Contestație la executare privind recunoașterea liberării anticipate acordate de autoritățile străine și efectele autorității de lucru judecat asupra executării pedepsei în dreptul intern

Prin sentinţa penală nr. 53/F din data de 25 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 597 şi următoarele C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de A. împotriva sentinţei penale nr. 19/F/CC din data de 29 iulie 2014 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2014.

Prima instanţă a reţinut că, prin cererea formulată, condamnatul A. a solicitat aplicarea art. 54 din Legea 354/1975, lege interioară a penitenciarelor din Italia, respectiv să i se acorde câte 45 de zile la fiecare 6 luni executate, întrucât a executat o pedeapsă privativă de libertate în perioada 2010-2014, în Penitenciarul Chieti şi Penitenciarul din Campo Basso Larino.

La termenul din data de 07.12.2023, prezent în faţa instanţei, petentul a învederat instanţei că i-au fost acordate 410 zile cu titlu de liberare anticipată, pentru perioada 2010-2014 executată în Italia, zile ce solicită a fi recunoscute şi de către instanţele din România, urmând a fi deduse din pedeapsa pe care o execută în prezent, în baza sentinţei penale nr. 19/29.07.2019 a Curţii de Apel Piteşti.

Potrivit fişei de cazier judiciar ataşată la dosar, petentul A. se află în executarea unei pedepse de 6935 zile închisoare aplicată de Tribunalul din Chieti prin sentinţa nr. 123/2011 din data de 16.09.2011, rămasă definitivă la data de 04.03.2014 prin hotărârea Curţii de Apel cu juraţi din L’Aquila nr. 2839/2010 din 19.10.2012 pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi omor, recunoscută prin sentinţa penală nr. 19/F- C. civ. din 19.07.2014 a Curţii de Apel Piteşti, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 344/A din 28.10.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 390 din 21 mai 2024)

Solicitare în vederea obligării pârâtei la plata sumei reprezentând contravaloarea facturii emise de reclamantă, cu dobânda legală de la data scadenţei, până la plata efectivă a debitului. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată la data de 24.09.2019 sub nr. x/2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice – Transelectrica S.A. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.433.608,52 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x/29.01.2018, emisă de instituţia sa, cu dobânda legală de la data scadenţei, până la plata efectivă a debitului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 194 din C. proc. civ., art. 39 – art. 42 din Codul silvic – Legea nr. 46/2008.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1949 din 2 noiembrie 2023)

Condițiile motivului de revizuire invocat. Existența unor hotărâri judecătorești definitive, hotărârile judecătorești în cauză să fie potrivnice, în sensul că cea de-a doua nesocoteşte autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, şi în cel de-al doilea proces să nu se fi invocată excepția autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, nu a fost dezbătută şi soluționată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, sub dosar nr. x/2022, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B., revizuirea încheierii din camera de consiliu din 9 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2022, indicând în drept dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin încheierea din 8 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, formulată de revizuentul A. împotriva încheierii din 9 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2022.

Referitor la motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (8) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a arătat că încheierea pronunţată în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2020, este potrivnică încheierilor pronunţate în dosarele nr. x/2022, nr. y/2022, nr. z/2022 şi nr. 723/46/2022, întrucât există identitate de părţi, obiect şi cauză.

În aprecierea revizuentului, există identitate de cauză, părţi şi obiect între dosarul nr. x/2020, dosar de fond, şi dosarul nr. x/2022, care are ca obiect ordonanţă preşedinţială. A precizat că prin încheierea din 13 octombrie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022 a fost admisă cererea de strămutare a dosarului nr. x/2022

De asemenea, revizuentul a susţinut că au fost încălcate prevederile art. 251, art. 258 alin. (2) şi art. 259 C. proc. civ., întrucât instanţa învestită cu soluţionarea dosarului nr. x/2022 nu a admis proba cu înscrisurile solicitate de petent, deşi a solicitat suplimentarea probatoriului necesar pentru soluţionarea cererii de strămutare,

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 221 din 9 februarie 2023)

Inexistența dovezii săvârşirii de către pârâtă a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu. Respingerea recursului ca fiind nefondat

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta UCMR-ADA-Asociaţia pentru drepturi de autor a compozitorilor, împotriva deciziei nr. 993A din 2 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă avocat A. care depune împuternicire avocaţială pentru recurenta-reclamantă UCMR-ADA-Asociaţia pentru drepturi de autor a compozitorilor şi avocat B. pentru intimata-pârâtă C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent face referatul cauzei, învederând că recursul a fost admis în principiu prin încheierea din 19 octombrie 2021, fiind fixat termen de judecată pentru soluţionare pe fond a acestuia în şedinţa publică de astăzi, cu citarea părţilor.

