Prin cererea înregistrată la data de 12 ianuarie 2021 pe rolul Tribunalului Caraş-Severin – secţia I civilă, sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. şi W. au chemat în judecată pe pârâţii MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE şi MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIŞOARA, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună recunoaşterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu personalul auxiliar de specialitate din cadrul Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Bucureşti şi Curţii de Apel Târgu Mureş, personal care beneficiază de sporuri în procent de 45%, ce depăşeşte limita prevăzută de art. 25 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, familia ocupaţională Justiţie, acest mod de calcul al cuantumului sporurilor aplicate fiind recunoscut drept valabil de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin adresa nr. x/28.02.2018 şi de către Curtea de Conturi, dar care nu le-a fost aplicat şi la nivelul maxim prevăzut pentru anul 2022, uniformizarea modului de calcul al salariilor pentru desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii de vechime în muncă şi în funcţie, conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 23/2016 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în ceea ce priveşte cuantumul sporurilor aplicate în baza Legii nr. 153/2017, repararea prejudiciului produs prin acţiunea pârâţilor până la data încetării stării de discriminare, constând în plata diferenţei dintre suma care li s-a plătit efectiv şi suma care ar fi trebuit să se plătească fiecăruia conform salariului brut lunar, prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare, precum şi a cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite, astfel cum au fost stabilite la acest nivel de către Curtea de Apel Bacău şi Curtea de Apel Bucureşti, obligarea pârâţilor la plata şi la alocarea sumelor reprezentând aceste diferenţe pentru perioada 1 ianuarie 2018 şi până la data formulării acţiunii, precum şi în continuare, dar şi după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflaţie şi aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate (datele la care s-au efectuat plăţile indemnizaţiilor) până la plata efectivă a sumelor solicitate, obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să procedeze la reîncadrarea acestora prin emiterea unor ordine de salarizare corespunzătoare, respectiv prin aplicarea unui spor de 15% pentru condiţii grele, deosebite şi periculoase, a unui spor de 5% pentru păstrarea confidenţialităţii şi a unui spor de 25% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, toate în cuantum de 45%, doar acesta având atribuţia emiterii de astfel de ordine de salarizare.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 483 din 2 martie 2023)
