În cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. În cea de-a treia ipoteză prevăzută de art. 404^2 alin. (3) C. proc. civ., cererea de restabilire a situaţiei anterioare executării are caracter autonom şi poate fi adresată instanţei judecătoreşti competente potrivit legii. Întoarcerea executării este supusă altor dispoziţii procesuale decât cele aplicate de instanţă în constituirea titlului executoriu. Judecata are ca obiect numai repunerea părţilor în situaţia anterioară executării silite, judecătoria ca instanţă de executare având plenitudine de jurisdicţie.
(Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, decizia nr. 255 din 26 mai 2010)
În ipoteza participării acţionarului aflat în stare de contrarietate la deliberare, sancţiunea nu este nulitatea absolută a hotărârii astfel adoptate ci răspunderea pentru daunele produse societăţii dacă fără votul respectivului acţionar nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută într-o corectă aplicare a prevederilor art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
(I.C.C.J., secţia comercială, decizia nr. 1907 din 25 mai 2010)
Fapta inculpatului de a imobiliza un copil în vârstă de 4 ani şi de a turna apă clocotită peste corpul acestuia, în zone vitale şi nevitale, mai întâi cu o cană de 250 mililitri, iar ulterior cu un cazan de 15 litri, cauzându-i suferinţe prelungite, de mare intensitate – acţiune întreruptă prin intervenţia unei persoane – întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, prevăzută în art. 20 raportat la art. 174, art. 175 alin. (1) lit. d) şi art. 176 alin. (1) lit. a) C.pen.
(I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2033 din 25 mai 2010)
Suspendarea de drept a unui contract individual de muncă, potrivit art. 49 C. muncii, are loc în situaţiile prevăzute în art. 50 lit. a)-h) C. muncii, precum şi în alte cazuri prevăzute expres de lege, în conformitate cu dispoziţiile art. 50 lit. i) C. muncii. O atare situaţie, de suspendare de drept a unui contract individual de muncă, este cea prevăzută de dispoziţiile art. 8 alin. (4) din H.G. nr. 579/2003, potrivit cărora contractul individual de muncă se suspendă ori încetează în cazurile prevăzute de legislaţia muncii, precum şi în cazul suspendării, retragerii sau încetării atestatului de asistent maternal profesionist. Or, plasamentul de urgenţă al unui copil nu reprezintă un caz „expres prevăzut de lege”, de suspendare de drept a contractului individual de muncă al asistentului maternal profesionist.
(Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 442 din 25 mai 2010)
Acţiunea în daune-interese care vizează antrenarea răspunderii civile delictuale a AVAS în temeiul art. 998-999 C. civ. nu atrage aplicarea dispoziţiilor legii speciale cu privire la competenţa Curţii de Apel în primă instanţă, ci pe cele ale art. 1 pct. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, fiind vorba despre un litigiu patrimonial.
(I.C.C.J., secţia comercială, decizia nr. 1896 din 21 mai 2010)
Articolul 129 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 reglementează situaţia juridică a creanţelor care, la data înregistrării raportului final, sunt încă afectate de modalitatea condiţiei, prevăzând că acestea nu vor putea participa la ultima distribuire a fondului din averea debitorului. Interdicţia participării la distribuirea finală a fondurilor din averea debitorului priveşte doar acele creanţe afectate de o condiţie suspensivă la care, din punct de vedere al efectelor, dacă evenimentul prevăzut în condiţie nu s-a realizat, creanţa nefiind certă, titularul acesteia nu are calitatea de creditor, precum şi creanţele care nu sunt scadente la data înregistrării raportului final.
(Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 377 din 21 mai 2010)
Procedura insolvenţei nu este o modalitate simplificată de soluţionare a unei chestiuni litigioase, de orice natură, între părţile contractante, ea având un scop expres prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006, modificată, şi anume instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea creanţei debitorului aflat în insolvenţă, iar nu pentru stabilirea răspunderii contractuale a părţilor aflate în litigiu. De aceea, judecătorul-sindic nu poate soluţiona pretenţiile reciproce ale părţilor decurgând din interpretarea radical diferită a aceluiaşi contract, competenţa în acest sens revenind doar judecătorului de drept comun.
(Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, decizia nr. 680 din 21 mai 2010)
Editura Universul Juridic susţine cea de-a şaizeci şi şaptea ediţie a „Congresului internaţional al Asociaţiei Henri Capitant a prietenilor culturii juridice franceze” care va avea loc între 23 şi 28 mai 2010 în România.
Procesul-verbal întocmit în şedinţa AGA care relevă că o parte din salariaţi au hotărât să cedeze salariile pentru bunul mers al societăţii începând cu luna aprilie 2007, iar salariile restante să fie trecute la venituri pentru stingerea pierderii, nu poate fi primit ca apărare în justificarea neplăţii salariilor, fiind contrar dispoziţiilor art. 38 C. muncii.
(Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 429 din 21 mai 2010)
Pentru ca efectul întreruptiv al curgerii termenului de prescripţie extinctivă să se producă, întreruperea trebuie să se facă în interiorul termenului de prescripţie. După împlinirea termenului de prescripţie, efectul extinctiv s-a produs faţă de creanţa respectivă şi ca urmare nu se mai poate pune problema întreruperii cursului prescripţiei.
(I.C.C.J., secţia comercială, decizia nr. 1832 din 20 mai 2010)
Potrivit art. 969 C. civ., convenţiile legal făcute au putere de lege între părţi. În cauză, nicio parte nu a cerut rezilierea contractului de comodat pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor asumate de către cealaltă parte. Cum contractul este în vigoare, cocontractanţii trebuie să îşi îndeplinească cu bună-credinţă obligaţiile, comodantul fiind ţinut să respecte dreptul de folosinţă al comodatarului.
(I.C.C.J., secţa civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 1844 din 20 mai 2010)
Este nulă declaraţia de renunţare la succesiune, formulată după împlinirea termenului de opţiune succesorală prevăzut de art. 700 alin. (1) C.civ. şi după ce succesiunea a fost deja acceptată.
(Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 1204 din 20 mai 2010)
Derularea unui contract de muncă, chiar şi în străinătate, nu echivalează cu imposibilitatea de prezentare la instanţă, cu ocazia judecării recursului. Lipsa de reacţie a inculpatului-contestator conturează, mai degrabă, pasivitatea şi nu imposibilitatea înştiinţării instanţei despre împiedicarea sa de la judecarea recursului.
(Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu monori şi de familie, decizia nr. 337 din 18 mai 2010)
În scopul prevenirii unor abuzuri şi, deci, al protejării debitorului împotriva unor cereri nejustificate ale creditorilor privind deschiderea procedurii, legea prevede că, la cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea la depunerea unei cauţiuni.
Odată stabilită obligarea la plata acestei cauţiuni în sarcina creditoarei, aceasta devine o obligaţie a cărei nerespectare întru totul atrage sancţiunea inadmisibilităţii cererii de deschidere a procedurii, fiind fără relevanţă o eventuală ulterioară precizare a cererii iniţiale pentru o creanţă în cuantum redus.
(Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administartiv şi fiscal, decizia nr. 1340 din 18 mai 2010)
