Prin cererea formulată la termenul din data de 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2021, petenta A. a înţeles să recuze membrii completului de judecată 2Apel III, constituit din judecătorii B., C. şi D., învestit cu soluţionarea litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu motivarea că şi-au exprimat opinia şi în alte dosare.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 476 din 15 februarie 2024)
Prin cererea înregistrată la data de 27.09.2021, sub nr. x/2021, pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal reclamanta A. lichidator judiciar al S.C. B. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi – Compartimentul de Inspecţie Economico-Financiară Suceava şi Ministerul Finanţelor – Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor, anularea Deciziei nr. 4/P/15.04.2021 privind soluţionarea plângerii prealabile şi a contestaţiei promovate, precum şi a actelor premergătoare reprezentate de Dispoziţia obligatorie nr. ISR AIF 3104/16.09.2020 şi Raportul de Inspecţie economico – financiară nr. ISR AIF 3103/16.09.2020.
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1164 din 28 februarie 2024)
Prin sentinţa civilă nr. 5407, din data de 30 mai 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Braşov, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. şi C..
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Braşov a fost respins prin decizia civilă nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 a Tribunalului Braşov.
Prin decizia civilă nr. 207/R din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Braşov: a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de către recurenta A.; a fost admisă cererea formulată de recurenta A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ. şi în consecinţă s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în raport cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (1)-(3), art. 11 şi art. 20 din Constituţia României; a fost respinsă cererea de recurs formulată de către recurenta-reclamantă A., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. şi B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 şi a încheierilor aferente pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, care au fost menţinute; a fost respinsă cererea intimatei-pârâte C. de amendare a recurentei-reclamante A..
Reclamanta A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 207/R din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Braşov şi a încheierii de şedinţă din data de 18 iunie 2020, pronunţate în acelaşi dosar, cale de atac care a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 633 din data de 14 decembrie 2020 a Curţii de Apel Braşov.
Împotriva deciziei civile nr. 207/R din data de 25 iunie 2020 şi a încheierilor aferente, a deciziei nr. 633/R din data de 14 decembrie 2020 ale Curţii de Apel Braşov, a deciziei nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019, cu încheierile aferente ale Tribunalului Braşov, precum şi împotriva sentinţei civile nr. 5407 din data de 30 mai 2018 a Judecătoriei Braşov, a formulat cerere de revizuire reclamanta A., solicitând admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea hotărârilor atacate, rejudecarea acţiunii prin raportare la obiectul real ale acesteia, acţiune în răspundere delictuală, cu cheltuieli de judecată.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 851 din 16 mai 2023)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă la data de 30 ianuarie 2020 sub nr. x/2020, reclamantul CREDIDAM a chemat în judecată societatea A. S.R.L., solicitând obligarea pârâtei la:
– plata sumei de 2590.50 RON (la care se adaugă TVA)/3082.70 RON (cu TVA inclus) înmulţit cu 3 (7771.50 RON/9248.09 RON), ca urmare a încălcării dispoziţiilor pct. 3.12 din Decizia ORDA nr. 10/2016 şi Decizia ORDA nr. 120/2016, reprezentând remuneraţie datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial/de comerţ/fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual începând cu data de 01.02.2017 până la data de 31.12.2019, în temeiul art. 1.349 C. civ., pentru unităţile nedeclarate la CREDIDAM;
– plata sumei de 1574.03 RON înmulţit cu 3, ca urmare a încălcării dispoziţiilor pct. 3.12 din Decizia ORDA nr. 10/2016 şi Decizia ORDA nr. 120/2016, reprezentând penalităţi de întârziere aferente sumelor solicitate pe capătul 1, calculate la remuneraţia fără TVA până la data de 31.01.2020, conform dispoziţiilor Deciziei ORDA nr. 10/2016 şi Deciziei ORDA nr. 120/2016 şi în continuare până la recuperarea integrală a remuneraţiei datorate, pentru sumele de la punctul 1 al acţiunii;
– obligarea pârâtei să încheie autorizaţii/licenţe neexclusive cu CREDIDAM pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial/de comerţ/fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în toate spaţiile administrate;
– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 453 C. proc. civ.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1.166, art. 1.349 şi urm. C. civ., art. 162 lit. b) şi c) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Decizia ORDA nr. 10/2016, pct. 1, 3.4, 3.12 din Decizia ORDA nr. 120/2016 actualizată cu Decizia ORDA nr. 60/2019.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2159 din 8 noiembrie 2022)
Prin cererea înregistrată la data de 17 martie 2017 pe rolul Judecătoriei Hunedoara, sub nr. x/2017, revizuenta S.C. A. S.R.L., prin administrator B., a chemat în judecată pe intimaţii C., D. şi E., în calitate de moştenitori ai defunctului C., şi F. S.R.L., solicitând instanţei să dispună revizuirea sentinţei civile nr. 367 din 05 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Hunedoara.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 9 din 18 ianuarie 2022)
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate nr. x/03.07.2013 şi, în consecinţă, să se constate inexistenţa stării de incompatibilitate în ceea ce priveşte exercitarea concomitentă a mandatului de primar al Oraşului Negru Vodă, cât şi a calităţii de reprezentant al Oraşului Negru Vodă în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. B. S.A.
