Drept administrativ, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire. Recurs respins ca tardiv formulat si cerere de revizuire respinsă ca inadmisibilă

Posted on by Redacția ProLege

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 22.04.2014, sub numărul x/2014, reclamanta S.C. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala Dezvoltare Rurala- Autoritatea de Management Pentru Programul National de Dezvoltare Rurală (MADR-AMPOSDRU) şi Agenţia Pentru Finantarea Investiţiilor Rurale, obligarea pârâtelor la plata sumei de 641.877,75 RON + TVA reprezentând diferenţă de preţ neachitată aferentă cheltuielilor cu personalul şi a penalităţilor de 0,1% pe zi de întârziere calculate conform art. 13.2 din contract, calculate de la 05.08.2012 până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 606 din 5 februarie 2020)

Continue reading →
Drept Civil şi Procesual Civil, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul. Autoritate de lucru judecat

Posted on by Redacția ProLege

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.11.2018, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava a formulat în contradictoriu cu pârâtele Unitatea de Cult A., Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Putna, cerere de revizuire a Deciziei nr. 1243 din 26 octombrie 2018 a Tribunalului Suceava, secţia I civilă în baza art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 343 din 20 februarie 2019)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Hotărâri pronunţate în regulator de competenţă. Pretenții derivate din acelaşi raport juridic. Autoritatea de lucru judecat a considerentelor. Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 NCPC

Posted on by Redacția ProLege

Noul Cod de procedură civilă a recunoscut, în mod explicit, autoritate de lucru judecat, alături de dispozitiv, considerentelor pe care se sprijină soluţia din dispozitiv, aceasta putând a fi înţeleasă numai prin prisma raţiunilor de drept şi de fapt care au condus la adoptarea respectivei soluţii. Ca atare, considerentele pe care se sprijină în mod necesar hotărârea trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat, putând fi astfel ulterior opuse, cu efectele lucrului judecat, într-un alt litigiu.
Astfel, cum prin hotărârile pronunţate în regulator de competenţă a fost stabilită diferit competenţa de soluţionare a unor cereri, respectiv ordonanţă de plată şi acţiune în pretenţii purtând între acelaşi părţi, având acelaşi obiect şi care îşi au izvorul în acelaşi raport juridic, în condiţiile în care în considerentele deciziei în raport de care se invocă contrarietatea de hotărâri, s-a reţinut că prevederile legale care reglementează competenţa teritorială a ordonanţei de plată, respectiv cele cuprinse la art. 1016 C.proc.civ., fac trimitere la instanţa competentă pentru judecarea fondului în primă instanţă, prin soluţia dată în cel de-al doilea regulator de competenţă se ajunge la negarea dezlegării jurisdicţionale care a fundamentat soluţia în prima cauză.

(ICCJ, Secţia I civilă, decizia nr. 522 din 16 martie 2022)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Hotărâri pronunţate în regulator de competenţă. Pretentii derivate din acelaşi raport juridic. Autoritatea de lucru judecat a considerentelor. Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 NCPC

Posted on by Redacția ProLege

Noul Cod de procedură civilă a recunoscut, în mod explicit, autoritate de lucru judecat, alături de dispozitiv, considerentelor pe care se sprijină soluţia din dispozitiv, aceasta putând a fi înţeleasă numai prin prisma raţiunilor de drept şi de fapt care au condus la adoptarea respectivei soluţii. Ca atare, considerentele pe care se sprijină în mod necesar hotărârea trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat, putând fi astfel ulterior opuse, cu efectele lucrului judecat, într-un alt litigiu.
Astfel, cum prin hotărârile pronunţate în regulator de competenţă a fost stabilită diferit competenţa de soluţionare a unor cereri, respectiv ordonanţă de plată şi acţiune în pretenţii purtând între acelaşi părţi, având acelaşi obiect şi care îşi au izvorul în acelaşi raport juridic, în condiţiile în care în considerentele deciziei în raport de care se invocă contrarietatea de hotărâri, s-a reţinut că prevederile legale care reglementează competenţa teritorială a ordonanţei de plată, respectiv cele cuprinse la art. 1016 C.proc.civ., fac trimitere la instanţa competentă pentru judecarea fondului în primă instanţă, prin soluţia dată în cel de-al doilea regulator de competenţă se ajunge la negarea dezlegării jurisdicţionale care a fundamentat soluţia în prima cauză.