Reţinând că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, Înalta Curte constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

În susţinerea motivelor de recurs, avocat A. apreciază că decizia instanţei de apel a fost pronunţată cu încălcarea art. 13 lit. f), a) art. 130 alin. (1) lit. a) şi a) art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996. În acest sens, consideră că instanţa de apel a pus semnul echivalenţei între remuneraţii şi despăgubirile prevăzute de art. 139, în condiţiile în care acestea au izvor şi natură distinctă, iar faptul că acestea se stabilesc ca fiind triplul sumelor datorate nu înseamnă că sunt tot una cu remuneraţiile.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 105 din 25 ianuarie 2022)

Încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat. Impunerea existenţei unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, revizuenta Unitatea Militară 0756 Ploieşti (Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova) a solicitat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. incuviinţarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 595 din data de 20 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

S-a susţinut că decizia atacată este dată în contradicţie atât cu întreaga legislaţie în materia salarizării, cât şi cu Decizia nr. 15/2020 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 512 din data de 16.06.2020, situaţie care ar crea un dezechilibru major în buna funcţionare a instituţiei.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 350 din 25 ianuarie 2022)

Invocarea încălcării regulilor de procedură prin respingerea solicitării de probaţiune a recurentei-pârâte privind proba cu înscrisuri. Respingerea recursului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 27 octombrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor a chemat în judecată pe pârâta A. S.R.L., solicitând obligarea pârâtei:

– la plata către UCMR-ADA a sumei de 56.351,43 RON, inclusiv TVA, reprezentând remuneraţii restante datorate de pârâtă cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale în perioada trimestrul III 2011 – III 2012 pe postul de televiziune B.;

– la plata de penalităţi egale cu dobânda legală începând cu data de 25 octombrie 2011 şi până la plata efectivă a remuneraţiilor aferente trimestrelor III 2011 – III 2012, reprezentând remuneraţii restante datorate potrivit capătului 1 al cererii;

– la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 348 din 22 februarie 2022)

Critici privind neîndeplinirea condiţiilor necesare angajării răspunderii civile delictuale. Recurs respins ca nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 29.01.2015, sub nr. x/2016, reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL, să se dispună:

– obligarea pârâtei la lăsarea imobilului, constând în teren intravilan în suprafaţă de 8.133 mp, situat în Triajul Palas, municipiul Constanţa, nr. cadastral x, în deplină folosinţă şi liniştită posesie reclamantei;

– evacuarea pârâtei de pe terenul menţionat;

– obligarea pârâtei la plata sumei de 365.400 RON, reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a imobilului, calculate pentru ultimii trei ani, la care se vor adăuga despăgubiri ulterioare, până la data evacuării efective a pârâtei de pe terenul ocupat fără drept;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1682 din 8 octombrie 2019)

Motive contradictorii în privinţa modalităţii de evaluare a cuantumului despăgubirii civile. Admiterea recursurilor declarate și trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirii civile

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la 22.06.2016, A., în calitate de administrator judiciar al S.C. B. S.R.L., în reorganizare judiciară, a solicitat, în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Satu Mare prin primar şi Administraţia Domeniului Public Satu Mare, să se pronunţe o hotărâre de obligare a pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosinţă a terenului în suprafaţă de 350 mp, proprietatea societăţii reclamante, înscris în CF nr. x Satu Mare, estimată la suma de 132.790 euro (echivalentul în RON la cursul BNR din data efectuării plăţii) împreună cu dobânda legală calculată până la data introducerii acţiunii.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1713 din 22 septembrie 2021)