(Î.C.C.J., SCAF, decizia nr. 529 din 13 februarie 2018)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 5 octombrie 2016 sub nr. x/2016, reclamantul A., în calitate de administrator al S.C. B. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtului C. la achitarea sumei de 6.000 RON, reprezentând preţul neachitat al materialului lemnos (cherestea răşinoase).
Prin sentinţa civilă nr. 2896 din 17 mai 2017, Judecătoria Buzău, secţia Civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C. şi a respins acţiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A..
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 541 din 17 martie 2021)
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 08.11.2016, reclamantul Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, anularea Notificării nr…
(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1209 din 26 februarie 2020)
Prin cererea înregistrată la data de 13.05.2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C. şi S.C. D. S.A.. şi a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâţii la plata unor daune morale în cuantum de 250.000 euro.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâţii, în calitatea lor de jurnalişti, au „transmis informaţii calomnioase şi insulte” la adresa reclamantului, în cadrul unei emisiuni televizate, aducându-i un prejudiciu de imagine şi încălcând, „cu consecinţe” serioase, dreptul la respectarea demnităţii umane prevăzut de art. 72 alin. (1)-(2) C. civ.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1349 şi art. 72 C. civ. şi pe prevederile art. 6 şi art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 382 din 21 februarie 2019)
Potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare”.
(I.C.C.J., SCAF., decizia nr. 4501 din 18 septembrie 2020)
Dispozițiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ. prevăd forma scrisă pentru cererile adresate instanțelor, aceeași obligație reieșind și din cuprinsul art. 486 C. proc. civ., care impune mențiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs.
Conform dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, termen care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.
Nicio dispoziție din cuprinsul art. 64 C. proc. civ. nu prevede posibilitatea ca partea care intervine să declare oral apel sau recurs împotriva soluției de respingere a cererii de intervenție, astfel că nu este incidentă prevederea de excepție din art. 148 alin. (4) C. proc. civ., concluzia care trebuie desprinsă din analiza acestor texte legale fiind în sensul că recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție trebuie declarat în formă scrisă.
(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1946 din 5 noiembrie 2019)
Dispozițiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ. prevăd forma scrisă pentru cererile adresate instanțelor, aceeași obligație reieșind și din cuprinsul art. 486 C. proc. civ., care impune mențiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs.
Conform dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, termen care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.
Nicio dispoziție din cuprinsul art. 64 C. proc. civ. nu prevede posibilitatea ca partea care intervine să declare oral apel sau recurs împotriva soluției de respingere a cererii de intervenție, astfel că nu este incidentă prevederea de excepție din art. 148 alin. (4) C. proc. civ., concluzia care trebuie desprinsă din analiza acestor texte legale fiind în sensul că recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție trebuie declarat în formă scrisă.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1946 din 5 noiembrie 2019)
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde indicarea hotărârii care se atacă, acest element reprezentând însuşi obiectul recursului, fără de care instanţa de judecată nu poate analiza criticile părţii care a declarat calea extraordinară de atac, întrucât nu are indicat, ca atare, actul procedural la care să se raporteze pentru a aprecia asupra legalităţii sau nelegalităţii respectivei hotărâri.
În speță, recurenta îndreaptă calea de atac „împotriva tuturor hotărârilor pronunţate în dosarul menţionat”, fără a se conforma dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., care sancţionează cu nulitatea neindicarea hotărârii judecătoreşti împotriva căreia este declarat recursul.
(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 509 din 6 martie 2019)