(I.C.C.J., Secţia I civilă, decizia nr. 522 din 16 martie 2022)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Ordonanță președințială. Suspendarea procedurii de vânzare la licitație publică a activelor. Modificarea împrejurărilor de fapt existente la momentul înregistrării primei cereri

Posted on by Redacția ProLege

Autoritatea de lucru judecat relativă față de o altă cerere de ordonanță președințială, între aceleași părți și cu același obiect intervine în ipoteza în care nu s-au modificat împrejurările de fapt existente la momentul înregistrării primei cereri. Or, în speță, ulterior soluționării primei cereri de ordonanță președințială împrejurările de fapt au suferit modificări, respectiv lichidatorul judiciar F. SPRL al debitoarei a publicat în BPI nr. 1119/24.06.2021 convocatorul pentru o nouă ședință a Adunării creditorilor în vederea discutării intenției ferme de menținere a ofertei exprimată de E.S.C. SRL privind cumpararea activelor cu mențiunea că plata prețului eșalonată pe 3 ani să fie efectuată după respingerea tuturor contestațiilor L.. Prin urmare, având în vedere aceste demersuri ale lichidatorului judiciar F. SPRL ce exprimă o modificare a situației de fapt inițiale, critica recurentei de constatare a intervenirii autorității de lucru judecat este nefondată.

(Curtea de Apel București, Secția a VI-a civilă, decizia nr. 592 din 19 august 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Revizuire. Contrarietate de hotărâri. Condiții de admisibilitate

Posted on by Redacția ProLege

Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în cazul în care prima hotărâre reține lipsa calității de creditor a băncii și, admițând cererea debitorilor, anulează toate formele de executare silită, iar cea de a doua reține calitatea de creditor a băncii pentru aceeași creanță și, respingând cererea debitorilor, păstrează actele de executare. Cele două instanțe care au pronunțat hotărârile potrivnice nu au dezlegat în cadrul contestațiilor la executare ce priveau aceeași creanță aspecte formale, ci au analizat chestiunea de fond a calității de creditor a băncii care a pornit procedura de executare silită, astfel încât cele două dispozitive nu pot coexista și nu pot fi puse în executare silită întrucât soluțiile pe care le cuprind se exclud reciproc.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1055 din 21 aprilie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă. Omisiunea părţii de a exercita calea de atac a apelului împotriva soluţiei de respingere a excepţiei. Motiv invocat omisso medio

Posted on by Redacția ProLege

Deşi excepțiile procesuale absolute pot fi invocate în orice etapă a procesului, chiar și în fața instanței de recurs, aceasta nu însemnă că pot fi reiterate de titularul ei în fiecare etapă procesuală, întrucât odată soluționată de instanța în fața căreia a fost invocată, reformarea soluției nu poate opera decât prin formularea căii de atac împotriva actului de procedură prin care instanța s-a pronunțat asupra excepției.

(ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 889 din 20 aprilie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Lipsa dovezii calității de reprezentant reținută prin decizia pronunțată în recurs. Comunicarea hotărârii la sediul procesual ales. Termenul de exercitare a contestației în anulare

Posted on by Redacția ProLege

Cum lipsa dovezii calității de reprezentant a societății de avocatură care a răspuns pentru partea reclamantă a fost reținută prin hotărârea instanței de recurs, dezlegarea acestei chestiuni procedurale dobândește autoritate de lucru judecat definitivă de la data pronunțării, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 430 alin. (4) coroborată cu interpretarea a contrario a dispozițiilor art. 430 alin. (5) din NCPC. În acest caz, comunicarea deciziei definitive trebuia să se facă la sediul social al reclamantei, iar nu la sediul ales indicat de către apărătorul al cărui mandat a fost constatat viciat și care nu putea antrena efecte valabile, cu referire la sediul procesual ales, în sensul art. 158 din Codul de procedură civilă. Ca atare, întrucât nu a avut loc o comunicare a deciziei atacate la sediul social al contestatoarei, astfel cum rezultă din interpretarea a contrario a prevederilor art. 158 alin. (1) coroborate cu art. 155 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, pentru aprecierea asupra termenului de declarare a contestației în anulare este aplicabil termenul obiectiv de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(I.C.C.J., secția I civilă, decizia nr. 344 din 16 februarie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Lipsa dovezii calității de reprezentant reținută prin decizia pronunțată în recurs. Comunicarea hotărârii la sediul procesual ales. Termenul de exercitare a contestației în anulare

