Expresii jignitoare de natură a afecta demnitatea umană. Invocarea propriei culpe pentru obţinerea de despăgubiri. Recurs respins ca nefondat

19 iul. 2022
2.171 views
  • NCPC: art. 453
  • NCPC: art. 486
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 6
  • NCPC: art. 493
  • NCPC: art. 496

Prin cererea înregistrată la data de 13.05.2016 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B., C. și S.C. D. S.A.. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâții la plata unor daune morale în cuantum de 250.000 euro.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâții, în calitatea lor de jurnaliști, au „transmis informații calomnioase și insulte” la adresa reclamantului, în cadrul unei emisiuni televizate, aducându-i un prejudiciu de imagine și încălcând, „cu consecințe” serioase, dreptul la respectarea demnității umane prevăzut de art. 72 alin. (1)-(2) C. civ.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1349 și art. 72 C. civ. și pe prevederile art. 6 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 382 din 21 februarie 2019)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte urmează a respinge ca nefondat recursul declarat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea cuprinde motive contradictorii.

Recurentul susține că acest motiv de casare intervine în cauză deoarece, pe de o parte, „instanța de apel a reținut că pârâții au folosit expresii jignitoare care aduc atingere demnității”, însă, pe de altă parte, „a decis că e acceptabil și normal un astfel de comportament”, cât timp a respins apelul reclamantului și a admis apelul pârâților. Aceste considerente sunt, în opinia recurentului, contradictorii și determină admiterea recursului și casarea deciziei pronunțate de curtea de apel.

Înalta Curte apreciază că o astfel de critică nu poate fi primită. Considerentele hotărârii recurate nu sunt contradictorii în sensul art. 488 pct. 6. C. proc. civ., astfel cum pretinde reclamantul.

Astfel, curtea de apel a reținut în considerentele deciziei sale că:

„(…) Afirmațiile pârâților, deși constituie prin ele însele expresii jignitoare de natură a afecta demnitatea umană, așa cum s-a reținut și în decizia C.N.A., nu au avut ca efect o modificare a percepției publice asupra imaginii, demnității, reputației reclamantului, motivat de faptul că acestea se înscriu în zona comportamentală și de exprimare publică pe care chiar reclamantul și-a proiectat-o și asumat-o în spațiul public.

Iată de ce sub un prim aspect, deși există culpă din partea pârâților pentru folosirea unor expresii cu potențial jignitor pentru demnitatea umană în general, vom constata că în cauza concretă de față acestea nu au produs prejudiciu, ca element al răspunderii civile delictuale”.

În continuare, instanța de apel a arătat că:

„afirmațiile pârâților constituie prin ele însele jigniri de natură a afecta demnitatea umană, iar o acțiune prin care cel jignit solicită să fie apărat și despăgubit, în principiu poate fi primită. În litigiul de față însă, temeiul original al acțiunii îl constituie comportamentul culpabil chiar al celui care cere protecție și daune și de aceea apreciem că în speță reclamantul nu poate invoca tocmai propria sa culpă pentru obținerea de despăgubiri. Concluzia nu este inedită, fiind în concordanță cu jurisprudența Curții Europene sa Drepturilor Omului, cauza Oberschlick vs Austria, speță în care Curtea a apreciat că actul de defăimare se înscrie în limitele prevăzute de art. 10 din Convenție în condițiile în care acțiunea denigratorilor a fost provocată de comportamentul culpabil al celui denigrat”.

Prin urmare, curtea de apel a considerat că, deși, în principiu, afirmațiile pârâților pot fi considerate expresii jignitoare, care aduc atingere demnității, ele trebuie evaluate în concret, atât în raport de comportamentul culpabil al reclamantului, care nu îl îndreptățește la protecție, cât și în raport cu percepția publică asupra imaginii, demnității și reputației reclamantului, bazată pe exprimarea pe care chiar reclamantul și-a proiectat-o și asumat-o în spațiul public și care nu este schimbată prin fapta pârâților.

Astfel cum au fost exprimate, considerentele instanței de apel nu sunt contradictorii, ci reprezintă o aplicare a unor evaluări cu caracter general – calificarea, în principiu, ca jignitoare a unor afirmații – la situația concretă dedusă judecății, reprezentată de comportamentul pârâtului și de percepția publică pe care acest comportament a generat-o.

Aceste considerente au justificat soluția pronunțată în soluționarea apelurilor declarate în cauză, cu consecința schimbării soluției pronunțate de prima instanță.

În consecință, Înalta Curte apreciază că susținerile formulate în temeiul art. 488 pct. 6 C. proc. civ. prin cererea de recurs nu pot determina admiterea recursului și casarea deciziei recurate.

În ceea ce privește celelalte critici formulate prin cererea de recurs, și pentru care recurentul a indicat prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată, așa cum dealtfel s-a reținut și prin raportul întocmit în cauză în baza art. 493 C. proc. civ., că acestea nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. civ. Ele reprezintă simple afirmații cu caracter general, reproduc aspecte ale situației de fapt și dispoziții legale, fără a indica în mod concret în cea a constat greșeala instanței de apel în interpretarea ori aplicarea normelor de drept material incidente în cauză.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Or, motivarea cereri de recurs în acord cu prevederile art. 486 C. proc. civ. implică determinarea greșelilor imputate instanței și argumentarea criticilor formulate. În caz contrar, indicarea unuia dintre cazurile limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. devine pur formală și nu învestește în mod legal instanța de recurs cu exercitarea controlului de legalitate.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ce nefondat, recursul declarat de reclamantul A., iar în temeiul art. 453 C. proc. civ., va obliga pe recurent la plata sumei de 4522 RON către intimații pârâți B., C. și S.C. D. S.A., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Sursa informației: www.scj.ro.

Expresii jignitoare de natură a afecta demnitatea umană. Invocarea propriei culpe pentru obținerea de despăgubiri. Recurs respins ca nefondat was last modified: iulie 19th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.