Posted on by Redacția ProLege

Dispozițiile art. 506 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează două termene pentru formularea contestației în anulare: un termen subiectiv – 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate și un termen obiectiv – un an de la data la care hotărârea a rămas definitivă.
În verificarea respectării termenului pentru formularea contestației în anulare, instanța învestită cu judecata acestei căi extraordinare de atac se va raporta în mod prioritar la termenul subiectiv și numai în subsidiar va lua în considerare termenul obiectiv pentru formularea căii de atac, anume în cazul în care comunicarea hotărârii lipseşte sau aceasta nu a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor procedurale.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 344 din 16 februarie 2021)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Cereri de chemare în judecată având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți. Respingerea primei acțiuni ca inadmisibilă. Analizarea excepției autorității de lucru judecat în cea de a doua cauză în raport cu prevederile articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului

Posted on by Redacția ProLege

Autoritatea de lucru judecat priveşte şi hotărârile prin care s-au admis excepţii peremptorii, precum cea care vizează excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Astfel, art. 430 alin.1 C.pr.civ. prevede că hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.
Chiar dacă, în ambele procese, reclamanta a urmărit constatarea dreptului său de proprietate asupra aceluiaşi imobil, ca efect al prescripţiei achizitive de 30 de ani şi, prin urmare, există autoritate de lucru judecat între cele două acţiuni succesive, întemeiate pe aceleaşi fapte generatoare, imputate aceleiaşi persoane juridice, în calitate de pârât şi având, finalmente, ca obiect aceeaşi pretenţie, efectul negativ al autorităţii de lucru judecat al primei hotărâri prin care cererea promovată anterior a fost respinsă ca inadmisibilă nu poate fi opus în cea de a doua cauză. Aceasta întrucât deşi autoritatea de lucru judecat urmăreşte un scop legitim, acela care vizează respectarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca expresie a preeminenţei dreptului, inerentă unei societăţi democratice, astfel cum proclamă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii, ingerinţa în dreptul părţii reclamante de acces la o instanţă nu respectă un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

(ICCJ, secția I civilă, decizia nr. 1693 din 17 septembrie 2020)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Revizuire. Admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 NCPC. Respingerea cererii de revizuire, ca tardiv formulată. Consecinţe

Posted on by Redacția ProLege

Lipsa unei dispoziții procesuale exprese în sensul suspendării judecății pricinii în cazul admiterii cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate, precum și abrogarea art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, prin art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, care prevedea suspendarea de drept a judecății cauzei în intervalul de soluționare a excepției de neconstituționalitate, relevă intenția legiuitorului de a nu impune cu caracter obligatoriu, imperativ, luarea de către judecător a unei asemenea măsuri.
Faptul că instanţa nu a dat curs solicitării privind suspendarea judecăţii pricinii, în condițiile în care a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 511 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., pentru ca ulterior să constate tardivitatea declarării cererii de revizuire, nu echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil și liberul acces la instanță, în condiţiile în care la evaluarea oportunității suspendării procesului instanţa de judecată a luat în considerare ansamblul circumstanțelor cauzei.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1511 din 29 iulie 2020)

Continue reading →
Litigii cu profesioniştii, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiune în pretenţii. Întreruperea termenului de prescripţie. Condiţii şi efecte

Posted on by Redacția ProLege

Potrivit dispoziţiilor art. 2539 alin. (2) teza a II-a C. civ., „prescripţia nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenţie în procedura insolvenţei sau a urmăririi silite a renunţat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripţia este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiţia însă ca noua cerere să fie admisă”.
Dispoziţiile art. 2539 alin. (2) teza a II-a C. civ. nu impun cerinţa ca a doua cerere să fie identică cu prima, şi, prin urmare, în mod greşit instanţa de apel a reţinut că, pentru a opera întreruperea prescripţiei, se impune ca cea de-a doua cerere să fie o cerere identică, privind aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.

(ICCJ, secția a II-a civilă, decizia nr. 1313 din 9 iulie 2020)

Continue reading →
Litigii cu profesioniştii, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Acţiune în pretenţii. Întreruperea termenului de prescripţie. Autoritate de lucru judecat. Norme de ordine publică. Norme de ordine privată. Consecințe

Posted on by Redacția ProLege

Autoritatea de lucru judecat este reglementată prin norme de ordine publică. Dimpotrivă, dispoziţiile privind prescripţia extinctivă au un caracter de ordine privată.
Din concursul de aplicare a celor două norme, este evident că instanţa va acorda prioritate celor de ordine publică, datorită interesului general ocrotit: securitatea juridică. Aşadar, în niciun caz, dispoziţiile art. 2539 alin. (2) teza a II-a C. civ. nu impun ca a doua cerere să fie identică cu prima.

(ICCJ, Secția a II-a civilă, decizia nr. 1313 din 9 iulie 2020)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Revizuire. Autoritate de lucru judecat

Posted on by Redacția ProLege

Nu îi este permis instanţei de revizuire să se transforme în instanţă de recurs şi să cenzureze modalitatea în care o altă instanţă a dat efect sau nu autorităţii de lucru judecat în forma sa pozitivă. Odată ce o instanţă s-a pronunţat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluţii se poate face exclusiv într-o cale de atac de reformare, şi nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 pct. 8 C. proc. civ., în care instanţa este chemată să statueze ea însăşi asupra incidenţei acestei instituţii şi nu să cenzureze o judecată anterioară.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 495 din 20 februarie 2020)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Uzucapiune. Hotărâre judecătorească. Autoritatea de lucru judecat. Efectul pozitiv şi efectul negativ

Posted on by Redacția ProLege

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat are drept consecinţă respingerea acţiunii în temeiul acestei excepţii, oprind o nouă judecată în fond, atunci când există tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză) prevăzută de art. 431 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar efectul pozitiv consacrat de alin. (2) din același articol, se referă la imposibilitatea de a statua diferit asupra modului în care anterior au fost dezlegate anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, în acest caz nemaifiind necesară existenţa unei triple identităţi de acțiune.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2294 din 28 noiembrie 2019)

Continue reading →
Drept comercial, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Stipulaţia pentru altul. Revocarea stipulaţiei. Condiţii şi efecte din perspectiva dispoziţiilor art. 1286 alin. (2) NCC

Posted on by Redacția ProLege

A) Acceptarea stipulaţiei nu este prevăzută ca o condiţie de validitate, pentru că, în lipsa acceptării, se consideră, potrivit dispoziţiilor art. 1286 alin. 1 C. civ., că dreptul terţului beneficiar nu a existat niciodată, însă principala consecinţă a acceptării o constituie consolidarea dreptului său cu privire la prestaţia ce face obiectul stipulaţiei. O dată solicitată executarea prestaţiei, este îndeplinită şi condiţia privind acceptarea acesteia, iar terţul beneficiar poate utiliza toate mijloacele pe care le are la dispoziţie orice creditor pentru realizarea dreptului său.
B) Revocarea stipulaţiei pentru altul în modalităţile prevăzute de art. 1287 C. civ. este posibilă cât timp acceptarea acesteia nu a ajuns la stipulant sau promitent, astfel cum rezultă din prevederile art. 1286 alin. 2 C. civ. Astfel, momentul de la care se produc efectele acceptării de către terţul beneficiar este esenţial pentru a se stabili data de la care stipulaţia pentru altul este irevocabilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 1286 alin. 2 C. civ.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 5146 din 4 decembrie 2018)

Continue reading →
Drept procesual civil, Săptămâna Juridică, Spete Jurisprudenta

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Excepția necompetenței teritoriale. Autoritate de lucru judecat

Posted on by Redacția ProLege

Conform art. 431 alin. (2) C.proc.civ. hotărârea judecătorească ce statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, autoritate ce priveşte atât dispozitivul cât şi considerentele pe care acesta se sprijină. În acest caz, nu este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu mai poată fi contrazisă, indiferent dacă această rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente, date fiind dispoziţiile art. 430 alin. (2) C.proc.civ.
Prin urmare, efectul pozitiv al autorităţii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că dacă s-a stabilit definitiv competenţa teritorială exclusivă a unei instanţe, aceeaşi chestiune litigioasă ce a primit o dezlegare nu mai poate primi, într-un litigiu ulterior, o altă soluţie.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 927 din 15 aprilie 2016)

Continue reading →